DECIZIA nr. 182 din 28 martie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 38 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Nicolaie Popescu în Dosarul nr. 1.304/44/2016 al Curții de Apel Galați – Secția penală și pentru cauze cu minori și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.715D/2017. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, făcând trimitere la Decizia nr. 599 din 21 octombrie 2014, pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 7 martie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 1.304/44/2016, Curtea de Apel Galați – Secția penală și pentru cauze cu minori a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 38 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Nicolaie Popescu într-o cauză având ca obiect plângerea formulată împotriva soluției de clasare prin care au fost cercetați trei judecători din cadrul unei curți de apel. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că prevederile legale menționate sunt neconstituționale, deoarece permit posibilitatea ca magistrații din cadrul unei curți de apel să fie judecați la aceeași instanță. … 6.Curtea de Apel Galați – Secția penală și pentru cauze cu minori opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care reiterează argumentele avute în vedere de Curtea Constituțională cu prilejul pronunțării Deciziei nr. 599 din 21 octombrie 2014. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 8.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât judecarea infracțiunilor săvârșite de judecătorii din cadrul curților de apel nu revine în toate situațiile în competența instanței unde funcționează aceștia, ci numai dacă instanța respectivă este competentă teritorial conform art. 41 din Codul de procedură penală. Pe de altă parte, dacă, în aplicarea art. 41 din Codul de procedură penală, competența ar reveni chiar curții de apel în cadrul căreia activează magistratul respectiv, legea oferă garanții pentru respectarea dreptului la un proces echitabil, deoarece, în temeiul art. 71 din Codul de procedură penală, atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată din pricina calității părților, partea interesată poate cere strămutarea cauzei. … 9.În sfârșit, Guvernul mai face trimitere la jurisprudența în materie a Curții Constituționale, menționând argumentele Deciziei nr. 599 din 21 octombrie 2014. … 10.Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale și face trimitere la argumentele Deciziei nr. 599 din 21 octombrie 2014. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 38 alin. (1) lit. f) cu denumirea marginală Competența curții de apel din Codul de procedură penală, care au următorul conținut: „(1) Curtea de apel judecă în primă instanță: […]f)infracțiunile săvârșite de magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, de judecătorii de la curțile de apel și Curtea Militară de Apel, precum și de procurorii de la parchetele de pe lângă aceste instanțe“. …  … 14.Autorul excepției de neconstituționalitate susține că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (3) referitor la statul de drept, art. 16 alin. (1) referitor la principiul egalității cetățenilor în fața legii, art. 20 referitor la Tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil, art. 124 alin. (2) referitor la unicitatea, imparțialitatea și egalitatea justiției și art. 148 alin. (2) și (3) referitor la integrarea în Uniunea Europeană, precum și dispozițiile art. 6 – Dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile legale criticate au mai fost supuse controlului său din perspectiva unor critici similare. Astfel, cu prilejul pronunțării Deciziei nr. 599 din 21 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 886 din 5 decembrie 2014, s-a statuat că prevederile art. 38 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală au preluat soluția legislativă care se regăsea în art. 28^1 pct. 1 lit. b^2) din Codul de procedură penală din 1968, iar prin Decizia nr. 909 din 1 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 din 11 ianuarie 2013, Curtea a mai statuat că stabilirea competenței, inclusiv a celei după calitatea persoanei, și instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești sunt de competența exclusivă a legiuitorului, care poate prevedea, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură, precum și modalități de exercitare a drepturilor procesuale, fără ca prin aceasta să se aducă atingere prevederilor constituționale. … 16.Astfel, reglementarea competenței curților de apel de a soluționa în primă instanță infracțiunile săvârșite de judecătorii de la curțile de apel și de procurorii de la parchetele care funcționează pe lângă aceste instanțe nu este de natură să aducă atingere prevederilor art. 16 din Legea fundamentală, deoarece situația deosebită a acestor categorii profesionale justifică un tratament juridic diferit. … 17.De asemenea, textul de lege criticat nu contravine accesului liber la justiție și nici dreptului la un proces echitabil. Instituirea unor reguli de competență după calitatea persoanei nu îngrădește dreptul persoanelor de a se adresa instanțelor judecătorești și de a beneficia de drepturile și garanțiile procesuale instituite prin lege, în cadrul unui proces public, judecat de către o instanță independentă, imparțială și stabilită prin lege, într-un termen rezonabil, condiții care sunt asigurate și în situația judecării cauzelor în primă instanță de către curțile de apel. … 18.Totodată, din punct de vedere terminologic, noțiunea de „tribunal independent și imparțial“ are un caracter autonom, fiind dezvoltată în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. Astfel, această noțiune trebuie privită în sensul Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Substanța garanției în discuție este dată de „dreptul la un tribunal“ ca drept de acces la justiție sau la un judecător. După cum a decis instanța europeană de contencios al drepturilor omului, un „tribunal“ se caracterizează, în sens material, prin rolul său jurisdicțional, acela de a tranșa, pe baza normelor legale aplicabile și după o procedură organizată, orice litigiu dat în competența sa. În același timp, el trebuie să îndeplinească un ansamblu de condiții, precum organizarea tribunalului prin lege, independența și durata mandatului membrilor săi, precum și imparțialitatea și existența altor garanții de procedură (a se vedea, în acest sens, Hotărârea din 22 iunie 2000, pronunțată de Curtea de la Strasbourg în Cauza Coeme și alții împotriva Belgiei, paragraful 99). … 19.Or, faptul că un judecător de la nivelul curților de apel poate fi judecat de către un complet constituit în cadrul aceleiași instanțe înlătură dubiile referitoare la imparțialitate, câtă vreme acestea sunt organizate potrivit Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005. Totodată, potrivit art. 53 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, „repartizarea cauzelor pe complete de judecată se face în mod aleatoriu, în sistem informatizat“, iar, în acord cu art. 124 alin. (3) din Constituție, „Judecătorii sunt independenți și se supun numai legii“, obligațiile lor fiind cele stabilite prin Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor. … 20.De aceea, ca o garanție în plus, pentru înlăturarea oricăror suspiciuni de parțialitate, legiuitorul român a prevăzut, în titlul IV al Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, cazurile și condițiile care atrag răspunderea acestora. … 21.În ceea ce privește poziția persoanelor vătămate ori a părților civile dintr-o cauză penală este de observat că legiuitorul a instituit pentru acestea garanții referitoare la modul de ascultare și la dreptul de a propune administrarea de probe, de a ridica excepții și de a pune concluzii, de a fi asistate de un avocat, de a fi încunoștințate cu privire la desfășurarea procedurii ori cu privire la dreptul avocatului acestora de a fi încunoștințat să asiste la efectuarea oricărui act de urmărire penală, în condițiile art. 111 și următoarele și ale art. 93 din Codul de procedură penală, după caz. În acest sens, ori de câte ori persoana vătămată are cunoștință de împrejurări de natură a știrbi independența judecătorului competent, poate uza de prevederile art. 67 și următoarele din Codul de procedură penală referitoare la recuzare. A porni de la premisa potrivit căreia completul de judecată care se supune numai legii nu poate judeca cu obiectivitate un alt judecător din cadrul aceleiași instanțe echivalează cu negarea tuturor acestor prevederi enunțate și care, dimpotrivă, au menirea nu numai de a preveni, ci și de a garanta o judecată imparțială. … 22.În consecință, Curtea a apreciat că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 38 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală este neîntemeiată și a dispus respingerea acesteia. … 23.Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, considerentele și soluția care au fundamentat decizia mai sus menționată își păstrează valabilitatea și în cauza de față. … 24.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Nicolaie Popescu în Dosarul nr. 1.304/44/2016 al Curții de Apel Galați – Secția penală și pentru cauze cu minori și constată că dispozițiile art. 38 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Galați – Secția penală și pentru cauze cu minori și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 28 martie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește