DECIZIA nr. 183 din 29 martie 2018

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 360 alin. (3) din Codul penal, excepție ridicată de Biro Endre Mark în Dosarul nr. 3.388/117/2015 al Tribunalului Cluj – Secția penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 151D/2017. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra faptului că partea Societatea Vitacom Electronics – S.R.L. din Cluj-Napoca a depus concluzii scrise. … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției. Astfel, în art. 181 din Codul penal, legiuitorul a definit sintagmele de sistem informatic și date informatice, definiții care contribuie la claritatea textului legal criticat. Totodată, celelalte expresii folosite în alin. (3) al art. 360 din Codul penal nu creează dificultăți de interpretare câtă vreme au un înțeles uzual, comun. Prin incriminarea accesului fără drept la un sistem informatic, legiuitorul a urmărit să protejeze un sistem informatic securizat, iar referirea la proceduri, dispozitive sau programe specializate nu reprezintă altceva decât mijloace prin care un astfel de sistem informatic este securizat. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea din 8 noiembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 3.388/117/2015, Tribunalul Cluj – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 360 alin. (3) din Codul penal, excepție ridicată de Biro Endre Mark în dosarul cu numărul de mai sus, având ca obiect soluționarea unei cauze penale în care se fac cercetări cu privire la săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 360 alin. (1) și (3) din Codul penal cu aplicarea art. 35 alin. (1) și art. 5 din Codul penal. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că prevederile legale menționate încalcă dispozițiile constituționale referitoare la calitatea legilor, la accesul liber la justiție și la principiul legalității pedepsei, deoarece preiau în mod deficitar dispozițiile art. 42 alin. (3) din Legea nr. 161/2003 care reglementau cu privire la încălcarea normelor de siguranță folosind sintagma „asupra unui sistem informatic“. De asemenea, la rândul său, acea reglementare din 2003 a preluat exigențele din directivele europene, respectiv Directiva 2005/222/JAI și Directiva 2013/40/UE. … 7.Se arată că, în contextul dispozițiilor legale criticate, procedurile, dispozitivele, programele specializate, nu sunt definite nici în mod expres, nici în mod indirect, fiind dificil de înțeles în ce măsuri de securitate informatică se încadrează acestea și ce sancțiuni sunt suficiente pentru încălcarea lor. Nicăieri nu este definit ce anume este un cont, ce este o procedură, ce este un dispozitiv sau un program specializat. Destinatarul normei nu are cum să cunoască faptul că o simplă accesare a unei parole sau a unui cont, poate să ducă la sancțiunea normei de incriminare. Face trimitere la Decizia Curții Constituționale nr. 553 din 16 iulie 2015, în care s-a stabilit că judecata individuală trebuie să primeze în orice fel de procedură în fața instanței, iar textele de lege trebuie să fie îndeajuns de clare încât să poată sancționa, iar inculpații, persoanele sau cetățenii, să fie în cunoștință de cauză. Mai mult, prin Hotărârea din 25 martie 1983, pronunțată în Cauza Silver și alții împotriva Regatului Unit, se arată că gradul de previzibilitate trebuie apreciat potrivit experienței juridice ordinare, fapt foarte relevant în atribuirea infracțiunilor informatice. Or, în acest moment, caracterul și gradul de siguranță prevăzut de hotărârea precitată nu sunt asigurate de prevederile art. 360 alin. (3) din Codul penal. … 8.Tribunalul Cluj – Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, chiar dacă este real că noțiunile de proceduri, dispozitive sau programe specializate nu sunt definite nici de Codul penal, nici de legislația specială, acestea nu au un nivel ridicat de complexitate, înțelesul lor putând fi decelat potrivit limbajului comun, așa cum el se regăsește în Dicționarul Explicativ al Limbii Române. … 9.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 10.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, dispozițiile legale criticate cuprind dispoziții de incriminare și au fost instituite de legiuitor în vederea ocrotirii relațiilor sociale referitoare la siguranța publică. Aceasta reprezintă o opțiune de politică legislativă și nu aduce în niciun fel atingere principiului constituțional, beneficiind de o reglementare detaliată în cadrul prevederilor Codului penal și Codului de procedură penală, norme a căror aplicare nu este afectată de dispozițiile analizate în prezenta excepție. … 11.Așa cum a arătat instanța de contencios constituțional, poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală și o anumită suplețe poate chiar să se dovedească de dorit (a se vedea Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010, Decizia nr. 743 din 2 iunie 2011, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, paragraful 3). … 12.Previzibilitatea unei norme presupune că destinatarul acesteia are reprezentarea aspectelor în funcție de care este obligat să își modeleze conduita. Deși textul de lege contestat nu cuprinde o enumerare a procedurilor, dispozitivelor sau programelor specializate care restricționează accesul la sisteme informatice, aceasta nu pune probleme de înțelegere sau interpretare, fiind evident că este vorba de orice astfel de proceduri, dispozitive sau programe. … 13.De asemenea, orice destinatar al legii penale este de așteptat, în mod rezonabil, a cunoaște sensul noțiunii de „acces“ la un sistem informatic, termenul nefiind folosit într-un sens diferit de cel al limbajului curent. … 14.Așa fiind, dispozițiile legale criticate sunt formulate clar, fluent și inteligibil, fără dificultăți sintactice și pasaje obscure sau echivoce, astfel încât, și sub acest aspect, excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 15.Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale, deoarece sunt suficient de precise și clare pentru a se observa cu ușurință că sancțiunea penală se aplică doar în condițiile în care fapta se realizează, din punctul de vedere al elementului material, prin acțiunea de a accesa, fără drept, un sistem informatic la care, prin intermediul unor proceduri, dispozitive sau programe specializate, accesul este restricționat sau interzis pentru anumite categorii de utilizatori. … 16.În context, se arată că dispozițiile art. 35 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței și exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare, stabilesc înțelesul termenilor și expresiilor „sistem informatic“, „prelucrare automată a datelor“, „program informatic“, „date informatice“ etc. … 17.Pe cale de consecință, textul criticat este enunțat cu suficientă precizie pentru a permite cetățeanului să își controleze conduita, să fie capabil să prevadă, într-o măsură rezonabilă, față de circumstanțele speței, consecințele care ar putea rezulta dintr-o anumită faptă. … 18.Având în vedere art. 2 din Codul de procedură penală, precum și art. 23 alin. (12) din Constituție, rezultă că judecătorul nu creează legea, ci o aplică la speța concretă. Competența judecătorului nu implică numai identificarea normei aplicabile și analiza conținutului său, ci și o necesară adaptare a acesteia la faptele juridice pe care le-a stabilit. … 19.În ce privește invocarea art. 21 din Constituție, Avocatul Poporului arată că aplicarea cerinței procesului echitabil se impune numai în legătură cu procedura de desfășurare a procesului, iar nu și în ceea ce privește cadrul juridic sancționator al faptelor, adică în materia dreptului substanțial. Din textul constituțional de referință nu se poate desprinde concluzia că aplicarea cerinței procesului echitabil ar trebui să excedeze necesității asigurării garanțiilor procesuale, spre a se intra în materii din câmpul dreptului substanțial. … 20.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:21.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 22.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 360 alin. (3) din Codul penal cu denumirea marginală Accesul ilegal la un sistem informatic, care au următorul conținut: „(3) Dacă fapta prevăzută în alin. (1) a fost săvârșită cu privire la un sistem informatic la care, prin intermediul unor proceduri, dispozitive sau programe specializate, accesul este restricționat sau interzis pentru anumite categorii de utilizatori, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.“ … 23.Autorul excepției de neconstituționalitate susține că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5) referitor la calitatea legilor, art. 21 – Accesul liber la justiție și art. 23 alin. (12) referitor la principiul legalității pedepsei. … 24.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile legale criticate incriminează accesul, fără drept, la un sistem informatic la care, prin intermediul unor proceduri, dispozitive sau programe specializate, accesul este restricționat sau interzis pentru anumite categorii de utilizatori. … 25.Infracțiunea a fost preluată din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, care în cartea I, titlul III, capitolul III – Infracțiuni și contravenții, art. 42-51 cuprindea infracțiunile contra confidențialității și integrității datelor și sistemelor informatice, infracțiunile informatice și pornografia infantilă prin sisteme informatice, dispoziții care au fost abrogate, ulterior, prin art. 130 pct. 3 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012. … 26.Rațiunea reglementării constă în prevenirea și combaterea criminalității informatice, prin măsuri specifice de prevenire, descoperire și sancționare a infracțiunilor săvârșite prin intermediul sistemelor informatice, asigurându-se respectarea drepturilor omului și protecția datelor personale. … 27.În acest sens, în acord cu art. 35 alin. (1) lit. a),c) și h) din Legea nr. 161/2003 prin sistem informatic se înțelege orice dispozitiv sau ansamblu de dispozitive interconectate sau aflate în relație funcțională, dintre care unul sau mai multe asigură prelucrarea automată a datelor, cu ajutorul unui program informatic, prin program informatic se înțelege un ansamblu de instrucțiuni care pot fi executate de un sistem informatic în vederea obținerii unui rezultat determinat, iar prin măsuri de securitate se înțelege folosirea unor proceduri, dispozitive sau programe informatice specializate cu ajutorul cărora accesul la un sistem informatic este restricționat sau interzis pentru anumite categorii de utilizatori. Totodată, potrivit art. 35 alin. (2) din legea precitată prin persoană care acționează fără drept se înțelege persoana care nu este autorizată, în temeiul legii sau al unui contract, persoana care depășește limitele autorizării sau persoana care nu are permisiunea, din partea persoanei fizice sau juridice competente, potrivit legii, să o acorde, de a folosi, administra sau controla un sistem informatic ori de a desfășura cercetări științifice sau de a efectua orice altă operațiune într-un sistem informatic. Totodată, pentru a permite destinatarilor săi să înțeleagă cu ușurință conținutul reglementării, legiuitorul a definit în același articol și sensul noțiunilor de „prelucrare automată a datelor“, „date informatice“, „furnizor de servicii“, „date referitoare la traficul informațional“, „date referitoare la utilizatori“, precum și „materiale pornografice cu minori“. … 28.Mai mult, potrivit art. 181 alin. (1) din Codul penal, similar cu art. 35 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, „prin sistem informatic se înțelege orice dispozitiv sau ansamblu de dispozitive interconectate sau aflate în relație funcțională, dintre care unul sau mai multe asigură prelucrarea automată a datelor, cu ajutorul unui program informatic.“ Chiar dacă Codul penal nu a preluat toate definițiile din Legea nr. 161/2003, aceasta rămâne în continuare un reper pentru înțelegerea elementelor de conținut ale infracțiunii criticate, iar practica și jurisprudența anterioară își păstrează actualitatea, întrucât noua reglementare nu aduce modificări conținutului infracțiunii. Această definiție este identică cu cea dată în Convenția Consiliului Europei privind criminalitatea informatică, adoptată la Budapesta la 23 noiembrie 2001 și ratificată prin Legea nr. 64/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 343 din 20 aprilie 2004. În Raportul explicativ al Convenției s-a detaliat definiția conceptului de „sistem informatic“ (computerizat) ca fiind un dispozitiv compus din echipament și programe informatice, realizat pentru procesarea automată (fără intervenție umană directă) a datelor (datele din sistemul computerizat sunt operate prin executarea unui sistem informatic, adică a unui set de instrucțiuni care pot fi executate de calculator pentru obținerea rezultatului dorit). Un calculator poate rula diferite programe informatice și poate consta din diferite periferice (un dispozitiv care poate executa diferite funcții specifice în interacțiune cu unitatea centrală, cum ar fi o imprimantă, ecran video sau cititor/inscriptor de CD-uri), distincte față de unitatea centrală de procesare. Totodată, o rețea constă în interconectarea a două sau mai multe sisteme informatice, iar interconectarea poate fi comună (prin fire sau cabluri) sau wireless, (radio, infraroșii sau satelit) ori amândouă. … 29.Interpretând sistematic dispozițiile legale criticate și cu precădere pe cele ale art. 35 din Legea nr. 161/2003 prin care s-au definit o serie de termeni și expresii, Curtea constată că acestea întrunesc exigențele de claritate, precizie și previzibilitate, întrucât conținutul lor este clar, inteligibil și lipsit de generalizări excesive. Totodată, și Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, impune aceste exigențe, motiv pentru care art. 8 alin. (4),art. 16 alin. (1),art. 25 și art. 36 alin. (1) și (4) teza finală prevăd că: „Textul legislativ trebuie să fie formulat clar, fluent și inteligibil, fără dificultăți sintactice și pasaje obscure sau echivoce. […] Forma și estetica exprimării nu trebuie să prejudicieze stilul juridic, precizia și claritatea dispozițiilor“; „în procesul de legiferare este interzisă instituirea acelorași reglementări în mai multe articole sau alineate din același act normativ ori în două sau mai multe acte normative. Pentru sublinierea unor conexiuni legislative se utilizează norma de trimitere“; „în cadrul soluțiilor legislative preconizate trebuie să se realizeze o configurare explicită a conceptelor și noțiunilor folosite în noua reglementare, care au un alt înțeles decât cel comun, pentru a se asigura astfel înțelegerea lor corectă și a se evita interpretările greșite“; „Actele normative trebuie redactate într-un limbaj și stil juridic specific normativ, concis, sobru, clar și precis, care să excludă orice echivoc, cu respectarea strictă a regulilor gramaticale și de ortografie“; „Redactarea este subordonată dezideratului înțelegerii cu ușurință a textului de către destinatarii acestuia.“ … 30.De altfel, infracțiunile reglementate în capitolul VI din titlul VII al Părții speciale din Codul penal intitulat Infracțiuni contra siguranței și integrității sistemelor și datelor informatice nu pot exista în absența unui sistem informatic și/sau a unor date informatice asupra cărora făptuitorul acționează fără drept, neautorizat sau depășind autorizarea, în modalitățile prevăzute pentru realizarea scopului menționat. La anumite infracțiuni, numai o componentă sau anumite componente ale sistemului informatic (dispozitive, programe informatice, coduri de acces, parole, proceduri) constituie situația premisă a acelei infracțiuni contra siguranței sistemelor informatice. … 31.Prin urmare, susținerea autorului excepției, potrivit căreia nu avea cum să cunoască ce se înțelege prin „proceduri, dispozitive sau programe specializate“ nu poate fi primită, deoarece, așa cum s-a arătat, legiuitorul a definit în cuprinsul art. 35 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 161/2003 ce se înțelege prin acestea. Practic, legiuitorul noului Cod penal nu a făcut altceva decât să înlocuiască termenul generic „măsuri de securitate“ cu definiția dată acestuia de legea mai sus menționată. În plus, așa cum s-a arătat, aceeași lege a definit ce se înțelege prin programe informatice, iar în ceea ce privește noțiunile de „proceduri“ sau „dispozitive“ deși nu sunt definite nici de Codul penal, nici de legislația specială, acestea nu au un nivel ridicat de complexitate, înțelesul lor putând fi decelat potrivit limbajului comun. … 32.Totodată, dispozițiile legale criticate nu reprezintă altceva decât o reflectare a exigenței constituționale consacrate de art. 23 alin. (12) referitor la principiul legalității incriminării și a pedepsei, legea instituind în termeni foarte clari că este prohibit accesul fără drept la un sistem informatic protejat de măsuri de securitate. Legiuitorul a utilizat sintagma criticată „proceduri, dispozitive sau programe specializate“ pentru a informa destinatarul normei că un acces fără drept la un astfel de sistem informatic se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani. Aceasta s-a impus cu atât mai mult cu cât poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală și o anumită suplețe poate chiar să se dovedească de dorit, suplețe care nu trebuie să afecteze, însă, previzibilitatea legii (a se vedea, în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr. 903 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, și Decizia Curții Constituționale nr. 743 din 2 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 16 august 2011). … 33.Având în vedere principiul aplicabilității generale a legilor, Curtea de la Strasbourg a reținut că formularea acestora nu poate prezenta o precizie absolută. Astfel, numeroase legi folosesc, prin forța lucrurilor, formule mai mult sau mai puțin vagi, a căror interpretare și aplicare depind de practică. Oricât de clar ar fi redactată o normă juridică, în orice sistem de drept, există un element inevitabil de interpretare judiciară, inclusiv întro normă de drept penal. Nevoia de elucidare a punctelor neclare și de adaptare la circumstanțele schimbătoare va exista întotdeauna. Din nou, deși certitudinea este extrem de dezirabilă, aceasta ar putea antrena o rigiditate excesivă. Or, legea trebuie să fie capabilă să se adapteze schimbărilor de situație. Rolul decizional conferit instanțelor urmărește tocmai înlăturarea dubiilor ce persistă cu ocazia interpretării normelor, dezvoltarea progresivă a dreptului penal prin intermediul jurisprudenței ca izvor de drept fiind o componentă necesară și bine înrădăcinată în tradiția legală a statelor membre. Prin urmare, art. 7 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale nu poate fi interpretat ca interzicând clarificarea graduală a regulilor răspunderii penale pe calea interpretării judiciare de la un caz la altul, cu condiția ca rezultatul să fie coerent cu substanța infracțiunii și să fie în mod rezonabil previzibil (Hotărârea din 22 noiembrie 1995, pronunțată în Cauza S.W. împotriva Regatului Unit, paragraful 36, Hotărârea din 24 mai 2007, pronunțată în Cauza Dragotoniu și Militaru-Pidhorni împotriva României, paragrafele 36 și 37, Hotărârea din 12 februarie 2008, pronunțată în Cauza Kafkaris împotriva Ciprului, paragraful 141, și Hotărârea din 21 octombrie 2013, pronunțată în Cauza Del Rio Prada împotriva Spaniei, paragrafele 92 și 93). … 34.Totodată, drept consecință logică a principiului conform căruia legile trebuie să fie de aplicabilitate generală, formularea actelor normative nu este întotdeauna exactă, folosirea unor caracterizări generale fiind preferată unor liste exhaustive (a se vedea Hotărârea din 15 noiembrie 1996, pronunțată în Cauza Cantoni împotriva Franței, paragraful 31). … 35.De aceea, nu poate fi primită susținerea potrivit căreia destinatarii dispozițiilor legale criticate nu își pot adapta conduita în funcție de conținutul lor, deoarece acestea sunt suficient de clare, precise și previzibile, sens în care legiuitorul a definit în termeni lipsiți de echivoc că accesul fără drept la un sistem informatic protejat de măsuri de securitate este interzis. Mai mult, în anumite situații determinate chiar de evoluția tehnică informatică, suplețea legii este de preferat, întrucât nu se pot stabili aprioric exhaustiv și în mod concret care sunt sistemele informatice și măsurile de securitate care le însoțesc. … 36.De exemplu, folosirea cardului inscripționat cu datele culese de pe cardul autentic, oricare ar fi fost modul de obținere a acestora, ori folosirea cardului autentic, fără acordul titularului său, la ATM reprezintă acces fără drept la un sistem informatic, în scopul obținerii de date informatice, prin încălcarea măsurilor de securitate, faptă incriminată de art. 360 din Codul penal. Bancomatul face parte din sistemul informatic bancar, datele transmise și receptate fiind protejate prin măsuri de securitate încorporate în sistemul de citire a cardurilor și în codul PIN. … 37.Așa fiind, Codul penal incriminează în art. 360 fapta de acces ilegal la un sistem informatic într-o variantă tip, în alin. (1) și în două variante agravante, în alin. (2) și (3): accesul, fără drept, la un sistem informatic, săvârșit în scopul obținerii de date informatice, respectiv accesul la un sistem informatic, prin încălcarea măsurilor de securitate adică a procedurilor, dispozitivelor sau programelor informatice specializate cu ajutorul cărora accesul la un sistem informatic este restricționat sau interzis pentru anumite categorii de utilizatori. Forma agravată a infracțiunii prevăzută de art. 360 alin. (3) din Codul penal există atunci când făptuitorul utilizează „mijloace calificate“ de acces, apte să depășească ori să eludeze protecția sporită instituită prin măsurile de securitate. Textul de lege criticat nepunând vreo condiție cât privește modul concret în care restricția este nesocotită, Curtea constată că își menține astfel actualitatea jurisprudența care, anterior Codului penal, a reținut incidența art. 42 alin. (3) din Legea nr. 161/2003 pentru fapte precum accesul, prin utilizarea frauduloasă a unui user-name și a parolei aferente acestuia, în sistemul informatic al unei bănci (a se vedea Decizia nr. 3.701 din 14 mai 2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția penală), ori accesarea contului de mesagerie instalat pe calculatorul comun al făptuitorului și al persoanei vătămate (a se vedea decizia nr. 1.739 din 3 mai 2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția penală). Pentru aceleași rațiuni, forma agravată subzistă și atunci când nesocotirea restricției este facilitată de disfuncțiile sau carențele sistemului de protecție, care permit înlăturarea sau ocolirea/eludarea facilă a protecției. În acest sens, Curtea constată că argumentele avute în vedere de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul competent să judece recursul în interesul legii cu prilejul pronunțării Deciziei nr. 15 din 14 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 760 din 6 decembrie 2013, sunt valabile și în cazul de față cu privire la infracțiunea prevăzută de art. 360 din Codul penal care a preluat aceeași soluție legislativă existentă în art. 42 din Legea nr. 161/2003. … 38.În ce privește critica raportată la dispozițiile art. 21 din Constituție, Curtea constată că acestea nu au incidență în cauză, întrucât prevederile legale criticate sunt norme de drept substanțial, și nu de drept procedural. … 39.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Biro Endre Mark în Dosarul nr. 3.388/117/2015 al Tribunalului Cluj – Secția penală și constată că dispozițiile art. 360 alin. (3) din Codul penal sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Cluj – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 29 martie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește