DECIZIA nr. 181 din 4 aprilie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 26 alin. (2) și ale art. 35 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Gabriel Dănuț Barbir și Florentina Gabriela Barbir în Dosarul nr. 1.148/1/2019/a3.1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul de 5 judecători. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.990D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că domnul Gabriel Dănuț Barbir a formulat în datele de 31 martie 2023 și 3 aprilie 2023 două cereri prin care a solicitat accesarea dosarelor electronice nr. 2.990D/2019 și nr. 3.015D/2019, în care are calitatea de autor al excepției de neconstituționalitate. Astfel cum rezultă din nota întocmită de grefierul-șef, aflată la dosarul cauzei, acesta a contactat telefonic în repetate rânduri Compartimentul Grefă, Registratură și Arhivă al Curții Constituționale cu scopul de a i se explica modalitatea de accesare a dosarelor mai sus menționate, având termen de judecată 4 aprilie 2023, dar, deși a fost îndrumat punctual cu privire la pașii care trebuie urmați, nu a reușit accesarea electronică a dosarelor. De asemenea, magistratul-asistent precizează că domnul Gabriel Dănuț Barbir a depus la dosarul cauzei o serie de înscrisuri, din care rezultă calitatea acestuia de moștenitor al soției sale decedate. … 4.Cu privire la cererile formulate de către domnul Gabriel Dănuț Barbir, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care apreciază că, deși autorul excepției nu a reușit să acceseze electronic dosarele, procedura de înștiințare a fost însă legal îndeplinită. Apreciază, totodată, că rămâne la aprecierea Plenului Curții Constituționale acordarea unui eventual termen pentru pregătirea apărării. … 5.Deliberând, Curtea apreciază că nu se impune acordarea unui nou termen de judecată, sens în care arată că puteau fi întreprinse demersurile legale în timp util de către autorul excepției de neconstituționalitate, potrivit regulilor aplicabile în procedura jurisdicțională în fața Curții. … 6.Pe fondul excepției de neconstituționalitate, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției, în principal, ca inadmisibilă, având în vedere că nemulțumirea autorilor excepției privește modul în care instanța de judecată a stabilit cuantumul taxei judiciare de timbru, iar, în subsidiar, solicită respingerea acesteia ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, concretizată prin Decizia nr. 277 din 22 aprilie 2021. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:7.Prin Încheierea din 30 septembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.148/1/2019/a3.1, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul de 5 judecători a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 26 alin. (2) și ale art. 35 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Gabriel Dănuț Barbir și Florentina Gabriela Barbir cu prilejul soluționării unei cereri de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, într-o cauză având ca obiect o cerere de revizuire. … 8.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia apreciază că instanța de judecată a reținut în mod greșit aplicabilitatea art. 26 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, întrucât prezentul litigiu, ce ține de materia contenciosului administrativ, a fost inițiat la o dată anterioară celei prin care legiuitorul a impus aplicabilitatea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013 în materia contenciosului administrativ, și anume prin art. 17 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Așa fiind, apreciază că instituirea unei taxe judiciare de timbru de către instanța de judecată, în temeiul art. 26 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, reprezintă o încălcare flagrantă a legii, și anume a prevederilor art. 27 din Legea nr. 554/2004, modificate prin Legea nr. 212/2018 privind modificarea și completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 și a altor acte administrative, potrivit cărora cauzele aflate pe rolul instanțelor la data intrării în vigoare a legii vor continua să se judece potrivit legii aplicabile în momentul sesizării instanței. … 9.În același sens, se invocă și neconstituționalitatea art. 35 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, prin raportare la situația de fapt din speță, cu referire la art. 27 din Legea nr. 554/2004, antereferit, apreciind că se aduce atingere dreptului la un proces echitabil, prin faptul că se instituie o situație discriminatorie generată de reglementări legale contradictorii. … 10.Așa fiind, autorii excepției susțin că sunt discriminați sub aspectul impunerii la plata taxei judiciare de timbru, apreciind că dispozițiile art. 26 alin. (2) și ale art. 35 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 ar fi incidente în speță doar dacă litigiul se năștea după data de 25 iulie 2018. … 11.Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul de 5 judecători apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât prin impunerea unor taxe judiciare de timbru nu se încalcă principiul nediscriminării, ce intră în conținutul dreptului la un proces echitabil, deoarece acesta nu echivalează cu gratuitatea serviciului prestat de instanțele judecătorești, legiuitorul având deplina legitimitate constituțională de a impune taxe judiciare de timbru. De asemenea, din interpretarea art. 35 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 reiese că pentru plata în solidar a taxei judiciare de timbru este necesară întrunirea cumulativă a două condiții, și anume: (1) să fie vorba de cereri sau acțiuni introduse în comun de mai multe persoane și (2) obiectul procesului să fie un drept ori o obligație comună sau drepturile ori obligațiile lor să aibă aceeași cauză sau între ele să existe o strânsă legătură. … 12.În aceste condiții, Înalta Curte de Casație și Justiție a apreciat că, în acord cu principiul nediscriminării, legiuitorul a optat pentru soluția legislativă criticată utilizând drept criteriu obiectiv și rațional strânsa legătură existentă, sub aspect subiectiv, între părțile procesului care formulează în comun cereri sau acțiuni în fața instanței judecătorești și, sub aspect obiectiv, între drepturile și obligațiile care formează obiectul procesului. În acest context, stabilirea de către legiuitor a unor limite în exercitarea unui drept nu aduce nicio îngrădire dreptului în sine și nici nu impune diferențe de tratament între persoane aflate în situații identice, ci, dimpotrivă, creează premisele valorificării sale în concordanță cu exigențele generale proprii unui stat de drept, egalitatea în fața legii fiind asigurată prin stabilirea unui tratament identic pentru persoane aflate în situații identice. Se arată că în acest sens este, de altfel, și jurisprudența în această materie a Curții Constituționale, spre exemplu, Decizia nr. 792 din 17 noiembrie 2015, Decizia nr. 12 din 17 ianuarie 2017 și Decizia nr. 470 din 12 iulie 2018. … 13.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 14.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:15.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 16.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 26 alin. (2) și ale art. 35 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, cu modificările și completările ulterioare, care au următorul cuprins normativ:– Art. 26 alin. (2): „Cererea de revizuire se taxează cu 100 lei pentru fiecare motiv de revizuire invocat.“; … – Art. 35 alin. (1): „În cazul cererilor sau al acțiunilor introduse în comun de mai multe persoane, dacă obiectul procesului este un drept ori o obligație comună sau dacă drepturile ori obligațiile lor au aceeași cauză sau dacă între ele există o strânsă legătură, taxa judiciară de timbru se datorează în solidar.“ …  … 17.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate contravin normelor constituționale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, precum și celor ale art. 20 referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului și ale art. 148 alin. (2) privind integrarea în Uniunea Europeană, prin raportare la art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ale art. 47 privind dreptul la o cale de atac eficientă și la un proces echitabil din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și ale art. 1 privind interzicerea generală a discriminării din Protocolul nr. 12 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 18.Examinând excepția de neconstituționalitate, raportat la prezenta cauză, Curtea observă că autorii excepției sunt nemulțumiți, de fapt, de modul de stabilire a taxei judiciare de timbru, apreciind că instanța de judecată a reținut în mod greșit aplicabilitatea art. 26 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, întrucât litigiul în care aceștia sunt parte, ce ține de materia contenciosului administrativ, a fost inițiat la o dată anterioară celei prin care s-a impus de către legiuitor aplicabilitatea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013 în materia contenciosului administrativ, și anume prin art. 17 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, modificat prin Legea nr. 212/2018, în sensul că „Pentru cererile formulate în baza prezentei legi se percep taxele de timbru prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările și completările ulterioare“. În același sens, se invocă și neconstituționalitatea art. 35 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, prin raportare la situația de fapt din speță, cu referire la art. 17 din Legea nr. 554/2004, antereferit, apreciind că se aduce atingere dreptului la un proces echitabil prin faptul că se instituie o situație discriminatorie generată de reglementări contradictorii. … 19.Având în vedere criticile astfel formulate, Curtea reține că aspectele invocate de autorii excepției privesc chestiuni ce țin de interpretarea și aplicarea concretă a legii de către instanțele judecătorești, aspecte ce nu intră însă în competența de soluționare a Curții Constituționale. În conformitate cu Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta asigură controlul de constituționalitate a legilor, a ordonanțelor Guvernului, a tratatelor internaționale și a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispozițiile și principiile Constituției. Prin urmare, nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curte aplicarea și interpretarea legii, acestea fiind de resortul exclusiv al instanței de judecată care judecă fondul cauzei, precum și al instanțelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) și (3) din Constituție. … 20.De altfel, printr-o jurisprudență constantă, Curtea Constituțională s-a pronunțat cu privire la competența exclusivă a instanțelor judecătorești de a soluționa probleme care țin de interpretarea și/sau aplicarea legii. Cu privire la conținutul și întinderea celor două noțiuni cuprinzătoare, interpretarea, respectiv aplicarea legii, Curtea Constituțională a reținut că acestea acoperă identificarea normei aplicabile, analiza conținutului său și o necesară adaptare a acesteia la faptele juridice pe care le-a stabilit, iar instanța de judecată este cea care poate dispune de instrumentele necesare pentru a decide cu privire la aceste aspecte (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 838 din 27 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009). … 21.De altfel, în contextul criticilor formulate, Curtea reține că, potrivit art. 55 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, pentru cererile și acțiunile introduse până la intrarea în vigoare a acestei ordonanțe de urgență, timbrul judiciar se aplică, respectiv taxele judiciare de timbru se stabilesc și se plătesc în cuantumul prevăzut de legea în vigoare la data introducerii lor, astfel că, față de toate acestea, rămâne să stabilească instanța de judecată cadrul procesual în care se desfășoară procesul și aplicarea în timp a normelor legale la cauza dedusă judecății. Prin urmare, având în vedere criticile formulate, excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă. … 22.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 26 alin. (2) și ale art. 35 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Gabriel Dănuț Barbir și Florentina Gabriela Barbir în Dosarul nr. 1.148/1/2019/a3.1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul de 5 judecători.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul de 5 judecători și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 4 aprilie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Ingrid-Alina Tudora

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește