DECIZIA nr. 183 din 26 martie 2024

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 29/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 828 din 20 august 2024
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 ART. 38
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE 153 28/06/2017 ART. 38
ActulREFERIRE LAOUG 9 27/01/2017 ART. 1
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEAOUG 9 27/01/2017 ART. 1
ActulREFERIRE LAOUG 99 15/12/2016 ART. 1
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEAOUG 99 15/12/2016 ART. 1
ActulREFERIRE LAOUG 57 09/12/2015 ART. 1
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEAOUG 57 09/12/2015 ART. 1
ActulREFERIRE LAOUG 83 12/12/2014 ART. 1
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEAOUG 83 12/12/2014 ART. 1
ActulREFERIRE LAOUG 103 14/11/2013 ART. 1
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEAOUG 103 14/11/2013 ART. 1
ActulREFERIRE LALEGE 285 28/12/2010 ART. 1
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE 285 28/12/2010 ART. 1
ActulREFERIRE LAOUG 80 08/09/2010 ART. 2
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEAOUG 80 08/09/2010 ART. 2
ActulREFERIRE LAOUG 1 25/01/2010 ART. 5
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEAOUG 1 25/01/2010 ART. 5
ActulREFERIRE LALEGE 330 05/11/2009 ART. 12
ActulREFERIRE LALEGE 330 05/11/2009 ART. 30
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE 330 05/11/2009 ART. 12
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE 330 05/11/2009 ART. 30
ActulREFERIRE LAOUG 37 26/03/2008 ART. 11
ActulREFERIRE LAOG 8 30/01/2008 ART. 2
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEAOG 8 30/01/2008 ART. 2
ActulREFERIRE LAOG 64 30/08/2006
ActulREFERIRE LAOG 38 30/01/2003
ActulREFERIRE LALEGE 138 20/07/1999
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 ART. 38
ART. 1REFERIRE LALEGE 285 28/12/2010 ART. 1
ART. 1REFERIRE LAOUG 80 08/09/2010 ART. 2
ART. 1REFERIRE LAOUG 1 25/01/2010 ART. 5
ART. 1REFERIRE LALEGE 330 05/11/2009 ART. 12
ART. 1REFERIRE LALEGE 330 05/11/2009 ART. 30
ART. 3REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 ART. 38
ART. 6REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 53
ART. 7REFERIRE LADECIZIE 576 22/11/2022
ART. 8REFERIRE LALEGE 330 05/11/2009 ART. 12
ART. 9REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 ART. 38
ART. 10REFERIRE LALEGE 49 19/03/2012
ART. 10REFERIRE LALEGE 330 05/11/2009 ART. 48
ART. 10REFERIRE LAOG 8 30/01/2008
ART. 10REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 73
ART. 10REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 115
ART. 11REFERIRE LADECIZIE 654 17/10/2017
ART. 11REFERIRE LALEGE 330 05/11/2009 ART. 12
ART. 11REFERIRE LAOG 38 30/01/2003 ANEXA 1
ART. 11REFERIRE LALEGE (R) 24 27/03/2000
ART. 11REFERIRE LALEGE (R) 24 27/03/2000 ART. 64
ART. 12REFERIRE LAOG 38 30/01/2003 ANEXA 1
ART. 13REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 ART. 38
ART. 13REFERIRE LAOUG 1 25/01/2010 ART. 5
ART. 13REFERIRE LAOG 38 30/01/2003
ART. 15REFERIRE LADECIZIE 318 21/05/2019
ART. 15REFERIRE LADECIZIE 654 17/10/2017
ART. 15REFERIRE LADECIZIE 201 07/04/2016
ART. 15REFERIRE LADECIZIE 196 04/04/2013
ART. 15REFERIRE LADECIZIE 766 15/06/2011
ART. 15REFERIRE LADECIZIE 289 07/06/2005
ART. 15REFERIRE LALEGE (R) 24 27/03/2000
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 18REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 20REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 20REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 20REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 3
ART. 20REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 10
ART. 20REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 21REFERIRE LALEGE 330 05/11/2009 ART. 12
ART. 22REFERIRE LAOUG 80 08/09/2010
ART. 22REFERIRE LAOUG 80 08/09/2010 ART. 2
ART. 22REFERIRE LAOUG 1 25/01/2010
ART. 22REFERIRE LAOUG 1 25/01/2010 ART. 5
ART. 23REFERIRE LALEGE 330 05/11/2009 ART. 48
ART. 23REFERIRE LAOG 8 30/01/2008
ART. 24REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 ART. 44
ART. 24REFERIRE LALEGE 284 28/12/2010 ART. 39
ART. 24REFERIRE LAOUG 80 08/09/2010 ART. 2
ART. 24REFERIRE LALEGE 330 05/11/2009
ART. 26REFERIRE LALEGE 284 28/12/2010 ANEXA 0
ART. 26REFERIRE LAOUG 1 25/01/2010
ART. 26REFERIRE LALEGE 330 05/11/2009
ART. 26REFERIRE LALEGE 330 05/11/2009 ART. 23
ART. 26REFERIRE LALEGE 330 05/11/2009 ANEXA 0
ART. 26REFERIRE LALEGE 329 05/11/2009 ART. 10
ART. 26REFERIRE LALEGE 462 12/12/2006
ART. 26REFERIRE LALEGE 353 10/07/2003
ART. 27REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 27REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 27REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 73
ART. 27REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 115
ART. 28REFERIRE LADECIZIE 576 22/11/2022
ART. 28REFERIRE LADECIZIE 224 28/04/2022
ART. 28REFERIRE LADECIZIE 195 07/04/2022
ART. 28REFERIRE LADECIZIE 625 07/10/2021
ART. 28REFERIRE LADECIZIE 624 07/10/2021
ART. 30REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 32REFERIRE LADECIZIE 654 17/10/2017
ART. 33REFERIRE LADECIZIE 22 21/01/2020
ART. 33REFERIRE LALEGE 284 28/12/2010
ART. 33REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 33REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 33REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 115
ART. 34REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 35REFERIRE LAOG 8 30/01/2008
ART. 35REFERIRE LADECIZIE 645 29/11/2005
ART. 35REFERIRE LALEGE 360 06/06/2002
ART. 35REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 73
ART. 35REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 115
ART. 38REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 38REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 38REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 3
ART. 38REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 38REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 38REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 38REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Marian Enache – președinte
Mihaela Ciochină – judecător
Cristian Deliorga – judecător
Dimitrie-Bogdan Licu – judecător
Laura-Iuliana Scântei – judecător
Gheorghe Stan – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Elena-Simina Tănăsescu – judecător
Varga Attila – judecător
Simina Popescu-Marin – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. II din Ordonanța Guvernului nr. 8/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții și pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor și a Ordonanței Guvernului nr. 64/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, ale art. 12 alin. (3) și ale art. 30 alin. (5) din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, ale art. 38 alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, ale art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea unor acte normative, ale art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, ale art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, ale art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, ale art. 1 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice și ale art. 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar, excepție ridicată de Florin Nicolae Radu, prin Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul“, în Dosarul nr. 474/3/2019* al Tribunalului Vâlcea – Secția a II-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.285D/2020.2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.3.Președintele Curții dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 2.286D/2020, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 și ale art. 38 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017, excepție ridicată de Alexandru Sălăgean, Claudiu-Victor Lapazan, Emil-Octavian Porim și Artemie Dănuț Riza în Dosarul nr. 2.088/102/2019* al Curții de Apel Târgu Mureș – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.4.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.5.Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că autorii excepției Emil-Octavian Porim și Alexandru Sălăgean au comunicat note scrise, prin care susțin admiterea criticilor de neconstituționalitate și solicită judecarea cauzei și în lipsă.6.Având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 2.286D/2020 la Dosarul nr. 2.285D/2020, care a fost primul înregistrat.7.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, spre exemplu, Decizia Curții Constituționale nr. 576 din 22 noiembrie 2022.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:8.Prin Sentința nr. 1.026 din 3 noiembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 474/3/2019*, Tribunalul Vâlcea – Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. II din Ordonanța Guvernului nr. 8/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții și pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor și a Ordonanței Guvernului nr. 64/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, ale art. 12 alin. (3) și ale art. 30 alin. (5) din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, ale art. 38 alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, ale art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea unor acte normative, ale art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, ale art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, ale art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, ale art. 1 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice și ale art. 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar. Excepția a fost ridicată de Florin Nicolae Radu, prin Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul“, într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri privind recalcularea drepturilor salariale pentru funcționari publici cu statut special.9.Prin Încheierea din 2 decembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 2.088/102/2019*, Curtea de Apel Târgu Mureș – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 și ale art. 38 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017. Excepția a fost ridicată de recurenții Alexandru Sălăgean, Claudiu-Victor Lapazan, Emil-Octavian Porim și Artemie Dănuț Riza într-o cauză având ca obiect soluționarea recursului împotriva unei hotărâri judecătorești prin care a fost respinsă acțiunea privind recalcularea drepturilor salariale pentru funcționari publici cu statut special.10.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că prevederile art. II din Ordonanța Guvernului nr. 8/2008 încalcă art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție și principiul separației puterilor în stat, întrucât salarizarea polițiștilor ține de regimul juridic al acestora și trebuie stabilită, din perspectivă constituțională, prin lege organică, de către Parlament, nu printr-o ordonanță simplă a Guvernului. Se susține și încălcarea art. 115 alin. (1) și (6) din Constituție din care rezultă interdicția de a se reglementa prin ordonanțe simple în domeniul rezervat legii organice, cu observația că salarizarea polițiștilor este un domeniu rezervat legii organice prin dispozițiile art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție. Se arată că textele de lege criticate au legătură cu cauza întrucât salariile acestora au fost calculate și plătite prin luarea în considerare a valorii de referință de 197,33 lei, introdusă prin Ordonanța Guvernului nr. 8/2008, fiind evident că această normă a fost ultraactivată, după abrogarea prin art. 48 din Legea-cadru nr. 330/2009 și respingerea de către Parlament prin Legea nr. 49/2012.11.Se mai susține că prevederile art. 12 alin. (3) și ale art. 30 alin. (5) din Legea-cadru nr. 330/2009 încalcă principiul securității raporturilor juridice, deoarece au ultraactivat coeficienții de ierarhizare și valoarea de referință de „197,33 lei“ din anexa nr. 1 (abrogată) la Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar și art. II din Ordonanța Guvernului nr. 8/2008. În susținerea criticilor de neconstituționalitate sunt invocate prevederile art. 64 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, potrivit cărora abrogarea unei norme are caracter definitiv, și jurisprudența Curții Constituționale potrivit căreia încălcarea regulilor din Legea nr. 24/2000 atrage încălcarea principiului securității raporturilor juridice. Se arată că sunt incidente, mutatis mutandis, considerentele obligatorii din Decizia Curții Constituționale nr. 654 din 17 octombrie 2017, potrivit cărora „deși trimiterea la alte acte normative este un procedeu legislativ permis, aceasta nu poate viza o normă abrogată“.12.De asemenea, se arată că prevederile art. 38 alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 încalcă principiul securității raporturilor juridice, deoarece ultraactivează prevederile abrogate din anexa nr. 1 la Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 și pe cele ale art. II din Ordonanța Guvernului nr. 8/2008 privind valoarea de referință de „197,33 lei“.13.Cu privire la dispozițiile art. 38 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017, ale art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017, ale art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016, ale art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, ale art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014, ale art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013, ale art. II art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010, ale art. 1 din Legea nr. 285/2010 și ale art. 5 alin. (1) lit. a) și b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2010, se susține, în esență, încălcarea principiului securității raporturilor juridice și a principiului separației puterilor în stat. Astfel, fiecare prevedere legală indicată folosește formulări de trimitere la cuantumuri salariale stabilite într-o lună anterioară, potrivit legislației în vigoare în luna respectivă, fără ca vreuna dintre normele criticate să reglementeze concret, precis, clar cuantumurile elementelor salariale, cu consecința că salarizarea personalului bugetar a fost reglementată, în perioada 2010-2017, printr-un lanț nesfârșit de norme de trimitere la norme precedente care, în loc să conțină o reglementare substanțială, reprezintă tot norme de trimitere care, în final, regresează la legislația de salarizare valabilă în anul 2009 și abrogată de la 1 ianuarie 2010, cu consecința ultraactivării acesteia. Fiecare normă criticată este lipsită de claritate și precizie, întrucât nu reglementează efectiv cuantumurile drepturilor salariale vizate de reglementare, ci face trimitere la o altă normă de trimitere, care trimite la o altă normă de trimitere. Fiecare normă criticată trimite la și ultraactivează, totodată, normele de salarizare care au precedat-o și care și-au încetat efectele la intrarea în vigoare a normei criticate, fie prin abrogare expresă, fie prin atingerea termenului de valabilitate al normei. Întregul lanț al normelor de trimitere a încălcat principiul securității raporturilor juridice întrucât, pe lângă împrejurarea că s-au ultraactivat unele pe altele, lanțul normelor de trimitere regresivă a ultraactivat și a perpetuat ultraactivitatea sistemului de salarizare valabil în anul 2009, dar abrogat de la 1 ianuarie 2019. În mod particular, lanțul normelor de trimitere a ultraactivat normele abrogate din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 și art. II din Ordonanța Guvernului nr. 8/2008, reglementând coeficienți de funcție și de grad profesional, valoare de referință sectorială, sporuri și alte suplimente, metode de calcul.14.Lanțul de norme contestate din ordonanțele de urgență încalcă și principiul separației puterilor în stat, deoarece Guvernul a utilizat mecanismul ordonanțelor de urgență succesive pentru a bloca efectul legilor-cadru de salarizare date de Parlament, ca autoritate legiuitoare. Toate legile-cadru de salarizare, începând cu anul 2010, au stabilit, ca principiu general, principiul legalității, în sensul că drepturile de natură salarială se stabilesc prin norme juridice de forța legii. O normă care trimite generic la niște cuantumuri dintr-o lună precedentă care, de altfel, nu sunt precizate nici în normele de salarizare care au precedat-o nu întrunește exigențele de precizie și claritate care caracterizează un act normativ și creează insecuritate juridică, destinatarii legii fiind în imposibilitate să își adapteze conduita la exigențele legii.15.În susținerea excepției de neconstituționalitate sunt invocate aspecte din jurisprudența în materie a Curții Constituționale (spre exemplu, Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, Decizia nr. 289 din 7 iunie 2005, Decizia nr. 201 din 7 aprilie 2016, Decizia nr. 196 din 4 aprilie 2013, Decizia nr. 318 din 21 mai 2019, sau Decizia nr. 654 din 11 octombrie 2017) și Legea nr. 24/2000.16.Tribunalul Vâlcea – Secția a II-a civilă opinează în sensul conformității textelor legale criticate cu prevederile constituționale, deoarece, pe cale de interpretare, pot fi stabilite subiectele principale ale raportului de serviciu al funcționarului public polițist. Reține că principiul separației puterilor în stat este interpretat în sensul de principiu al colaborării puterilor în stat, nefiind exclusă de Constituție delegarea de atribuții între autoritățile publice. Salariile tuturor polițiștilor au alt algoritm de calcul (solde), iar cuantumul final al unui salariu nu se situează sub nivelul salariului minim stabilit de legislația în vigoare. Accesul la justiție nu este îngrădit, astfel că nu sunt încălcate nici principiul securității raporturilor juridice și nici principiul separației puterilor în stat.17.Curtea de Apel Târgu Mureș – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Opțiunea legiuitorului de a face raportări la nivelul anterior de salarizare nu reprezintă un mecanism neconstituțional, lipsit de coerență sau previzibilitate. Divergența de opinie a părților cu privire la modalitatea concretă de raportare la noțiunile „nivelul acordat pentru luna februarie 2017“, respectiv „nivelul acordat pentru luna iunie 2017“ reprezintă un aspect ce ține de aplicarea în concret a legii, și nu de controlul de constituționalitate.18.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.19.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse de autorii excepției în Dosarul nr. 2.286D/2020, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:20.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.21.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum este reținut în dispozitivul actelor de sesizare, îl constituie dispozițiile art. II din Ordonanța Guvernului nr. 8/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții și pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor și a Ordonanței Guvernului nr. 64/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 78 din 31 ianuarie 2008, ale art. 12 alin. (3) și ale art. 30 alin. (5) din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 762 din 9 noiembrie 2009, ale art. 38 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, ale art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 30 ianuarie 2017, ale art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1035 din 22 decembrie 2016, ale art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015, ale art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 925 din 18 decembrie 2014, ale art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 703 din 15 noiembrie 2013, ale art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 10 septembrie 2010, ale art. 1 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 878 din 28 decembrie 2010, și ale art. 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 62 din 27 ianuarie 2010.22.Din analiza notelor scrise ale autorului excepției de neconstituționalitate și a considerentelor actului de sesizare în Dosarul nr. 2.285D/2020, Curtea observă că, în ceea ce privește Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010, sunt vizate, în realitate, prevederile art. II art. 1 alin. (1) din acest act normativ. De asemenea, referitor la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2010, sunt vizate, în realitate, prevederile art. 5 alin. (1) lit. a) și b) din acest act normativ.23.Referitor la prevederile art. II din Ordonanța Guvernului nr. 8/2008, Curtea observă că acestea au fost abrogate potrivit art. 48 alin. (1) pct. 26 din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, iar Ordonanța Guvernului nr. 8/2008 a fost respinsă prin Legea nr. 49/2012 privind respingerea Ordonanței Guvernului nr. 8/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții și pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor și a Ordonanței Guvernului nr. 64/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 185 din 22 martie 2012.24.De asemenea, Curtea observă că Legea-cadru nr. 330/2009 a fost abrogată prin art. 39 lit. w) din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 28 decembrie 2010; prevederile art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 au fost abrogate potrivit art. 44 alin. (1) pct. 20 din Legea-cadru nr. 153/2017; prevederile art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 au fost abrogate potrivit art. 44 alin. (1) pct. 11 din Legea-cadru nr. 153/2017; prevederile art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 au fost abrogate potrivit art. 44 alin. (1) pct. 28 din Legea-cadru nr. 153/2017; prevederile art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 au fost abrogate potrivit art. 44 alin. (1) pct. 27 din Legea-cadru nr. 153/2017, prevederile art. 1 din Legea nr. 285/2010 au fost abrogate potrivit art. 44 alin. (1) pct. 30 din Legea-cadru nr. 153/2017; prevederile art. 5 alin. (1) lit. a) și b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2010 au fost abrogate potrivit art. 39 lit. x) din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 28 decembrie 2010.25.Curtea mai observă că art. 38 alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017, art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 și art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 au avut aplicabilitate limitată în timp, în cursul anului 2017.26.Însă, având în vedere cele reținute prin Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit cărora „sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare“, și faptul că dispozițiile de lege criticate sunt incidente în cauzele în care s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, urmează să se exercite controlul de constituționalitate asupra dispozițiilor legale criticate, care au următorul cuprins:– Art. II din Ordonanța Guvernului nr. 8/2008: (1)Începând cu data de 1 aprilie 2008, valoarea de referință sectorială pentru determinarea soldelor de funcție și grad ale personalului militar, potrivit prevederilor Legii nr. 138/1999, cu modificările și completările ulterioare, valoarea de referință sectorială în raport cu care se calculează salariile funcționarilor publici cu statut special, potrivit Ordonanței Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 353/2003, cu modificările și completările ulterioare, și valoarea de referință sectorială în baza căreia se calculează salariile funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, potrivit prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 64/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, aprobată cu modificări prin Legea nr. 462/2006, cu modificările ulterioare, se stabilesc la 193,4694 lei.(2)Începând cu data de 1 octombrie 2008, valoarea de referință sectorială prevăzută la alin. (1) devine 197,3387 lei.(3)Soldele de funcție și de grad ale personalului militar, respectiv salariile pentru funcția îndeplinită și pentru gradul profesional deținut de funcționarii publici cu statut special, calculate potrivit alin. (1) și (2), vor fi întregite la un leu, în favoarea personalului.;– Art. 12 alin. (3) din Legea-cadru nr. 330/2009: „În anul 2010, salariile, soldele și indemnizațiile lunare de încadrare se stabilesc potrivit art. 30 alin. (5), fără a fi utilizați coeficienții de ierarhizare prevăzuți în anexele la prezenta lege.“;– Art. 30 alin. (5) din Legea-cadru nr. 330/2009: În anul 2010, personalul aflat în funcție la 31 decembrie 2009 își va păstra salariul avut, fără a fi afectat de măsurile de reducere a cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009, astfel:a)noul salariu de bază, solda funcției de bază sau, după caz, indemnizația lunară de încadrare va fi cel/cea corespunzătoare funcțiilor din luna decembrie 2009, la care se adaugă sporurile care se introduc în acesta/aceasta potrivit anexelor la prezenta lege;b)sporurile prevăzute în anexele la prezenta lege rămase în afara salariului de bază, soldei funcției de bază sau, după caz, indemnizației lunare de încadrare se vor acorda într-un cuantum care să conducă la o valoare egală cu suma calculată pentru luna decembrie 2009.;– Art. 38 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017: „Prevederile prezentei legi se aplică etapizat, începând cu data de 1 iulie 2017.“;– Art. 38 alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017: Începând cu data de 1 iulie 2017:a)se mențin în plată la nivelul acordat pentru luna iunie 2017, până la 31 decembrie 2017, cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție și indemnizațiilor de încadrare, precum și cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, indemnizația brută de încadrare, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții;– Art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017: „În perioada 1 martie-31 decembrie 2017, se mențin în plată la nivelul acordat pentru luna februarie 2017 cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare lunară, precum și cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, în măsura în care își desfășoară activitatea în aceleași condiții și nu se aplică valoarea de referință și coeficienții de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuți în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare.“;– Art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016: „În perioada 1 ianuarie-28 februarie 2017, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține la același nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2016 în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții și nu se aplică valoarea de referință și coeficienții de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuți în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare.“;– Art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015: „În anul 2016, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține la același nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2015, în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții și nu se aplică valoarea de referință și coeficienții de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuți în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare.“;– Art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014: „În anul 2015, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține la același nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2014 în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții și nu se aplică valoarea de referință și coeficienții de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuți în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare.“;– Art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013: „În anul 2014, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține la același nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2013 în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții și nu se aplică valoarea de referință și coeficienții de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuți în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare.“;– Art. II art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010: „Pentru anul 2012 se aprobă instituirea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, după cum urmează: + 
Articolul 1(1)În anul 2012, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare se menține la același nivel cu cel ce se acordă personalului plătit din fonduri publice pentru luna decembrie 2011.
– Art. 1 din Legea nr. 285/2010: (1)Începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%.(2)Începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%, în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții.(3)Cuantumul brut al drepturilor prevăzute la alin. (1) și (2) se va stabili în anul 2011 ținându-se seama de gradul sau treapta profesională, vechimea în muncă, vechimea în funcție sau, după caz, în specialitate, dobândite în condițiile legii până la 31 decembrie 2010.(4)Cuantumul soldei de grad/salariului gradului profesional, al soldei de comandă/salariului de comandă, precum și cuantumul gradațiilor, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%.(5)În salariul de bază, indemnizația lunară de încadrare, respectiv în solda funcției de bază/salariul funcției de bază aferente lunii octombrie 2010 sunt cuprinse sporurile, indemnizațiile, care potrivit Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, făceau parte din salariul de bază, din indemnizația de încadrare brută lunară, respectiv din solda/salariul funcției de bază, precum și sumele compensatorii cu caracter tranzitoriu, acordate potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar, cu modificările ulterioare. Sporurile stabilite prin legi sau hotărâri ale Guvernului necuprinse în Legea-cadru nr. 330/2009, cu modificările ulterioare, și care au fost acordate în anul 2010 ca sume compensatorii cu caracter tranzitoriu sau, după caz, ca sporuri la data reîncadrării se introduc în salariul de bază, în indemnizația de încadrare brută lunară, respectiv în solda/salariul de funcție, fără ca prin acordarea lor să conducă la creșteri salariale, altele decât cele prevăzute de prezenta lege.;– Art. 5 alin. (1) lit. a) și b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2010: (1)Începând cu luna ianuarie 2010, personalul aflat în funcție la 31 decembrie 2009 își păstrează salariul, solda sau, după caz, indemnizația lunară de încadrare brut/brută avute la această dată, fără a fi afectate de măsurile de reducere a cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009 prevăzute la art. 10 din Legea nr. 329/2009, care se calculează după cum urmează:a)la salariul de bază, solda/salariul funcției de bază sau, după caz, indemnizația lunară de încadrare corespunzătoare funcțiilor avute la data de 31 decembrie 2009 se adaugă cuantumul sporurilor și indemnizațiilor care se introduc în acesta/aceasta, prevăzute în notele la anexele la Legea-cadru nr. 330/2009, numai personalului care a beneficiat de acestea, în măsura în care își desfășoară activitatea în aceleași condiții;b)sporurile, indemnizațiile și alte drepturi salariale prevăzute în anexele la Legea-cadru nr. 330/2009 care nu se introduc în salariul de bază, solda/salariul funcției de bază sau, după caz, indemnizația lunară de încadrare se acordă în aceleași cuantumuri de la 31 decembrie 2009, numai personalului care a beneficiat de acestea, în măsura în care își desfășoară activitatea în aceleași condiții, cu respectarea prevederilor art. 23 din Legea-cadru nr. 330/2009.
27.Autorii excepțiilor de neconstituționalitate susțin că prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (4) și (5) privind separația și echilibrul puterilor și principiul legalității și al supremației Constituției, art. 73 alin. (3) lit. j) privind reglementarea prin lege organică a statutului funcționarilor publici și art. 115 alin. (1) și (6) privind ordonanțele Guvernului și limitele ordonanțelor de urgență ale Guvernului.28.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile legale criticate au mai format obiect al controlului de constituționalitate exercitat prin raportare la dispoziții constituționale și prin prisma unor critici similare celor formulate în prezenta cauză, iar prin mai multe decizii (spre exemplu, Decizia nr. 576 din 22 noiembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 295 din 7 aprilie 2023, Decizia nr. 224 din 28 aprilie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 851 din 30 august 2022, Decizia nr. 195 din 7 aprilie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 782 din 5 august 2022, Decizia nr. 625 din 7 octombrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 621 din 24 iunie 2022, Decizia nr. 624 din 7 octombrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 119 din 7 februarie 2022) Curtea Constituțională a respins, ca neîntemeiate, excepțiile de neconstituționalitate.29.Curtea a invocat jurisprudența sa anterioară prin care a reținut, în esență, că, deși după anul 2010 legiuitorul și-a propus instituirea unui sistem de salarizare unic, care să aducă transparență și previzibilitate în materia salarizării, în fapt, drepturile salariale s-au calculat pornind de la cuantumul stabilit potrivit legislației anterioare, în fiecare an actele normative care au reglementat salarizarea personalului bugetar plătit din fonduri publice făcând trimitere la cuantumul drepturilor salariale din anul precedent.30.Referitor la critica de neconstituționalitate formulată cu privire la încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție, Curtea a reținut că stabilirea sistemului de salarizare pentru sectorul bugetar este un drept și o obligație a legiuitorului și stabilirea principiilor și a condițiilor concrete de acordare a drepturilor salariale personalului bugetar intră în atribuțiile exclusive ale legiuitorului. În același sens este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia statele se bucură de o largă marjă de apreciere pentru a determina oportunitatea și intensitatea politicilor lor în domeniul sumelor care urmează a fi plătite angajaților săi din bugetul de stat, și anume Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunțată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, paragraful 23, Hotărârea din 8 decembrie 2009, pronunțată în Cauza Wieczorek împotriva Poloniei, paragraful 59, și Hotărârea din 2 februarie 2010, pronunțată în Cauza Aizpurua Ortiz și alții împotriva Spaniei, paragraful 57.31.Astfel, dispozițiile legale criticate dau expresie opțiunii legiuitorului în materia salarizării personalului bugetar și clarifică pentru perioade precis determinate situația drepturilor salariale ale personalului plătit din fonduri publice, fiind lipsite de echivoc în ceea ce privește destinatarii și efectele juridice pe care le produc. Reținând că, raportat la rațiuni ce țin de politica economico-financiară a statului, legiuitorul are libertatea de a reglementa salarizarea în sistemul public, evident, cu respectarea prevederilor Constituției, Curtea a constatat că, prin dispozițiile legale criticate, legiuitorul a urmărit, în esență, garantarea cuantumului drepturilor salariale și evitarea scăderii drepturilor salariale ale personalului bugetar.32.Ca tehnică de reglementare, textele de lege criticate nu au semnificația repunerii în vigoare a unor acte normative abrogate. Așadar, modalitatea de reglementare prevăzută de textele de lege criticate este diferită de cea analizată de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 654 din 17 octombrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 205 din 7 martie 2018, prin care au fost supuse controlului dispoziții de lege care făceau trimitere la norme anterior abrogate și prin care s-a statuat că adoptarea unei norme care face trimitere la o dispoziție legală care nu mai este în vigoare încalcă dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție. În consecință, considerentele acestei decizii nu sunt aplicabile în cauză. În concluzie, Curtea a constatat că, prin dispozițiile de lege criticate, legiuitorul normează un conținut care întrunește exigențele de claritate, previzibilitate și accesibilitate, fiind astfel respectate prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție în componentele referitoare la calitatea legii și principiul securității juridice.33.Referitor la critica de neconstituționalitate formulată prin raportare la dispozițiile art. 1 alin. (4) din Constituție, Curtea a reținut că, sub aspectul competenței de legiferare, relația dintre puterea legislativă și cea executivă se desăvârșește prin competența conferită Guvernului de a adopta ordonanțe de urgență în condițiile stabilite de art. 115 alin. (4)(6) din Constituție. Astfel, ordonanța de urgență, ca act normativ ce permite Guvernului, sub controlul Parlamentului, să facă față unei situații extraordinare, se justifică prin necesitatea și urgența reglementării acestei situații care, datorită circumstanțelor sale, impune adoptarea de soluții imediate în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public. Pe lângă monopolul legislativ al Parlamentului, Constituția, în art. 115, consacră delegarea legislativă, în virtutea căreia Guvernul poate emite ordonanțe simple [art. 115 alin. (1)(3)] sau ordonanțe de urgență [art. 115 alin. (4)-(6)]. Astfel, transferul unor atribuții legislative către autoritatea executivă se realizează printr-un act de voință al Parlamentului ori pe cale constituțională, în situații extraordinare și numai sub control parlamentar (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 22 din 21 ianuarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 22 mai 2020). Prevederile art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017, ale art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016, ale art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, ale art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 și ale art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 dispun în sensul neaplicării valorii de referință și coeficienților de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuți în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010. Aceste prevederi legale fac inaplicabile dispozițiile Legii-cadru nr. 284/2010, dar nu în sensul contracarării voinței legiuitorului, ci în sensul protejării dreptului la salariu, ca drept fundamental, astfel ca implementarea unui nou sistem de salarizare să nu conducă la diminuarea drepturilor salariale ale niciuneia dintre categoriile profesionale plătite din fonduri publice. În consecință, Curtea a constatat că nu se poate reține că prin adoptarea ordonanțelor de urgență criticate s-ar fi încălcat principiul separației puterilor, consacrat de dispozițiile art. 1 alin. (4) din Constituție, și nici regulile constituționale privind limitele ordonanțelor de urgență, stabilite prin art. 115 alin. (6) din Constituție.34.Cât privește critica referitoare la tehnica de reglementare, Curtea a precizat că aceasta relevă o problemă de legiferare ce nu poate fi soluționată însă decât de legiuitor, iar nu de Curtea Constituțională în cadrul competențelor sale consacrate de Legea fundamentală.35.De asemenea, analizând critica de neconstituționalitate a dispozițiilor art. II din Ordonanța Guvernului nr. 8/2008 prin raportare la prevederile constituționale ale art. 73 alin. (3) lit. j) referitoare la adoptarea prin lege organică a statutului funcționarilor publici, precum și ale art. 115 alin. (1), care se referă la abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe în domenii care nu fac obiectul legii organice, Curtea a reținut că, așa cum în mod constant a statuat în jurisprudența sa, aspectele esențiale ce vizează cele trei elemente – nașterea, executarea și încetarea – ale raporturilor de serviciu ale funcționarilor publici se referă în mod intrinsec la statutul acestora, statut care este reglementat prin lege organică. În ceea ce privește reglementarea tuturor acestor aspecte în cazul polițiștilor, Curtea a constatat că acestea constituie obiectul reglementării Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 24 iunie 2002, cu modificările și completările ulterioare. Ordonanța Guvernului nr. 8/2008 a avut ca obiect de reglementare însă salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, iar Curtea a statuat că sistemul de salarizare, indiferent de categoria profesională vizată, nu se regăsește printre domeniile strict și limitativ, care, conform art. 73 alin. (3) din Constituție, fac obiectul de reglementare al legii organice (a se vedea Decizia nr. 645 din 29 noiembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1160 din 21 decembrie 2005).36.În final, Curtea a subliniat că aspectele referitoare la interpretarea și aplicarea legii excedează controlului de constituționalitate, soluționarea acestora revenind instanțelor judecătorești.37.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează în mod corespunzător valabilitatea și în cauza de față.38.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 13, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Radu Florin Nicolae, prin Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul“, în Dosarul nr. 474/3/2019* al Tribunalului Vâlcea – Secția a II-a civilă și de Alexandru Sălăgean, Claudiu-Victor Lapazan, Emil-Octavian Porim și Artemie Dănuț Riza în Dosarul nr. 2.088/102/2019* al Curții de Apel Târgu Mureș – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. II din Ordonanța Guvernului nr. 8/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții și pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor și a Ordonanței Guvernului nr. 64/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, ale art. 12 alin. (3) și ale art. 30 alin. (5) din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, ale art. 38 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, ale art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea unor acte normative, ale art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, ale art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, ale art. II art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, ale art. 1 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice și ale art. 5 alin. (1) lit. a) și b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Vâlcea – Secția a II-a civilă și Curții de Apel Târgu Mureș – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 26 martie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Simina Popescu-Marin

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x