DECIZIA nr. 183 din 16 martie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 31 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, excepție ridicată de Fundația Roma Education Fund România, cu sediul în București, în Dosarul nr. 7.474/2/2017 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 835D/2018. … 2.La apelul nominal răspunde, pentru autoarea excepției de neconstituționalitate, domnul avocat Matei Petre, cu împuternicire avocațială depusă la dosar. Lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul avocatului prezent, care susține, în esență, că prevederile art. 31 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011 sunt neconstituționale și contravin dispozițiilor art. 21 și 52 din Legea fundamentală, context în care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulată. Precizează că este cunoscută jurisprudența recentă a Curții Constituționale, concretizată prin Decizia nr. 493 din 25 iunie 2020, în care au fost analizate aceleași critici ca în prezenta cauză, însă, cu toate acestea, solicită instanței de contencios constituțional să își reevalueze jurisprudența cu privire la prevederile criticate. Subliniază, astfel, că diferența față de speța în care instanța de contencios constituțional a pronunțat decizia mai sus menționată constă în faptul că, în prezenta cauză, autoritatea a procedat la a șaptea verificare, și aceasta deoarece textul criticat permite acest lucru. Așa fiind, apreciază că o atare împrejurare este de natură să conducă la descurajarea persoanei fizice sau juridice vătămate de a formula acțiuni împotriva actelor administrative emise de autoritatea de control competentă, cu consecința afectării unui acces real la justiție și a încălcării dreptului la un proces echitabil. … 4.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens invocă Decizia Curții Constituționale nr. 493 din 25 iunie 2020 și arată că și în această cauză nemulțumirile autoarei excepției nu decurg din neconstituționalitatea intrinsecă a reglementării criticate, ci, mai degrabă, din aspecte particulare ale situației de fapt. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:5.Prin Încheierea din 30 ianuarie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 7.474/2/2017, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 31 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Fundația Roma Education Fund România, cu sediul în București, în contradictoriu cu Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane – Ministerul Educației și Cercetării Științifice, într-o cauză având ca obiect suspendarea/anularea unui act administrativ. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că modul în care este redactat art. 31 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011 conduce la descurajarea persoanei fizice sau juridice vătămate de un act administrativ al administrației publice de a-și valorifica drepturile prevăzute de art. 21 și 52 din Constituție, având în vedere faptul că autoritatea administrativă poate proceda, în mod abuziv, la noi verificări și la stabilirea de noi sancțiuni chiar pe aceleași aspecte sesizate anterior. Se susține că art. 31 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011, coroborat cu art. 14 din Normele metodologice din 2011 de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2011, permite ca autoritatea administrativă să poată proceda la noi verificări și la întocmirea de noi procese-verbale doar în situații speciale, de strictă interpretare, astfel încât, „având în vedere că anterior au fost deja 6 verificări și s-au emis 6 procese-verbale, iar în actualul proces-verbal nu sunt arătate motivele pentru care s-a procedat la o nouă verificare și nici temeiurile de drept“, autoarea excepției consideră că actul administrativ contestat este nelegal întocmit. … 7.În opinia autoarei excepției, împrejurarea că „în 2017, autoritatea administrativă procedează la reverificări, pe același proiect, pe aceleași contracte și documente și stabilește noi creanțe în sarcina sa, reprezintă o încălcare a prevederilor Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, respectiv ale art. 41 care consacră dreptul la bună administrare și ale art. 52 privind respectarea principiului proporționalității. Mai mult decât atât, în conformitate cu art. 31 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011, autoritatea administrativă nu poate efectua noi verificări decât dacă apar elemente și date noi, necunoscute la data finalizării primului control. Or, actele supuse verificărilor au fost aceleași în toate controalele, atât în anii anteriori, cât și în 2017“. Pe acest raționament, susține că autoritatea poate să efectueze verificări la nesfârșit și să identifice „nereguli“ ori de câte ori dispune un control, iar această atitudine întrunește elementele abuzului de putere, astfel cum acesta este definit atât de art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cât și de prevederile mai sus menționate din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene. Prin urmare, consideră că abuzul autorității administrative de a proceda la verificări sine die poate fi legitimat din interpretarea art. 31 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011, care, deși conține anumite limitări, astfel cum este redactat de legiuitor, este neconstituțional. … 8.Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal susține că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, critica formulată vizând mai degrabă o aplicare abuzivă a prevederilor art. 31 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011 de către autoritatea pârâtă. În acest sens arată că textul criticat vizează posibilitatea de reluare a activității de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare, de aceeași sau altă structură de control prevăzută la art. 20 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011, dacă, până la data împlinirii termenului de prescripție, apar alte date suplimentare necunoscute la data efectuării verificărilor sau apar erori de calcul care influențează rezultatele acestora, cu posibilitatea emiterii unui nou proces-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare pentru eventuale diferențe necesare până la acoperirea integrală a prejudiciului, care evident poate fi atacat în fața instanței de contencios administrativ. Instanța arată că activitățile de verificare, inclusiv cele suplimentare, sunt de esența competențelor administrației, care trebuie să se desfășoare cu respectarea dispozițiilor legale și regulamentare, situație care nu este de natură a vătăma persoanele ce fac obiectul verificării, având în vedere că inclusiv persoana vătămată are interesul să se stabilească situația reală a cheltuielilor efectuate, din punctul de vedere al eligibilității acestora. … 9.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile avocatului prezent, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 31 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 30 iunie 2011, potrivit cărora „(1) Activitatea de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare poate fi reluată de aceeași sau altă structură de control prevăzută la art. 20 dacă, până la data împlinirii termenului de prescripție, apar alte date suplimentare necunoscute la data efectuării verificărilor sau apar erori de calcul care influențează rezultatele acestora. … (2)În condițiile alin. (1) se poate emite un nou proces-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare pentru eventuale diferențe necesare până la acoperirea integrală a prejudiciului“.13.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, aceste prevederi contravin dispozițiilor constituționale ale art. 21 privind accesul liber la justiție și celor ale art. 52 referitoare la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, precum și dispozițiilor art. 41 și 52 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, care consacră dreptul la bună administrare, și, respectiv, respectarea principiului proporționalității. … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile art. 31 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011 au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate din perspectiva unor critici similare celor formulate în prezenta cauză și prin raportare la aceleași dispoziții constituționale. În acest sens este Decizia nr. 493 din 25 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1163 din 2 decembrie 2020, prin care Curtea a reținut că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011 reglementează activitățile de prevenire, de constatare a neregulilor, de stabilire și de recuperare a creanțelor bugetare rezultate din neregulile apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, precum și de raportare a neregulilor către Comisia Europeană sau către alți donatori internaționali. Prevederile acestui act normativ se aplică autorităților cu competențe în gestionarea fondurilor europene și oricăror alte instituții publice care au atribuții privind prevenirea, constatarea unei nereguli, stabilirea și urmărirea încasării creanțelor bugetare rezultate din nereguli apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și a fondurilor publice naționale aferente acestora, beneficiarilor de fonduri europene și/sau fonduri publice naționale aferente acestora, precum și oricăror alți operatori economici cu capital public sau privat care desfășoară activități finanțate din fonduri europene în baza unor acte juridice. Orice acțiune întreprinsă pentru constatarea unei nereguli și stabilirea creanțelor bugetare rezultate din nereguli se realizează cu aplicarea principiului proporționalității, ținându-se seama de natura și de gravitatea neregulii constatate, precum și de amploarea și de implicațiile financiare ale acesteia. … 15.Curtea a precizat că, potrivit art. 20 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011, activitatea de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare/corecțiilor financiare se efectuează de către autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene, prin structuri de control organizate în acest scop în cadrul acestora, cu excepțiile prevăzute de lege. De asemenea, în temeiul prevederilor art. 21 din ordonanța de urgență precitată, verificările se finalizează prin întocmirea unui proces-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare sau a unei note de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare, iar înainte de aprobare, proiectul procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare se prezintă structurii verificate, acordându-se acesteia posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere. Astfel, structura verificată are dreptul să prezinte în scris structurii de control punctul său de vedere cu privire la constatările acesteia în termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii proiectului procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare. … 16.Curtea a subliniat că, potrivit art. 21 alin. (23) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011, termenul maxim de efectuare a verificării și de emitere a proceselor-verbale de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare este de 90 de zile de la data finalizării activității de organizare a verificării, cu excepțiile prevăzute la alin. (25) și (26) ale aceluiași articol. Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanței bugetare este act administrativ în sensul Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, și constituie titlu de creanță care se emite în vederea stingerii acestei creanțe. … 17.Curtea a reținut, de asemenea, că, potrivit art. 31 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011, activitatea de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare poate fi reluată de aceeași sau altă structură de control (prevăzută la art. 20 din acest act normativ) dacă, până la data împlinirii termenului de prescripție, apar alte date suplimentare necunoscute la data efectuării verificărilor sau apar erori de calcul care influențează rezultatele acestora. În aceste condiții se poate emite un nou proces-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare pentru eventuale diferențe necesare până la acoperirea integrală a prejudiciului. … 18.În acest context, referitor la termenul de prescripție la care face referire reglementarea criticată, Curtea a observat că, potrivit art. 45 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011, dreptul de a stabili creanța bugetară se prescrie în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor datei de închidere a programului, comunicată oficial de către Comisia Europeană/donatorul public internațional prin emiterea declarației finale de închidere, cu excepția cazului în care normele Uniunii Europene sau ale donatorului public internațional prevăd un termen mai mare. Întreruperea și suspendarea termenului de prescripție a dreptului de stabilire a creanței bugetare se realizează în cazurile și în condițiile stabilite de lege pentru întreruperea și suspendarea termenului de prescripție a dreptului la acțiune potrivit dreptului comun. Referitor la întreruperea și suspendarea termenului de prescripție a dreptului de stabilire a creanței bugetare pentru care normele comunitare prevăd un termen mai mare de 5 ani, acestea se realizează în cazurile și în condițiile stabilite de normele comunitare respective. … 19.Curtea a reținut, totodată, că, potrivit art. 14 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 875/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 659 din 15 septembrie 2011, datele suplimentare necunoscute la data efectuării verificărilor, prevăzute la art. 31 alin. (1) din ordonanța de urgență precitată, sunt cuprinse, fără a se limita la acestea, în sesizări, în rapoarte de control/audit interne sau externe ori în hotărâri definitive și irevocabile pronunțate de instanțele judecătorești, primite de către autoritatea cu competențe în gestionarea fondurilor europene după data emiterii procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare inițial. … 20.Prin urmare, în contextul criticilor formulate, ca și în prezenta cauză, Curtea a apreciat că nemulțumirile autoarei excepției nu decurg din neconstituționalitatea intrinsecă a prevederilor art. 31 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011, despre care însăși aceasta precizează că permit ca autoritatea administrativă să poată proceda la noi verificări și la întocmirea de noi procese-verbale, dar doar în situații speciale, de strictă interpretare, ci, mai degrabă, din aspecte particulare, de fapt, ale speței. Împrejurarea că, în cauză, autoritatea administrativă a procedat la noi verificări/reverificări la fața locului, cu privire la același proiect, situație ce a generat emiterea unei noi note de constatare și a unui nou proces-verbal, se circumscrie cadrului normativ reglementat de legiuitor, în care s-a specificat că activitatea de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare poate fi reluată de aceeași sau altă structură de control în situația în care apar alte date suplimentare necunoscute la data efectuării verificărilor sau apar erori de calcul care influențează rezultatele acestora, însă numai până la data împlinirii termenului de prescripție de 5 ani, astfel cum prevede art. 45 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011. … 21.Curtea a subliniat faptul că dacă asemenea activități au fost derulate de autoritatea administrativă, prin structurile de control, după împlinirea termenului de prescripție menționat, în această situație revine instanțelor judecătorești competente rolul de interpretare și de aplicare a legii, în cazul concret dedus judecății, acestea urmând, astfel, să se pronunțe cu privire la legalitatea și temeinicia actelor administrative contestate. O atare operațiune excedează competenței Curții Constituționale, reprezentând atributul suveran al instanței de judecată, în opera de înfăptuire a justiției. … 22.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să ducă la reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele deciziei menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. … 23.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Fundația Roma Education Fund România, cu sediul în București, în Dosarul nr. 7.474/2/2017 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și constată că prevederile art. 31 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 16 martie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește