DECIZIA nr. 184 din 16 martie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 lit. a) și ale art. 2 din Legea nr. 12/1990 privind protejarea populației împotriva unor activități de producție, comerț sau prestări de servicii ilicite, excepție ridicată de Societatea Kaelina Construct – S.R.L. în Dosarul nr. 28.177/197/2017 al Judecătoriei Brașov – Secția civilă. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.070/2018. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, în principal, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere faptul că autoarea excepției susține că prevederile legale sunt imprecise și lipsite de previzibilitate, întrucât nu prevăd criterii pentru aplicarea sancțiunii complementare, ceea ce, în opinia acesteia, întărește ideea că măsura confiscării ar fi disproporționată. Reprezentantul Ministerului Public învederează, totodată, faptul că măsura confiscării este prevăzută la art. 3 din Legea nr. 12/1990 și a mai fost analizată de instanța de contencios constituțional din perspectiva încălcării art. 44 din Legea fundamentală, în acest sens fiind Decizia nr. 417 din 18 iunie 2020. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Încheierea din 25 iunie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 28.177/197/2017, Judecătoria Brașov – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 lit. a) și ale art. 2 din Legea nr. 12/1990 privind protejarea populației împotriva unor activități de producție, comerț sau prestări de servicii ilicite. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Societatea Kaelina Construct – S.R.L. în contradictoriu cu Agenția Națională de Administrare Fiscală – Direcția Regională Antifraudă Fiscală 5 Deva. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține că prevederile criticate din Legea nr. 12/1990 încalcă dreptul de proprietate privată asupra fondurilor societății și dreptul la o activitate economică, prevăzute de art. 44 și 45 din Constituție, fiind imprecise și lipsite de previzibilitate, sens în care arată că Legea nr. 12/1990 nu prevede criterii pentru aplicarea sancțiunilor complementare, ceea ce întărește ideea că măsura confiscării este disproporționată. Precizează că măsura confiscării unor bunuri constituie o excepție de la principiul constituțional consfințit în art. 44 alin. (8), potrivit căruia averea dobândită licit nu poate fi confiscată, iar caracterul licit al dobândirii acesteia se prezumă. În acest context, autoarea excepției susține că „o asemenea măsură este reglementată constituțional doar în cazul săvârșirii unor infracțiuni sau contravenții, adică în situații constatate, în condițiile legii, ca reprezentând un anumit grad de pericol social. Altfel, confiscarea nu face decât să aducă atingere prezumției de dobândire licită a unor bunuri, așa cum prevede art. 44 alin. (8) din Constituție, ceea ce conduce la concluzia neconstituționalității prevederilor legale care îngăduie o astfel de atingere adusă patrimoniului unei persoane“. … 6.Judecătoria Brașov – Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens invocă jurisprudența Curții Constituționale relevantă în speță, concretizată, spre exemplu, prin deciziile nr. 1.117 din 16 octombrie 2008 sau nr. 942 din 13 noiembrie 2012, prin care sa reținut că art. 1 lit. a) din Legea nr. 12/1990 este suficient de clar și de previzibil, urmând ca eventualele vicii în angajarea răspunderii contravenționale să fie invocate și analizate pe calea plângerii contravenționale, ca atribut al instanței de drept comun, iar nu pe calea examenului de constituționalitate. Instanța de judecată susține că actul normativ criticat are ca scop asigurarea protecției populației împotriva unor activități comerciale ilicite și arată, totodată, că oricât de clar ar fi redactată o normă juridică, în orice sistem de drept, există un element inevitabil de interpretare judiciară, inclusiv într-o normă asimilată dreptului penal. Cu toate acestea, nu se poate converti o problemă concretă de interpretare și aplicare a unui text legal incriminator într-o critică de neconstituționalitate. În privința sancțiunilor contravenționale aplicate (amenda, confiscare), instanța reține că acestea constituie limitări ale dreptului de proprietate, conforme însă cu limitele impuse de dispozițiile art. 53 din Constituție. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:9.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 10.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 1 lit. a) și ale art. 2 din Legea nr. 12/1990 privind protejarea populației împotriva unor activități de producție, comerț sau prestări de servicii ilicite, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 121 din 18 februarie 2014, cu următorul cuprins:– Art. 1 lit. a):Următoarele fapte reprezintă activități de producție, comerț sau prestări de servicii ilicite și constituie contravenții, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât să fie considerate, potrivit legii penale, infracțiuni:a)efectuarea de activități de producție, comerț sau prestări de servicii, după caz, fără îndeplinirea condițiilor stabilite prin lege;“; …  … – Art. 2:(1)Contravențiile prevăzute la art. 1 săvârșite de către persoane fizice se sancționează cu amendă de la 500 lei la 5.000 lei, iar dacă sunt săvârșite de persoane juridice, cu amendă de la 2.000 lei la 20.000 lei.(2)Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de către funcționarii din aparatul de specialitate al primarului, de organele Direcției generale antifraudă fiscală, de organele controlului financiar și de personalul Poliției Române, Jandarmeriei Române și Poliției de Frontieră Române.(3)Contravențiile prevăzute la art. 1 lit. b)-d), g), h) și k) se constată și se sancționează și de către inspectorii Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor.(4)Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute la alin. (1), agentul constatator făcând mențiune despre această posibilitate în procesul-verbal.“ …  … 11.Curtea reține că, ulterior sesizării sale, Legea nr. 12/1990 privind protejarea populației împotriva unor activități de producție, comerț sau prestări de servicii ilicite a fost abrogată expres prin art. I din Legea nr. 222/2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1018 din 2 noiembrie 2020. Însă, având în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care s-a statuat că sintagma „în vigoare“, din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, instanța de contencios constituțional constată că este competentă să analizeze prevederile art. 1 lit. a) și ale art. 2 din Legea nr. 12/1990, întrucât acestea continuă să producă efecte juridice în cauza concretă dedusă judecății. … 12.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5) în componenta referitoare la claritatea și previzibilitatea legii, ale art. 44 care consacră dreptul de proprietate privată și celor ale art. 45 privind dreptul la inițiativă economică. … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că soluția legislativă criticată a mai constituit obiect al controlului de constituționalitate, în acest sens fiind, spre exemplu, Decizia nr. 942 din 13 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 52 din 23 ianuarie 2013, Decizia nr. 129 din 9 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 25 mai 2017, și Decizia nr. 856 din 18 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 488 din 14 iunie 2019, prin care s-a statuat în sensul conformității acesteia cu Legea fundamentală. … 14.Astfel, referitor la critica privind încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție, Curtea a statuat că art. 1 lit. a) din Legea nr. 12/1990 este suficient de clar și previzibil, formularea pentru care a optat legiuitorul, în ansamblul general al actului normativ, a cărui adoptare a avut ca scop asigurarea protecției populației împotriva unor activități comerciale ilicite, nelăsând loc vreunui dubiu cu privire la conduita pe care trebuie să o aibă persoanele care desfășoară o activitate comercială. De asemenea, Curtea a reținut că prevederile art. 1 lit. a) din Legea nr. 12/1990 au în vedere actele normative referitoare la efectuarea actelor și faptelor de comerț, prevăzând consecințele încălcării legislației în materie, a cărei respectare constituie o obligație preexistentă acestei reglementări. Pentru acest motiv, nu poate fi reținută încălcarea cerințelor de previzibilitate a normei juridice. … 15.De asemenea, referitor la susținerile privind încălcarea dispozițiilor art. 44 din Constituție, prin Decizia nr. 417 din 18 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1254 din 18 decembrie 2020, sau Decizia nr. 486 din 25 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1177 din 4 decembrie 2020, Curtea a constatat că măsura confiscării mărfurilor și produselor care au servit sau au fost destinate să servească la săvârșirea activităților comerciale ilicite, prevăzute de art. 1 din Legea nr. 12/1990, precum și a sumelor de bani și a lucrurilor dobândite prin săvârșirea respectivelor contravenții reprezintă o privare de proprietate impusă de necesitatea protejării populației împotriva unor activități comerciale ilicite. O atare atingere adusă dreptului de proprietate este permisă expres de dispozițiile art. 44 alin. (9) din Constituție, potrivit cărora „Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracțiuni ori contravenții pot fi confiscate numai în condițiile legii“. Astfel, legiuitorul nu instituie o prezumție de dobândire ilicită a bunurilor, deoarece presupune existența dovedirii caracterului ilicit al dobândirii, iar măsura confiscării beneficiilor și încasărilor rezultate din vânzarea unor asemenea mărfuri apare ca o măsură accesorie aplicată în contextul dobândirii ilegale și se impune tocmai pentru că acestea au servit la săvârșirea contravenției. Aplicarea și executarea unor sancțiuni pecuniare, inclusiv măsura confiscării unor bunuri sau valori, cu toate că determină în mod direct diminuarea patrimoniului celui sancționat, nu încalcă dispozițiile constituționale privind ocrotirea proprietății private, întrucât reprezintă consecința directă a unor încălcări ale legii. Interdicția confiscării averii dobândite licit și prezumția caracterului licit al dobândirii, reguli stabilite de alin. (8) al art. 44 din Constituție, nu exclud posibilitatea confiscării bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contravenții, potrivit alin. (9). Prin însăși săvârșirea contravenției, autorul acesteia se situează în afara sferei licitului, cu consecința firească, prevăzută de art. 44 alin. (9) din Constituție, a posibilității de a suferi rigorile legii, între care și confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din fapta sa. Astfel, prin săvârșirea unei contravenții se încalcă o normă legală care reglementează un anumit domeniu de activitate, iar acest fapt constituie, eo ipso, o cauză de înlăturare a prezumției generale de dobândire licită a averii. O interpretare contrară ar duce la concluzia eronată că proprietatea ar trebui ocrotită în orice condiții, inclusiv când legea este încălcată (a se vedea Decizia nr. 154 din 17 martie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 298 din 11 aprilie 2005). … 16.Totodată, cu privire la aplicarea măsurii complementare a confiscării, prin Decizia nr. 242 din 19 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 13 iulie 2018, Curtea a constatat că, având în vedere că măsura confiscării unor bunuri sau valori reprezintă consecința unei încălcări a legii, ea reprezintă o măsură subsidiară dobândirii ilegale a beneficiilor/încasărilor și se impune tocmai pentru că acestea au servit la săvârșirea contravenției. … 17.Prin Decizia nr. 942 din 13 noiembrie 2012, precitată, Curtea a precizat că legiuitorul a acordat posibilitatea persoanei căreia i-au fost confiscate bunurile, alta decât contravenientul, de a contesta actul prin care a fost aplicată această măsură și de a demonstra, beneficiind de toate garanțiile care caracterizează un proces echitabil, eventuala nelegalitate a acestei măsuri. Astfel, potrivit art. 24 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, agentul constatator are obligația să stabilească proprietarul bunurilor confiscate și, dacă acestea aparțin unei alte persoane decât contravenientul, în procesul-verbal se vor menționa, dacă este posibil, datele de identificare a proprietarului sau se vor preciza motivele pentru care identificarea nu a fost posibilă. De asemenea, potrivit art. 25 alin. (1) din același act normativ, procesul-verbal se va înmâna sau, după caz, se va comunica, în copie, contravenientului și, dacă este cazul, părții vătămate și proprietarului bunurilor confiscate, iar, potrivit art. 31 alin. (2), partea vătămată poate face plângere numai în ceea ce privește despăgubirea, iar cel căruia îi aparțin bunurile confiscate, altul decât contravenientul, numai în ceea ce privește măsura confiscării. … 18.Curtea subliniază faptul că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției se bucură de prezumția de legalitate, însă, atunci când este formulată o plângere împotriva acesteia, este contestată chiar prezumția de care se bucură. În acest caz, instanța de judecată competentă va administra probele prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal. Cel care a formulat plângerea nu trebuie să își demonstreze propria nevinovăție, revenind instanței de judecată obligația de a administra tot probatoriul necesar stabilirii și aflării adevărului. Chiar dacă art. 47 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 face referire și la dispozițiile Codului de procedură civilă, instanțele de judecată nu pot să aplice strict regula onus probandi incumbit actori, ci, din contră, chiar ele trebuie să manifeste un rol activ pentru aflarea adevărului, din moment ce contravenția intră sub incidența art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (a se vedea Decizia nr. 856 din 18 decembrie 2018, precitată). … 19.Cu privire la critica privind pretinsa încălcare a art. 45 din Constituție, care consacră libertatea economică, Curtea a reținut că accesul liber al persoanelor la o activitate economică și libertatea comerțului, potrivit dispozițiilor constituționale menționate, implică o reglementare din partea statului, iar textele de lege criticate nu fac decât să sancționeze nerespectarea unor astfel de cerințe legale. Accesul liber la o activitate economică nu exclude, ci, dimpotrivă, implică stabilirea unor limite de exercitare a libertății economice, statul având obligația să impună reguli de disciplină economică, iar legiuitorul având competența să stabilească sancțiunile corespunzătoare pentru nerespectarea acestora (a se vedea Decizia nr. 362 din 25 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 328 din 18 mai 2010). Stabilirea unei contravenții și sancționarea acesteia reprezintă o opțiune legitimă a legiuitorului, care, cu referire la prevederile din ordonanța criticată, dă expresie preocupării statului pentru a asigura libertatea comerțului, protecția concurenței loiale și crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție. … 20.În ceea ce privește critica referitoare la art. 2 din Legea nr. 12/1990, Curtea reține că acest text de lege reglementează cuantumul amenzilor pentru contravențiile prevăzute la art. 1 din Legea nr. 12/1990, precum și organele administrative îndrituite să le aplice, și anume funcționarii din aparatul de specialitate al primarului, de organele Direcției Generale Antifraudă Fiscală, de organele controlului financiar și de personalul Poliției Române, Jandarmeriei Române și Poliției de Frontieră Române, precum și de către inspectorii Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor. În acest context, prin Decizia nr. 536 din 27 iunie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 666 din 2 august 2006, Curtea a reținut că atribuția de constatare a contravențiilor și de aplicare a sancțiunilor contravenționale este prin natura sa o atribuție executivă, de resortul organelor administrative, o atare reglementare fiind conformă Legii fundamentale. … 21.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să ducă la reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. … 22.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Kaelina Construct – S.R.L. în Dosarul nr. 28.177/197/2017 al Judecătoriei Brașov – Secția civilă și constată că prevederile art. 1 lit. a) și ale art. 2 din Legea nr. 12/1990 privind protejarea populației împotriva unor activități de producție, comerț sau prestări de servicii ilicite sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Brașov – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 16 martie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește