DECIZIA nr. 182 din 26 martie 2024

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 alin. (3), (4) și (7), ale art. 13 alin. (1), (5), (6), (7) și (8), ale „art. 15 alin. (1) și (6)“, ale art. 61 alin. (2) lit. a) și b) și alin. (3) și ale art. 68 alin. (3) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorate Permanente, excepție ridicată de Partidul Socialist Român, prin președinte Constantin Rotaru, în Dosarul nr. 31.296/3/2020 al Tribunalului București – Secția a V-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.171D/2020. … 2.La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepției, domnul Constantin Rotaru. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului autorului excepției, care solicită admiterea criticilor de neconstituționalitate. În esență, susține că prevederile legale supuse controlului de constituționalitate sunt contestate deoarece determină împărțirea candidaților la alegerile parlamentare în două categorii, care sunt tratate de lege în mod diferit. Astfel, candidații partidelor parlamentare au de drept reprezentanți în birourile electorale ale secțiilor de votare și dețin primele locuri pe buletinele de vot. De asemenea, partidele parlamentare beneficiază de timpi de antenă, în timp ce partidelor neparlamentare nu le este recunoscut un asemenea beneficiu. Or, atunci când participă la alegeri, pentru a fi respectat art. 16 din Constituție, toți candidații trebuie să beneficieze de un tratament juridic egal. În plus, precizează că legile electorale sunt legi organice și nu ar trebui modificate prin ordonanțe de urgență ale Guvernului, iar orice modificare a acestor legi ar trebui realizată cu cel puțin un an înainte de data alegerilor. … 4.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Precizează că diferențierea pe care dispozițiile legale criticate o instituie între partidele politice parlamentare și partidele politice neparlamentare are la bază criteriul reprezentativității, care este dovedită prin rezultatele obținute în alegeri și exprimată prin mandatele parlamentare obținute. O asemenea diferențiere este justificată, pentru că altfel s-ar ajunge la diluarea procesului electoral. De asemenea, arată că gratuitatea timpilor de antenă la serviciile publice de radiodifuziune și televiziune este acordată tuturor formațiunilor politice, legea impunând și în acest caz un criteriu de reprezentativitate, și anume depunerea unor liste complete de candidați în cel puțin 23 de circumscripții electorale. … 5.Având cuvântul în replică, domnul Constantin Rotaru invocă jurisprudența Curții Constituționale referitoare la numărul minim de 3 membri pentru constituirea unui partid politic și susține că, în condițiile realității politice actuale, în care există peste 300 de partide politice, este necesar ca în legile electorale să nu mai existe prevederi de natură să genereze confuzie.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:6.Prin Încheierea din 19 noiembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 31.296/3/2020, Tribunalul București – Secția a V-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 alin. (3), (4) și (7), ale art. 13 alin. (1), (5), (6), (7) și (8), ale „art. 15 alin. (1) și (6)“, ale art. 61 alin. (2) lit. a) și b) și alin. (3) și ale art. 68 alin. (3) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorate Permanente. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Partidul Socialist Român, prin președinte Constantin Rotaru, într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații împotriva unor hotărâri ale Biroului Electoral Central și ale unor birouri electorale de circumscripție. … 7.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că prevederile de lege criticate sunt neconstituționale, deoarece îi împart pe candidați în două grupe: candidați ai partidelor politice parlamentare și candidați ai partidelor neparlamentare. Astfel, candidații partidelor politice parlamentare se bucură de toate privilegiile, în timp ce candidații partidelor neparlamentare sunt trecuți la „alții“. Partidele parlamentare au reprezentanți de drept în Biroul Electoral Central, birourile electorale de circumscripție și birourile electorale ale secțiilor de votare, în timp ce partidele politice neparlamentare care participă la alegeri pot avea reprezentanți în birourile electorale, prin tragere la sorți, numai dacă mai rămâne vreun loc liber. … 8.Se mai arată că, pentru stabilirea ordinii pe buletinele de vot, candidații sunt împărțiți în două categorii: primele locuri pe buletinele de vot sunt ocupate de partidele parlamentare care sunt trase la sorți din prima categorie, iar ultimele locuri de pe buletinele de vot sunt ocupate de partidele neparlamentare, tot în urma tragerii la sorți. … 9.Se susține că sunt restrânse drepturile de a alege și de a fi ales, atât timp cât candidaturile partidelor neparlamentare nu pun în pericol apărarea națională, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și a libertăților cetățenilor. … 10.Partidele politice parlamentare primesc timpi de antenă fără nicio condiție, în timp ce partidele neparlamentare beneficiază de timpi de antenă numai după depunerea candidaturilor și numai dacă îndeplinesc o serie de condiții. De asemenea, partidele politice parlamentare primesc sume importante de bani de la bugetul statului pentru campania electorală, în timp ce partidele neparlamentare nu primesc o asemenea finanțare. … 11.Tribunalul București – Secția a V-a civilă opinează că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, sens în care reține că efectuarea examenului de constituționalitate asupra prevederilor legale criticate din Legea nr. 208/2015 impune verificarea funcționalității mecanismului instituit pentru realizarea procedurii de votare a membrilor Parlamentului României, având în vedere că partidele parlamentare pot beneficia de mai multe facilități față de partidele neparlamentare, în ceea ce privește organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Camera Deputaților și Senat. … 12.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.  … 13.Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Cu privire la existența unei discriminări între partidele parlamentare și partidele neparlamentare în ceea ce privește desemnarea reprezentanților pentru constituirea birourilor electorale la toate nivelurile, reține că nu se creează discriminare, fiind opțiunea legiuitorului stabilirea, în baza unor criterii obiective și raționale, a ordinii în care reprezentanții formațiunilor politice sunt desemnați în birourile electorale. Astfel, criteriul reprezentativității este utilizat de legiuitorul român pentru a asigura întâietate reprezentanților partidelor politice parlamentare, reprezentanții partidelor politice neparlamentare fiind desemnați în componența birourilor electorale doar după ce se definitivează candidaturile acestora. Prin urmare, nu pot fi primite susținerile autorului excepției privind încălcarea art. 16 din Legea fundamentală cu privire la constituirea birourilor electorale. În ceea ce privește modul de stabilire a ordinii candidaților pe buletinele de vot, invocă Decizia Curții Constituționale nr. 35 din 13 ianuarie 2009 și reține că susținerile autorului privind discriminarea creată între partidele parlamentare și partidele neparlamentare nu pot fi primite. De asemenea, condițiile procedurale stabilite pentru constituirea birourilor electorale, respectiv pentru stabilirea ordinii candidaților pe buletinele de vot sunt doar condiții necesare pentru exercitarea dreptului de a fi ales. În consecință, nu sunt întemeiate nici susținerile autorului privind încălcarea art. 37 și 53 din Constituție. … 14.În ceea ce privește invocarea încălcării art. 21 din Legea fundamentală, Guvernul constată că autorul excepției nu motivează în mod concret cum anume aduc atingere principiului accesului liber la justiție dispozițiile criticate din Legea nr. 208/2015. Precizează că, în materie electorală, Curtea Constituțională a constatat constituționalitatea instituirii unor particularități procedurale determinate de asigurarea celerității procesului electoral, care nu afectează însă principiul accesului liber la justiție. … 15.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.  … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile reprezentantului autorului excepției, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:16.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 17.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum este reținut în dispozitivul încheierii de sesizare, îl constituie dispozițiile art. 11 alin. (3), (4) și (7), ale art. 13 alin. (1), (5), (6), (7) și (8), ale art. 15 „alin. (1)“ și (6), ale art. 61 alin. (2) lit. a) și b) și alin. (3) și ale art. 68 alin. (3) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorate Permanente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553 din 24 iulie 2015, cu modificările și completările ulterioare. Referitor la dispozițiile art. 15 alin. (1) din Legea nr. 208/2015, din examinarea notelor scrise ale autorului excepției, Curtea reține că, în realitate, critica de neconstituționalitate vizează dispozițiile art. 15 alin. (1^1) din acest act normativ, acestea urmând să fie reținute ca obiect al excepției. Prevederile de lege criticate au următorul cuprins:– Art. 11 alin. (3), (4) și (7):(3)În termen de 24 de ore de la învestire, judecătorii desemnați aleg din rândul lor, prin vot secret, președintele Biroului Electoral Central și locțiitorul acestuia. În termen de 24 de ore de la alegerea președintelui Biroului Electoral Central, biroul se completează cu președintele și vicepreședinții Autorității Electorale Permanente, cu câte un reprezentant al partidelor politice parlamentare, precum și cu reprezentantul desemnat de Grupul parlamentar al minorităților naționale din Camera Deputaților în numele organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale membre ale acestuia, comunicați în scris de către acestea. Completarea Biroului Electoral Central cu reprezentanții partidelor politice parlamentare se face în ordinea descrescătoare a numărului cumulat de mandate obținute la ultimele alegeri pentru Senat și Camera Deputaților, în limita numărului maxim de 12 reprezentanți prevăzut la alin. (1). Stabilirea listei partidelor politice parlamentare și a numărului cumulat de mandate obținute la ultimele alegeri pentru Senat și Camera Deputaților se face pe baza comunicării Autorității Electorale Permanente către președintele Biroului Electoral Central. Completarea Biroului Electoral Central se consemnează într-un proces-verbal, care constituie actul de învestire. În această organizare, Biroul Electoral Central îndeplinește toate atribuțiile ce îi revin potrivit prezentei legi.(4)În termen de două zile de la rămânerea definitivă a candidaturilor, partidele politice neparlamentare, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, altele decât cele prevăzute la alin. (3), alianțele politice și alianțele electorale ale acestora care participă la alegeri comunică, în scris, Biroului Electoral Central numele și prenumele reprezentanților lor. Comunicările transmise după acest termen nu se mai iau în considerare. (…)(7)Completarea Biroului Electoral Central cu reprezentanții formațiunilor politice prevăzute la alin. (4) se face, în termen de 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut la alin. (4), de președintele Biroului Electoral Central, în prezența membrilor biroului și a persoanelor delegate de partidele politice, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțele politice și alianțele electorale care au comunicat reprezentanții. Procesul-verbal întocmit de președinte cu privire la modul de stabilire a reprezentanților constituie actul de atestare a calității acestora de membri în Biroul Electoral Central. … – Art. 13 alin. (1), (5), (6), (7) și (8):(1)La nivelul fiecăreia dintre cele 43 de circumscripții electorale se constituie un birou electoral de circumscripție format din 3 judecători, un reprezentant al Autorității Electorale Permanente și din cel mult 12 reprezentanți ai partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale și ai organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri, conform prezentei legi, în circumscripția electorală respectivă. Biroul electoral de circumscripție pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara țării are sediul în municipiul București.(…)(5)În termen de 48 de ore de la data constituirii birourilor electorale de circumscripție, partidele politice parlamentare, precum și Grupul parlamentar al minorităților naționale din Camera Deputaților trebuie să comunice, în scris, birourilor electorale de circumscripție numele și prenumele reprezentanților lor care vor face parte din acestea. Comunicările transmise după acest termen nu se iau în considerare.(6)În termen de 5 zile de la data până la care se pot propune candidaturile, partidele politice, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțele politice și alianțele electorale care participă la alegeri, altele decât cele prevăzute la alin. (5), trebuie să comunice, în scris, birourilor electorale de circumscripție numele și prenumele reprezentanților lor care vor face parte din acestea. Comunicările transmise după acest termen nu se iau în considerare.(7)Completarea birourilor electorale de circumscripție cu reprezentanții partidelor politice parlamentare și cu reprezentantul Grupului parlamentar al minorităților naționale din Camera Deputaților, ale căror date privind identitatea au fost comunicate conform alin. (5), se face în termen de 24 de ore de la data expirării termenului prevăzut la alin. (5), în ordinea numărului cumulat de mandate obținute la ultimele alegeri pentru Senat și Camera Deputaților.(8)Completarea birourilor electorale de circumscripție cu reprezentanții partidelor politice, organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțelor politice și alianțelor electorale care participă la alegeri, ale căror date privind identitatea au fost comunicate conform alin. (6), se face în termen de 48 de ore de la data expirării termenului prevăzut la alin. (6), în ordinea numărului candidaturilor definitive în circumscripția electorală respectivă. În caz de egalitate a numărului de candidaturi, ordinea de completare a biroului electoral de circumscripție, până la concurența numărului maxim de membri, se stabilește prin tragere la sorți, în ședință publică. … – Art. 15 alin. (1^1) și (6):(1^1)Dacă birourile electorale ale secțiilor de votare nu ating pragul de 8 reprezentanți prevăzut la alin. (1), numărul acestora se completează cu reprezentanți ai celorlalte partide politice, organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțelor politice și alianțelor electorale participante la alegeri, prin tragere la sorți.(…)(6)Desemnarea reprezentanților partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale și ai organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale cu care se face completarea birourilor electorale ale secțiilor de votare se face de președintele biroului electoral de circumscripție, respectiv de președintele oficiului electoral, în cazul municipiului București, în prezența reprezentanților partidelor politice în biroul electoral de circumscripție sau în oficiul electoral respectiv, în 48 de ore de la data expirării termenului prevăzut la alin. (5), cu respectarea ordinii de completare prevăzute la art. 13 alin. (7) și (8). Operațiunile de desemnare a membrilor cu care se completează biroul electoral al secției de votare se consemnează într-un proces-verbal, care constituie actul de învestitură. Birourile electorale ale secțiilor de votare se consideră constituite la data completării acestora cu reprezentanții partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale și ai organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale. … – Art. 61 alin. (2) lit. a) și b) și alin. (3):(2)Ordinea în care se înscriu listele de candidați și candidaturile independente pe buletinul de vot se stabilește de biroul electoral de circumscripție, după cum urmează:a)în prima etapă se trag la sorți partidele politice parlamentare; … b)în a doua etapă se trag la sorți partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale, altele decât cele prevăzute la lit. a), precum și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, altele decât cele prevăzute la lit. a), care au depus liste de candidați la biroul electoral de circumscripție;  … (…)(3)Tragerea la sorți se face de către președintele biroului electoral de circumscripție, în termen de 3 zile de la data rămânerii definitive a candidaturilor, în prezența câte unui reprezentant al tuturor competitorilor electorali din respectiva circumscripție. Data, locul și ora tragerii la sorți vor fi afișate la sediul biroului electoral de circumscripție, cu 24 de ore înainte. Absența unui reprezentant al unui competitor electoral nu determină nulitatea tragerii la sorți. Contestațiile privind rezultatul tragerii la sorți pentru stabilirea ordinii pe buletinele de vot se formulează și se depun pe loc și se soluționează de îndată de către biroul electoral de circumscripție. Decizia este definitivă. … – Art. 68 alin. (3): „Până la calcularea timpilor de antenă, conform alin. (1) și (2), partidele politice parlamentare primesc timpi de antenă proporțional cu numărul mandatelor obținute la ultimele alegeri pentru Senat și Camera Deputaților.“Dispozițiile art. 68 alin. (1) și (2) din Legea nr. 208/2015, la care art. 68 alin. (3) din lege face trimitere, au următorul cuprins:(1)Partidele politice, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțele politice și alianțele electorale care depun liste complete de candidați în cel puțin 23 de circumscripții electorale au acces gratuit la serviciile publice de radiodifuziune și de televiziune, inclusiv la cele ale studiourilor teritoriale ale acestora. Timpii de antenă se acordă după rămânerea definitivă a candidaturilor, trebuind să fie proporționali cu numărul cumulat al candidaturilor depuse, și se calculează de Societatea Română de Televiziune și de Societatea Română de Radiodifuziune în termen de 24 de ore de la primirea datelor transmise de Biroul Electoral Central.(2)Organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care depun candidaturi la Biroul Electoral Central, conform prevederilor art. 54 alin. (4), au acces la serviciile publice teritoriale și naționale de radiodifuziune și de televiziune, dacă participă la alegeri cu liste de candidați în circumscripțiile electorale din județe și în mod proporțional cu ponderea lor în totalul populației județului, respectiv a României. …  … 18.În opinia autorului excepției, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 privind statul român, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 37 privind dreptul de a fi ales, art. 52 privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică și art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. … 19.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, în esență, prin criticile formulate, autorul acesteia susține că dispozițiile legale supuse controlului de constituționalitate instituie un tratament juridic privilegiat pentru partidele parlamentare și dezavantajează partidele politice neparlamentare în cadrul competiției electorale. În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a mai analizat critici similare formulate cu privire la dispoziții cuprinse în legi electorale referitoare la constituirea și completarea birourilor electorale și stabilirea ordinii candidaturilor pe buletinele de vot (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 426 din 11 iulie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1150 din 19 decembrie 2023, Decizia nr. 319 din 3 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 324 din 11 mai 2011, Decizia nr. 35 din 13 ianuarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 135 din 4 martie 2009). … 20.Astfel, cu privire la constituirea birourilor electorale, Curtea a reținut că regulile legale în materie dau expresie opțiunii legiuitorului în materie electorală, reglementarea constituirii și compunerii birourilor electorale aflându-se în marja sa de apreciere, permisă de art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituție, potrivit căruia sistemul electoral se reglementează prin lege organică. În același timp, stabilirea unor reguli diferite pentru cele două categorii invocate (partide politice care au reprezentare parlamentară și partide politice care nu au reprezentare parlamentară), în ceea ce privește constituirea și compunerea birourilor electorale, nu conferă textelor de lege criticate un caracter discriminatoriu, de vreme ce categoriile vizate sunt diferite, iar tratamentul juridic diferențiat are la bază un criteriu obiectiv și rezonabil, motivat de rolul organelor reprezentative în exercitarea puterii suverane a poporului și de ideea reglementării eficiente a procesului electoral. De altfel, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a reținut că nu se putea accepta ca din aceste birouri electorale să facă parte reprezentanți ai tuturor partidelor politice existente în țară, întrucât astfel aceste organisme ar fi devenit nefuncționale, iar activitatea electorală ar fi riscat să se blocheze (a se vedea, spre exemplu, și Decizia nr. 179 din 22 aprilie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 499 din 3 iunie 2004, și Decizia nr. 319 din 3 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 324 din 11 mai 2011). … 21.Aplicând aceste considerente în prezenta cauză, Curtea constată că dispozițiile art. 11 alin. (3), (4) și (7), ale art. 13 alin. (1), (5), (6), (7) și (8), ale art. 15 alin. (1^1) și (6) din Legea nr. 208/2015, prin care sunt stabilite regulile privind constituirea birourilor electorale pentru alegerile pentru Camera Deputaților și Senat, nu încalcă dispozițiile constituționale invocate. … 22.De asemenea, cu privire la reglementarea unor criterii pentru stabilirea numărului de ordine de pe buletinele de vot care cuprind liste de candidați, Curtea a constatat că aceasta nu este de natură să creeze discriminări în rândul competitorilor electorali. Numărul de ordine de pe buletinele de vot unde un candidat sau altul se regăsește nu constituie un criteriu subiectiv care să determine discriminarea și, mai mult, ordinea deținută de o formațiune politică pe buletinele de vot, indiferent că are sau nu statut parlamentar, nu este de natură să influențeze opțiunea alegătorilor și nici rezultatele sufragiului. O formațiune politică se distinge prin imprimarea în patrulaterele fiecărui buletin de vot a denumirii partidului politic, a semnului electoral și a listelor de candidați, și nu prin ordinea de pe buletinul de vot. Instituirea unor reguli pentru stabilirea numărului de ordine de pe buletinele de vot care cuprind liste de candidați, respectiv, într-o primă etapă, pentru listele depuse de partidele politice parlamentare, iar, în a doua etapă, pentru listele depuse de partidele politice neparlamentare, reprezintă o opțiune a legiuitorului. Așa fiind, nu se poate reține critica de neconstituționalitate referitoare la încălcarea principiului nediscriminării și a dreptului de a fi ales. … 23.În consecință, nu poate fi reținută critica de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 61 alin. (2) lit. a) și b) și alin. (3) din Legea nr. 208/2015. … 24.Referitor la critica de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 68 alin. (3) din Legea nr. 208/2015, Curtea reține că, în jurisprudența sa, a statuat că dreptul candidaților de a avea acces la mijloacele de informare în masă reprezintă unul dintre drepturile electorale procedurale ce țin de exercitarea drepturilor electorale fundamentale ale cetățenilor reprezentate de dreptul de vot, dreptul de a fi ales, dreptul de a alege (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.248 din 18 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 803 din 2 decembrie 2008, sau Decizia nr. 319 din 3 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 324 din 11 mai 2011). … 25.Curtea constată că, în cauza de față, dispozițiile de lege criticate nu sunt de natură să afecteze drepturile electorale fundamentale, întrucât acestea conțin norme tehnice privind calcularea provizorie a timpilor de antenă în cazul partidelor politice parlamentare. De asemenea, Curtea reține că, în cazul partidelor politice parlamentare, criteriul utilizat de legiuitor pentru calcularea provizorie a timpilor de antenă, constând în raportarea proporțională la numărul mandatelor obținute la ultimele alegeri parlamentare, se circumscrie obiectiv și rațional situației diferite în care se află această categorie de competitori electorali, fără a avea caracter discriminatoriu. De altfel, referitor la acordarea timpilor de antenă, dispozițiile art. 68 alin. (1) din Legea nr. 208/2015 vizează în mod egal toate partidele politice, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțele politice și alianțele electorale care depun liste complete de candidați în cel puțin 23 de circumscripții electorale, stabilind în mod unitar, fără diferențiere, că timpii de antenă se acordă după rămânerea definitivă a candidaturilor, trebuind să fie proporționali cu numărul cumulat al candidaturilor depuse. … 26.În consecință, Curtea constată că dispozițiile art. 68 alin. (3) din Legea nr. 208/2015, prin caracterul lor predominant tehnic, vizează eficientizarea timpului alocat campaniei electorale în cadrul procesului electoral, fără să încalce dispozițiile constituționale cuprinse în art. 16, 36 și 37. … 27.Cât privește invocarea încălcării dispozițiilor art. 53 din Legea fundamentală, Curtea constată că, întrucât nu s-a constatat restrângerea exercițiului vreunui drept sau al vreunei libertăți fundamentale, ipoteza prevăzută de norma constituțională nu subzistă în cauză. … 28.În același timp, Curtea constată că, prin conținutul lor normativ, dispozițiile criticate cuprinse în Legea nr. 208/2015 nu interferează cu normele constituționale cuprinse în art. 21 privind accesul liber la justiție și art. 52 privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică. … 29.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Partidul Socialist Român, prin președinte Constantin Rotaru, în Dosarul nr. 31.296/3/2020 al Tribunalului București – Secția a V-a civilă și constată că dispozițiile art. 11 alin. (3), (4) și (7), ale art. 13 alin. (1), (5), (6), (7) și (8), ale art. 15 alin. (1^1) și (6), ale art. 61 alin. (2) lit. a) și b) și alin. (3) și ale art. 68 alin. (3) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorate Permanente sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a V-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 26 martie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Simina Popescu-Marin

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește