DECIZIA nr. 183 din 31 martie 2022

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1-3, ale art. 7 și ale art. 33 din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, excepție ridicată de Ionuț Spiru Sasu în Dosarul nr. 6.646/2/2011* al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 928D/2018. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Curtea dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 1.690D/2018, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1-3, ale art. 7 și ale art. 31-33 din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, excepție ridicată de același autor în Dosarul nr. 1.177/1/2015/a4 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal. … 4.La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. … 5.Curtea, din oficiu, pune în discuție problema conexării dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public arată că este de acord cu conexarea cauzelor.  … 6.Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.690D/2018 la Dosarul nr. 928D/2018, care este primul înregistrat. … 7.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată și arată că nu este încălcat accesul liber la justiție și dreptul la apărare, întrucât reglementarea strictă a accesului la informațiile clasificate, inclusiv sub aspectul stabilirii unor condiții în baza cărora se poate avea acces la acestea, nu are ca efect blocarea absolută a accesului la informațiile necesare pentru soluționarea unei cauze. În ceea ce privește critica raportată la art. 31 din Constituție învederează că accesul la informații nu este un drept absolut. În acest context, menționează jurisprudența Curții Constituționale în materie. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:8.Prin încheierile din 5 iunie 2018 și 17 octombrie 2018, pronunțate în Dosarele nr. 6.646/2/2011* și nr. 1.177/1/2015/a4, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1-3, ale art. 7 și ale art. 31-33 din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, excepție ridicată de Ionuț Spiru Sasu în cauze având ca obiect soluționarea recursurilor declarate în contextul unor litigii întemeiate pe dispozițiile Legii nr. 182/2002. … 9.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile criticate sunt contrare art. 1,art. 20, art. 21,art. 24,art. 31 și art. 53 din Constituție, precum și art. 6,art. 8 și art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în măsura în care nu asigură realizarea dreptului la un proces echitabil, a dreptului la apărare în mod efectiv și potrivit principiului egalității de arme într-o procedură judiciară, inclusiv prin accesul la informațiile personale sau publice relevante în probațiune și la toate actele și probele aflate la dosar. Se învederează că, în contextul dat, nu sunt aplicabile nici prevederile Codului de procedură civilă și nici cele ale Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 în ceea ce privește administrarea probelor, aspect esențial în soluționarea cauzei. Or, activitatea justiției nu poate fi împiedicată de norme inferioare Legii fundamentale prin care se stabilesc anumite condiții prohibitive pentru un judecător sau pentru părțile dintr-un proces și avocatul uneia dintre acestea, în exercitarea funcției jurisdicționale, respectiv de apărare, și prin care se instituie obligația acestora de a obține în prealabil un certificat pentru acces la documente clasificate. … 10.În acest context, se precizează că instanța de judecată, având în vedere dispozițiile art. 5 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, a susținut că din conținutul acestora se desprinde concluzia că nu pot fi atacate acele acte administrative clasificate ca fiind documente secrete conform legii, chiar dacă acestea privesc raporturi de muncă ori alte raporturi ce țin de exercitarea dreptului persoanei la muncă, respectiv la viața intimă și privată. În plus, art. 126 alin. (6) din Constituție menționează excepțiile de la regula controlului judecătoresc al actelor administrative, unde sunt prevăzute numai actele de comandament cu caracter militar, astfel că o extindere, prin lege, a noțiunii de „acte de comandament militar“ dincolo de voința reală a constituantului intră în contradicție cu Legea fundamentală. Astfel, sunt încălcate și dispozițiile art. 26,29 și 30 din Constituție, întrucât actul administrativ clasificat ce a fost contestat în cauză și de care depinde în mod esențial soluția pe care o va pronunța instanța de contencios administrativ conține date care privesc verificări asupra vieții intime a titularului acțiunii introductive sau a avocatului și aparținătorilor lor de familie, a căror autenticitate nu poate fi cenzurată în niciun mod pe cale judecătorească. Pentru aceleași considerente, dreptul la muncă al reclamantului poate fi restrâns în mod excesiv printr-un document clasificat prin care se refuză avizul de securitate/certificatul de securitate, în sensul împiedicării reclamantului respectiv sau a reprezentantului acestuia de a exercita o anumită profesie, fără ca avizul sau certificatul respectiv să poată fi cenzurat de instanța de judecată în cadrul unei proceduri prevăzute de lege, întrucât baza legală națională nu prevede o asemenea procedură pentru subiecți din afara administrației publice centrale, a membrilor Parlamentului, a magistraților, iar în situația acestora din urmă condiționându-se de completarea unui chestionar care încalcă în mod vădit dreptul la viața privată prevăzut de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 11.Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât textele de lege criticate sunt în acord cu dispozițiile constituționale invocate în susținerea acesteia. Astfel, arată că prevederile legale criticate nu pot conduce, prin ele însele, la atingerea vieții intime, familiale și private ori la îngrădirea libertății conștiinței și a libertății de exprimare. Nu este încălcat nici principiul priorității tratatelor internaționale privind drepturile omului și nu este îngrădit nici accesul liber la justiție sau dreptul la un proces echitabil, în raport cu modalitatea în care este reglementat accesul la informațiile clasificate și cu valorile ocrotite prin aceste reglementări speciale.  … 12.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 13.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 14.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze prezenta excepție. … 15.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 1-3, ale art. 7 și ale art. 31-33 din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 248 din 12 aprilie 2002, care au următorul cuprins: – Art. 1: „Scopul prezentei legi este protecția informațiilor clasificate și a surselor confidențiale ce asigură acest tip de informații. Protejarea acestor informații se face prin instituirea sistemului național de protecție a informațiilor.“; … – Art. 2:(1)Dreptul de a avea acces la informațiile de interes public este garantat prin lege.(2)Accesul la informațiile clasificate este permis numai în cazurile, în condițiile și prin respectarea procedurilor prevăzute de lege.“;– Art. 3: „Nicio prevedere a prezentei legi nu va putea fi interpretată în sensul limitării accesului la informațiile de interes public sau al ignorării Constituției, a Declarației Universale a Drepturilor Omului, a pactelor și a celorlalte tratate la care România este parte, referitoare la dreptul de a primi și răspândi informații.“; … – Art. 7: „(1) Persoanele care vor avea acces la informații clasificate secrete de stat vor fi verificate, în prealabil, cu privire la onestitatea și profesionalismul lor, referitoare la utilizarea acestor informații. … (2)Pentru candidații la funcții publice ce implică lucrul cu asemenea informații, precum și competența de a autoriza accesul la astfel de informații, verificarea este anterioară numirii în acele funcții și se solicită obligatoriu de autoritatea de învestire.(3)Procedurile de verificare sunt cele obligatorii pentru persoanele care lucrează în cadrul Autorității Naționale de Securitate, care gestionează informații NATO, potrivit echivalențelor nivelurilor de secretizare prevăzute prin prezenta lege.(4)Accesul la informații clasificate ce constituie secret de stat, respectiv secret de serviciu, potrivit art. 15 lit. d) și e), este garantat, sub condiția validării alegerii sau numirii și a depunerii jurământului, pentru următoarele categorii de persoane:a)Președintele României;  … b)prim-ministru; … c)miniștri; … d)deputați; … e)senatori; … f)judecători; … g)procurori; … h)magistrați-asistenți ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, care, în concordanță cu atribuțiile specifice, sunt îndreptățiți să aibă acces la informațiile clasificate fără îndeplinirea procedurilor prevăzute la alin. (1)-(3), respectiv la art. 28, în baza unor proceduri interne ale instituțiilor din care aceștia fac parte, avizate de Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat, după ce au luat cunoștință de responsabilitățile ce le revin privind protecția informațiilor clasificate și au semnat angajamentul scris de păstrare a secretului prevăzut la art. 36 alin. (3). … (5)Pentru judecători, procurori și magistrații-asistenți ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, procedura internă prevăzută la alin. (4) se stabilește prin regulament elaborat de Consiliul Superior al Magistraturii și avizat de Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat. … – Art. 31:(1)Informațiile secrete de serviciu se stabilesc de conducătorul persoanei juridice, pe baza normelor prevăzute prin hotărâre a Guvernului.(2)Informațiile prevăzute la alin. (1) vor purta pe fiecare pagină și mențiunea «personal», când sunt destinate strict unor persoane anume determinate.(3)Dispozițiile art. 28 se aplică în mod corespunzător în domeniul informațiilor secrete de serviciu.(4)Neglijența în păstrarea informațiilor secrete de serviciu atrage, potrivit legii penale, răspunderea persoanelor vinovate.“; … – Art. 32: „Conducătorii autorităților și instituțiilor publice, ai agenților economici cu capital integral sau parțial de stat și ai altor persoane juridice de drept public ori privat sunt obligați să stabilească informațiile care constituie secrete de serviciu și regulile de protecție a acestora, să coordoneze activitatea și să controleze măsurile privitoare la păstrarea secretului de serviciu, potrivit competențelor, în conformitate cu normele stabilite prin hotărâre a Guvernului.“; … – Art. 33: „Este interzisă clasificarea ca secrete de serviciu a informațiilor care, prin natura sau conținutul lor, sunt destinate să asigure informarea cetățenilor asupra unor probleme de interes public sau personal, pentru favorizarea ori acoperirea eludării legii sau obstrucționarea justiției.“ …  … 16.În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate art. 1 – Statul român, art. 20 – Tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 – Accesul liber la justiție, art. 24 – Dreptul la apărare, art. 26 – Viața intimă, familială și privată, art. 29 – Libertatea conștiinței, art. 30 – Libertatea de exprimare, art. 31 – Dreptul la informație și art. 53 – Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. Având în vedere motivarea autorului excepției de neconstituționalitate, precum și Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea reține și dispozițiile constituționale ale art. 41 – Munca și protecția socială a muncii (în componenta privind neîngrădirea dreptului la muncă și cu privire la alegerea liberă a profesiei, a meseriei sau a ocupației, precum și a locului de muncă) și ale art. 126 alin. (6) – Instanțele judecătorești (în componenta privind garantarea controlului judecătoresc al actelor administrative ale autorităților publice, pe calea contenciosului administrativ, cu excepțiile prevăzute de Constituție). De asemenea, sunt invocate prevederile art. 6 – Dreptul la un proces echitabil, ale art. 8 – Dreptul la respectarea vieții private și de familie și ale art. 13 – Dreptul la un recurs efectiv din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 17.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile criticate instituie reguli privind accesul persoanelor la informațiile clasificate, personalul anume desemnat pentru realizarea protecției informațiilor clasificate, stabilirea informațiilor care constituie secrete de serviciu, obligația conducătorilor autorităților și instituțiilor publice, ai agenților economici cu capital integral sau parțial de stat și ai altor persoane juridice de drept public ori privat de a stabili informațiile care constituie secrete de serviciu și regulile de protecție a acestora și reguli procedurale aplicabile în cursul procesului civil în privința dispozițiilor normative cuprinse în documente cu informații clasificate, stabilind că acestea pot fi dovedite și consultate numai în condițiile prevăzute de lege. … 18.Curtea observă că prevederile criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate, în raport cu critici și prevederi constituționale similare, concretizat, spre exemplu, prin Decizia nr. 810 din 7 decembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 190 din 25 februarie 2022, Decizia nr. 805 din 7 decembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 14 martie 2022, Decizia nr. 456 din 8 mai 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 482 din 13 iulie 2012, Decizia nr. 163 din 10 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 160 din 16 martie 2009, sau Decizia nr. 205 din 29 aprilie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 468 din 25 mai 2004, prin care a respins, ca neîntemeiate, criticile formulate. … 19.Cu acele prilejuri, Curtea a reținut că scopul Legii nr. 182/2002, enunțat în art. 1 al acesteia, este protecția informațiilor clasificate și a surselor confidențiale ce asigură acest tip de informații, iar protejarea acestor informații se face prin instituirea sistemului național de protecție a informațiilor. Art. 15 lit. b) din aceeași lege definește termenul „informații clasificate“ ca fiind informațiile, datele, documentele de interes pentru securitatea națională, care, datorită nivelurilor de importanță și consecințelor care s-ar putea produce ca urmare a dezvăluirii sau diseminării neautorizate, trebuie să fie protejate. Art. 2 alin. (2) din Legea nr. 182/2002 stabilește că accesul la informațiile clasificate este permis numai în cazurile, în condițiile și prin respectarea procedurilor prevăzute de lege, ceea ce este în deplin consens cu prevederile art. 31 alin. (3) din Constituție, potrivit căruia „Dreptul la informație nu trebuie să prejudicieze [ … ] securitatea națională“, iar art. 3 din aceeași lege, care statuează că nicio prevedere a acestei legi nu va putea fi interpretată în sensul limitării accesului la informațiile de interes public sau al ignorării Constituției, a Declarației Universale a Drepturilor Omului, a pactelor și a celorlalte tratate la care România este parte, referitoare la dreptul de a primi și răspândi informații, este în concordanță cu dispozițiile art. 31 alin. (1) și (2) din Legea fundamentală, precum și cu prevederile în materie din documentele internaționale (Decizia nr. 205 din 29 aprilie 2004, precitată). … 20.Totodată, Curtea a constatat că prevederile legale criticate nu înlătură posibilitatea judecătorului de a avea acces la informațiile secrete de stat, cu respectarea regulilor de natură procedurală prevăzute de lege. Pe de o parte, din rațiuni ce țin de oportunitate, nu toți angajații unei instituții trebuie să obțină certificate de securitate, iar, pe de altă parte, magistrații acreditați să dețină, să aibă acces și să lucreze cu informații clasificate, deși întrunesc exigențele de numire și exercitare a funcției pe care o ocupă, în acord cu dispozițiile Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, sunt evaluați numai din perspectiva onestității și profesionalismului referitoare la utilizarea acestor informații (Decizia nr. 456 din 8 mai 2012, precitată, și Decizia nr. 1.335 din 9 decembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 29 din 15 ianuarie 2009). … 21.Referitor la critica de neconstituționalitate susținută, în esență, din perspectiva îngrădirii accesului nelimitat și necondiționat al avocatului/părții la documentele clasificate folosite ca mijloace de probă într-un litigiu, prin prisma pretinsei încălcări a prevederilor art. 21 și art. 24 din Constituție, Curtea a observat că dispozițiile de lege criticate cuprinse în Legea nr. 182/2002 nu exclud accesul avocaților la informațiile clasificate ce constituie secret de stat și, respectiv, secret de serviciu, acest acces fiind asigurat în condițiile Legii nr. 182/2002 și ale Hotărârii Guvernului nr. 585/2002 pentru aprobarea Standardelor naționale de protecție a informațiilor clasificate în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 485 din 5 iulie 2002. În acest sens, Legea nr. 182/2002 prevede, la art. 28 alin. (1), că accesul la informațiile secrete de stat este permis numai în baza unei autorizații scrise, eliberate de conducătorul persoanei juridice care deține astfel de informații, după notificarea prealabilă la Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat, dispoziții care se aplică, în mod corespunzător, potrivit art. 31 alin. (3) din aceeași lege, în domeniul informațiilor secrete de serviciu. La rândul său, anexa la Hotărârea Guvernului nr. 585/2002 prevede, la art. 33, că accesul la informații clasificate este permis cu respectarea principiului necesității de a cunoaște numai persoanelor care dețin certificat de securitate sau autorizație de acces, valabile pentru nivelul de secretizare a informațiilor necesare îndeplinirii atribuțiilor de serviciu. Ambele acte normative antereferite reglementează norme procedurale de acces la cele două categorii de informații. Or, toate aceste dispoziții legale constituie mijloace de acces ce garantează diferitelor categorii profesionale, prin urmare și avocaților, accesul la toate informațiile de care au nevoie pentru a-și exercita rolul legal în cadrul procesului penal, inclusiv la cele reglementate prin textul criticat, constituind, astfel, garanții ale dreptului la apărare, ale accesului la justiție și ale dreptului la un proces echitabil (Decizia nr. 199 din 24 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 640 din 30 iunie 2021, Decizia nr. 751 din 20 septembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 787 din 22 noiembrie 2012, Decizia nr. 1.120 din 16 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 27 noiembrie 2008). … 22.Astfel, reglementarea strictă a accesului la informațiile clasificate, inclusiv sub aspectul stabilirii unor condiții pe care trebuie să le îndeplinească persoanele care vor avea acces la astfel de informații, nu are ca efect blocarea efectivă și absolută a accesului la informații esențiale pentru soluționarea cauzei, ci creează tocmai cadrul normativ în care două interese aflate în conflict – interesul particular, bazat pe dreptul fundamental la apărare, respectiv interesul general al societății, bazat pe nevoia de apărare a securității naționale – coexistă într-un just echilibru, care dă satisfacție ambelor interese legitime, astfel că niciunul dintre ele nu este afectat în substanța sa. În consecință, nu se poate susține încălcarea dreptului la apărare și a dreptului un proces echitabil (Decizia nr. 810 din 7 decembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 190 din 25 februarie 2022, paragraful 20). … 23.De altfel, Curtea a constatat că soluția contrară celei prevăzute de textul criticat, constând în accesul la informațiile clasificate ce constituie secret de stat și, respectiv, secret de serviciu al avocaților, în condițiile art. 7 alin. (4) din Legea nr. 182/2002, ar determina crearea unei breșe în sistemul național de protecție a informațiilor clasificate, respectiv a unei categorii profesionale care ar avea acces la astfel de informații în mod excedentar, peste nevoile ce rezultă din fiecare cauză penală în care avocații desfășoară activități de asistență și reprezentare (Decizia nr. 287 din 9 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 26 iunie 2020). Un raționament juridic similar a fost realizat de către Curtea Constituțională prin Decizia nr. 1.335 din 9 decembrie 2008, precitată, prin care instanța de contencios constituțional a reținut că, din rațiuni ce țin de oportunitate, nu toți angajații unei instituții trebuie să obțină certificate de securitate și că, în caz contrar, există riscul afectării sistemului național de protecție a informațiilor clasificate, care, spre deosebire de activitatea specifică actului de justiție, nu poate fi acoperită prin invocarea unor cauze de incompatibilitate ori recuzare. Ca urmare, Curtea a reținut că restricțiile de acces la informațiile clasificate analizate constituie un remediu procesual pentru situațiile în care prezumția de onestitate sau profesionalism al persoanei care gestionează informații clasificate este pusă la îndoială. … 24.Totodată, Curtea a învederat că este firesc ca Legea nr. 182/2002, având ca obiect de reglementare protecția informațiilor clasificate, să conțină reguli specifice cu privire la accesul la astfel de informații al anumitor persoane care au calitatea de părți într-un proces, respectiv cu condiția obținerii certificatului de securitate, fiind necesar a fi îndeplinite, în prealabil, cerințele și procedura specifică de obținere a acestuia, prevăzute de aceeași lege. Însăși Constituția prevede, potrivit art. 53 alin. (1), posibilitatea restrângerii exercițiului unor drepturi, inclusiv a garanțiilor aferente unui proces echitabil – pentru rațiuni legate de apărarea securității naționale. Reglementarea mai strictă a accesului la informațiile clasificate ca fiind secrete de stat, prin stabilirea unor condiții pe care trebuie să le îndeplinească persoanele care vor avea acces la astfel de informații, precum și a unor proceduri de verificare, control și coordonare a accesului la aceste informații, reprezintă o măsură necesară în vederea asigurării protecției informațiilor clasificate, în acord cu dispozițiile constituționale ce vizează apărarea securității naționale (Decizia nr. 1.120 din 16 octombrie 2008 și Decizia nr. 1.335 din 9 decembrie 2008, precitate). … 25.Prin Decizia nr. 21 din 18 ianuarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 175 din 23 februarie 2018, paragrafele 70 și 71, Curtea a statuat că numai un judecător poate aprecia cu privire la interesele care intră în conflict – cel public, general, al statului, referitor la protejarea informațiilor de interes pentru securitatea națională sau pentru apărarea unui interes public major, respectiv cel individual, astfel încât, prin soluția pe care o pronunță, să asigure un just echilibru între cele două. Așadar, Curtea a apreciat că protecția informațiilor clasificate nu poate avea caracter prioritar față de dreptul la informare al acuzatului și față de garanțiile dreptului la un proces echitabil al tuturor părților din procesul penal, decât în condiții expres și limitativ prevăzute de lege. Restrângerea dreptului la informație poate avea loc doar atunci când are la bază un scop real și justificat de protecție a unui interes legitim privind drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor sau siguranța națională, decizia de refuz al accesului la informațiile clasificate aparținând întotdeauna unui judecător. … 26.Or, există situații în care publicitatea anumitor informații poate produce consecințe negative asupra intereselor statului, a instituțiilor sau a autorităților acestuia sau chiar a persoanelor juridice de drept privat, astfel că se impune păstrarea acestora într-un regim clasificat, accesul la conținutul unor asemenea informații fiind permis, în condițiile legii, doar unei categorii restrânse de persoane și numai în măsura necesității de a cunoaște, iar potrivit Legii nr. 182/2002, accesul la informațiile clasificate este permis numai în cazurile, în condițiile și cu respectarea procedurilor prevăzute de lege.  … 27.Totodată, prin Decizia nr. 1.440 din 4 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 58 din 24 ianuarie 2011, Curtea a arătat că aceste norme sunt în concordanță și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care prin Hotărârea din 9 februarie 1995, pronunțată în Cauza Vereniging Weekblad Bluf împotriva Olandei, paragraful 28, a precizat că accesul la informațiile publice poate fi îngrădit pentru protejarea interesului național, în conformitate cu prevederile art. 10 paragraful 2 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale din care rezultă că îngrădirile libertății de informare trebuie să îndeplinească următoarele condiții: a) să fie prevăzute de lege; b) să aibă un scop legitim; c) să fie necesare într-o societate democratică. Or, cu acel prilej, Curtea a observat că îngrădirile aduse accesului la informații sunt prevăzute de lege – Legea nr. 182/2002, au un scop legitim – protecția informațiilor clasificate și a surselor confidențiale ce asigură acest tip de informații, prin instituirea sistemului național de protecție a informațiilor – și sunt necesare într-o societate democratică. … 28.În ceea ce privește pretinsa încălcare a prevederilor art. 126 alin. (6) din Constituție, Curtea a constatat că această critică este neîntemeiată, întrucât, în virtutea art. 20 din Legea nr. 182/2002, orice persoană fizică sau juridică română poate face contestație la autoritățile care au clasificat informațiile respective, împotriva clasificării informațiilor, duratei pentru care acestea au fost clasificate, precum și împotriva modului în care s-a atribuit un nivel sau altul de secretizare, iar contestația va fi soluționată în condițiile legii contenciosului administrativ.  … 29.Față de această împrejurare, raportat la dispozițiile constituționale invocate în susținerea excepției de neconstituționalitate și care prevăd drepturi și libertăți a căror exercitare are loc în limitele și în condițiile legii, pentru identitate de rațiune se au în vedere considerentele Deciziei nr. 163 din 10 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 160 din 16 martie 2009, care sunt aplicabile mutatis mutandis și în prezenta cauză și prin care Curtea a reținut că dispozițiile referitoare la persoanele ce urmează să aibă acces la informațiile clasificate, protecția acestor informații prin măsuri procedurale, nivelul de secretizare a acestora, precum și interdicția clasificării unor categorii de informații ori accesul la informațiile secrete de stat sau informații secrete de serviciu nu reprezintă impedimente de natură să afecteze drepturile și libertățile constituționale, fiind în acord cu normele din Legea fundamentală invocate. … 30.Având în vedere considerentele mai sus menționate, Curtea constată că soluțiile legislative cuprinse în dispozițiile legale criticate se integrează în cadrul normativ de protecție a informațiilor clasificate, înscriindu-se în marja de apreciere pe care statul o are în reglementarea acestei materii (a se vedea și Decizia nr. 805 din 7 decembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 14 martie 2022, paragrafele 28 și 29).  … 31.În ceea ce privește celelalte aspecte referitoare la faptul că sunt încălcate prevederile constituționale cu privire la viața intimă, familială și privată, la libertatea conștiinței, la dreptul la muncă și la controlul judecătoresc al actelor administrative, ca urmare a interpretării date de instanța de judecată dispozițiilor criticate în coroborare cu cele cuprinse în Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 în sensul că din conținutul acestora se desprinde concluzia că nu pot fi atacate acele acte administrative clasificate ca fiind documente secrete conform legii, chiar dacă acestea privesc raporturi de muncă ori alte raporturi ce țin de exercitarea dreptului persoanei la muncă, Curtea observă că acestea nu reprezintă critici de neconstituționalitate, ci sunt aprecieri ale autorului excepției de neconstituționalitate, precum și statuări ce țin de posibile interpretări ale legii în contextul analizei și soluționării speței de către instanțele judecătorești. Or, în ceea ce privește conținutul și întinderea noțiunii de interpretare, respectiv de aplicare a legii, Curtea Constituțională, în jurisprudența sa, a reținut că acestea acoperă identificarea normei aplicabile, analiza conținutului său și o necesară adaptare a acesteia la faptele juridice pe care le-a stabilit, iar instanța de judecată este cea care poate dispune de instrumentele necesare pentru a decide cu privire la aceste aspecte (a se vedea Decizia nr. 838 din 27 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009). Așadar, nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curte aplicarea și interpretarea legii, acestea fiind de resortul exclusiv al instanței de judecată care judecă fondul cauzei, precum și, eventual, al instanțelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) și (3) din Constituție. … 32.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,  … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ionuț Spiru Sasu în dosarele nr. 6.646/2/2011* și nr. 1.177/1/2015/a4 ale Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 1–3, ale art. 7 și ale art. 31–33 din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 31 martie 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
pentru prof. univ. dr. VALER DORNEANU,în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, semnează
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Ionița Cochințu–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește