DECIZIA nr. 180 din 26 martie 2024

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 93/2012 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității de Supraveghere Financiară și ale art. 17 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 25/2002 privind aprobarea Statutului Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare, excepție ridicată de Nicolae Stoian în Dosarul nr. 227/2/2020 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.071D/2020. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Președintele Curții dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 1.573D/2021 și nr. 2.979D/2021, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași dispoziții legale, excepție ridicată de Tudor Ciurezu în Dosarul nr. 229/2/2020 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și de Carmen Popa și Anina Radu în Dosarul nr. 7.400/2/2019 al Curții de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal. … 4.La apelul nominal răspunde personal autoarea excepției în Dosarul nr. 2.979D/2021, doamna Carmen Popa. Lipsesc celelalte părți. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 5.Având în vedere obiectul identic al excepțiilor de neconstituționalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Autoarea excepției prezentă este de acord cu măsura conexării dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor. … 6.Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.573D/2021 și nr. 2.979D/2021 la Dosarul nr. 2.071D/2020, care a fost primul înregistrat. … 7.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul autoarei excepției în Dosarul nr. 2.979D/2021, care solicită admiterea criticilor de neconstituționalitate. În esență, susține îndeplinirea condițiilor de admisibilitate a excepției de neconstituționalitate ridicate și arată că, prin conținutul său, norma juridică din cuprinsul art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 93/2012 are un caracter evaziv, incomplet, ceea ce a dat Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) posibilitatea ca în procesul de aplicare a legii să facă trimitere la o altă normă juridică din cuprinsul Statutului Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare (CNVM), autoritate care a fost desființată. Practic, în temeiul normei juridice criticate, care are caracter tranzitoriu, s-a lăsat la aprecierea unei autorități publice să decidă care dintre dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 25/2002 ultraactivează. Se încalcă astfel dispozițiile art. 1 alin. (5) și ale art. 21 alin. (3) din Constituție, deoarece destinatarul normei nu are posibilitatea de a cunoaște care este modalitatea procesuală de urmat în cazul contestării în justiție a deciziei de sancționare. Precizează că în cuprinsul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 93/2012 nu există o normă juridică expresă care să prevadă că decizia prin care se dispune aplicarea sancțiunii contravenționale a amenzii constituie titlu executoriu. În condițiile în care Legea nr. 24/2017 privind emitenții de instrumente financiare și operațiuni de piață face trimitere la prevederile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, este dificil pentru destinatarul normei să înțeleagă care sunt regulile contestării în justiție a actului individual (decizie) prin care se dispune sancțiunea contravențională a amenzii. Astfel, menținerea în cadrul normativ activ, pe o perioadă de aproximativ doisprezece ani, a unui text de lege cu caracter evaziv, cuprins într-o normă juridică tranzitorie, și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 25/2002 este lipsită de sens. Invocă dispozițiile art. 632 din Codul de procedură civilă referitoare la înscrisurile care constituie, potrivit legii, titluri executorii și arată că după doisprezece ani de la desființarea CNVM nu mai există nicio rațiune pentru care textele de lege criticate să rămână în vigoare, astfel încât să dea posibilitatea unei autorități publice să decidă care dintre normele juridice ultraactivează, aceasta fiind o prerogativă exclusivă a legiuitorului. … 8.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate. Referitor la dispozițiile art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 93/2012, arată că acestea reprezintă o normă cu caracter tranzitoriu, cu aplicabilitate limitată în timp, fiind adoptate având în vedere că ASF a preluat o serie de atribuții ale autorităților publice desființate, printre care și CNVM. Precizează că aceste dispoziții nu sunt aplicabile litigiului pendinte, care vizează contestarea unor acte administrative emise în anul 2019, însă interpretarea și aplicarea dispozițiilor legale excedează controlului de constituționalitate. Referitor la art. 17 alin. (4) din Statutul Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare, precizează că acest text de lege prevede expres că actul individual prin care această instituție aplică sancțiunea cu amendă constituie titlu executoriu, iar problema suspendării executării acestui act, prin atacarea sa în justiție, nu reprezintă o problemă de constituționalitate. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:9.Prin Încheierea din 7 octombrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 227/2/2020, și prin Încheierea din 6 aprilie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 229/2/2020, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 93/2012 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității de Supraveghere Financiară și ale art. 17 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 25/2002 privind aprobarea Statutului Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare. Excepția a fost ridicată de Nicolae Stoian și de Tudor Ciurezu în cauze având ca obiect soluționarea cererilor de anulare/suspendare a executării unei decizii de sancționare emise de Autoritatea de Supraveghere Financiară. … 10.Prin Încheierea din 23 februarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 7.400/2/2019, Curtea de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 93/2012 și ale art. 17 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 25/2002. Excepția a fost ridicată de Carmen Popa și Anina Radu într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de anulare a unei decizii de sancționare emise de Autoritatea de Supraveghere Financiară. … 11.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că prevederile de lege criticate încalcă exigențele de claritate a normei juridice și dreptul la un proces echitabil, deoarece nu sunt stabilite în mod clar și previzibil regimul sancționator al actului administrativ emis de ASF și nici suspendarea caracterului executoriu, prin atacarea actului în justiție. Se arată că, în măsura în care decizia de sancționare emisă de ASF ar fi doar un act administrativ, caracterul executoriu ar trebui să rezulte în mod expres din lege. Însă decizia are și caracter sancționator în materie contravențională, iar dispozițiile Legii nr. 24/2017 privind emitenții de instrumente financiare și operațiuni de piață se completează cu dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, care, prin art. 32 alin. (3), stabilesc că, în materie contravențională, plângerea suspendă executarea. … 12.Dispoziția cuprinsă în art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 93/2012 face parte din capitolul V „Dispoziții tranzitorii și finale“, scopul urmărit de legiuitor fiind acela de a acoperi un posibil vid de reglementare pe perioada reorganizării activității. Din interpretarea dispozițiilor legale criticate reiese că, printr-o normă de drept tranzitoriu, s-a făcut trimitere la statutul unei autorități care s-a desființat, lăsându-se la aprecierea ASF să aleagă ce dispoziții legale ar ultraactiva. Astfel, se arată că în cauză este în discuție o impredictibilitate legislativă, deoarece după o perioadă îndelungată de la data când a fost desființată CNVM, ASF încă face trimitere la ordonanțele de urgență care reglementau activitatea autorității care s-a desființat, ceea ce înseamnă că își permite să stabilească ce dispoziții anterioare ar ultraactiva, în condițiile în care există un alt cadru legislativ referitor la piața de capital și organizarea și funcționarea ASF. Astfel, dacă legiuitorul ar fi considerat că este adecvat, ar fi putut să adopte o normă de drept expresă prin care să completeze Legea nr. 24/2017, în sensul că deciziile de sancționare cu amenda contravențională constituie titlu executoriu. Însă în cuprinsul Legii nr. 24/2017 nu există o astfel de dispoziție. … 13.Potrivit art. 632 din Codul de procedură civilă, constituie titlu executoriu doar acele înscrisuri cărora legea le atașează această calitate. Or, dispozițiile Legii nr. 24/2017 nu stabilesc, printr-o normă de drept expresă, caracterul executoriu al deciziilor de sancționare emise de ASF. Absența unei reglementări exprese poate fi o consecință a caracterului mixt al deciziilor emise de ASF în temeiul acestei legi – act administrativ și act sancționator în materie contravențională – cu efecte în cadrul procedurii de atacare în justiție. … 14.În aceste condiții se pune problema neconstituționalității art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 93/2012, deoarece nu se respectă principiul clarității și previzibilității normei, consacrat în art. 1 alin. (5) din Constituție. Tocmai pentru a putea fi respectată de destinatarii săi, legea trebuie să îndeplinească anumite cerințe de precizie, claritate și previzibilitate, astfel încât aceștia să își poată adapta în mod corespunzător conduita. … 15.În ceea ce privește încălcarea prevederilor art. 21 alin. (3) din Constituție, se arată că dreptul la un proces echitabil nu are o dimensiune unică, ci reflectă un drept complex, care presupune o serie de exigențe, pe care legiuitorul intern, dar și cei care sunt chemați să aplice legea, inclusiv destinatarii acesteia, trebuie să le respecte. Practic, din principiul dreptului la un proces echitabil se poate extrage necesitatea ca regulile de procedură să fie clare, astfel încât justițiabilii să poată avea reprezentarea drepturilor lor procesuale, precum și a efectelor introducerii unei acțiuni în justiție. Orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite cerințe calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune ca acesta să fie suficient de precis și clar pentru a putea fi aplicat, astfel cum rezultă și din jurisprudența în materie a Curții Constituționale (spre exemplu, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012 sau Decizia nr. 494 din 10 mai 2012). … 16.Or, din dispozițiile legale criticate, aplicabile deciziei ASF de sancționare, nu se poate stabili cu exactitate care sunt efectele atacării în justiție a actului administrativ și sancționator în același timp. Suspendarea caracterului executoriu al deciziei de sancționare depinde în mod unilateral de interpretarea efectuată de instanța de judecată. … 17.Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că prevederile legale criticate nu contravin dispozițiilor art. 1 alin. (5) și ale art. 21 alin. (3) din Constituție, fiind asigurat accesul liber la justiție. Instanța judecătorească mai reține că argumentele invocate în susținerea excepției pun în evidență chestiuni de interpretare și aplicare a textelor legale criticate, fără a evidenția elemente de neconstituționalitate. … 18.Curtea de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal consideră că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. … 19.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 20.Guvernul, în Dosarul nr. 2.071D/2020, consideră că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă. Reține că argumentele invocate implică aspecte de interpretare și aplicare a dispozițiilor criticate în ceea ce privește regimul sancționator al deciziei emise de ASF, nefiind evidențiate, în concret, elemente de natură să implice neconstituționalitatea prevederilor legale criticate. Or, conform art. 2 alin. (1) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, instanța de contencios constituțional asigură controlul constituționalității legilor, a tratatelor internaționale, a regulamentelor Parlamentului și a ordonanțelor Guvernului și se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată. Curtea Constituțională nu are atribuții în legătură cu interpretarea și aplicarea în concret a dispozițiilor din actele normative cu care este sesizată, competența în acest caz revenind instanțelor judecătorești, conform art. 126 alin. (1) din Constituție. … 21.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile autoarei excepției prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:22.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 23.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum este reținut în dispozitivul încheierilor de sesizare, îl constituie dispozițiile art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 93/2012 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității de Supraveghere Financiară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 874 din 21 decembrie 2012, și ale art. 17 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 25/2002 privind aprobarea Statutului Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 226 din 4 aprilie 2002. Referitor la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 25/2002, Curtea observă că în cuprinsul acesteia se regăsesc doar art. 1 și 2, iar dispozițiile art. 17 alin. (4), criticate, sunt cuprinse în Statutul Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare, aprobat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 25/2002. Dispozițiile art. 17 alin. (4) din Statutul Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare au fost introduse prin art. III pct. 25 din Legea nr. 289/2010 pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 892 din 30 decembrie 2010. În consecință, Curtea reține ca obiect al excepției dispozițiile art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 93/2012 și ale art. 17 alin. (4) din Statutul Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare, aprobat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 25/2002, care au următorul cuprins:– Art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 93/2012: „Dispozițiile prezentei ordonanțe de urgență se completează cu legislația care reglementează activitatea autorităților care se desființează, după caz, în măsura în care acestea nu contravin prevederilor prezentei ordonanțe de urgență.“; … – Art. 17 alin. (4) din Statutul Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare, aprobat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 25/2002: „Actul individual prin care C.N.V.M. aplică sancțiunea cu amendă constituie titlu executoriu.“ …  … 24.Curtea observă că, potrivit art. 26 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 93/2012, în cuprinsul actelor normative, sintagma „Comisia Națională a Valorilor Mobiliare“ se înlocuiește cu sintagma „Autoritatea de Supraveghere Financiară“. … 25.În opinia autorilor excepției, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor și în art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzei într-un termen rezonabil. … 26.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, în esență, prin criticile formulate se susține lipsa de precizie și previzibilitate a prevederilor art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 93/2012 și ale art. 17 alin. (4) din Statutul Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare, aprobat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 25/2002, sub aspectul caracterului executoriu al actului administrativ individual prin care Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) aplică sancțiunea cu amendă și al regimului juridic aplicabil în cazul contestării acestui act, inclusiv din perspectiva suspendării executării sale. Astfel, în opinia autorilor excepției, acțiunea în justiție împotriva actului administrativ individual prin care ASF aplică sancțiunea cu amendă în temeiul Legii nr. 24/2017 privind emitenții de instrumente financiare și operațiuni de piață, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 772 din 10 august 2021, suspendă executarea sa, având în vedere că, potrivit art. 133 alin. (8) din acest act normativ, în forma în vigoare la data invocării excepției de neconstituționalitate, dispozițiile capitolului din lege prin care este reglementată răspunderea contravențională se completează în mod corespunzător cu dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001. … 27.Sub acest aspect, Curtea constată că, în realitate, ceea ce a determinat ridicarea excepției de neconstituționalitate este modul de aplicare de către ASF a dispozițiilor art. 17 alin. (4) din Statutul Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare, iar criticile formulate nu evidențiază o reală contradicție între textele de lege care formează obiectul excepției și dispozițiile din Legea fundamentală invocate, ci vizează exclusiv aspecte referitoare la interpretarea și aplicarea normelor juridice. … 28.În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a reținut că interpretarea normelor de lege este operațiunea de stabilire a conținutului și a sensului la care acestea se referă și este o etapă absolut necesară în vederea aplicării corecte a legii la situația de fapt concretă din cauză, instanța de judecată fiind ținută să aplice în acest scop metodele de interpretare a normelor juridice. Așa cum a stabilit Curtea Constituțională în mod constant în jurisprudența sa, interpretarea legilor este o operațiune rațională, utilizată de orice subiect de drept în vederea aplicării și respectării legii, având ca scop clarificarea înțelesului unei norme juridice sau a câmpului său de aplicare. Instanțele judecătorești interpretează legea, în mod necesar, în procesul soluționării cauzelor cu care au fost învestite, interpretarea fiind faza indispensabilă a procesului de aplicare a legii. Totodată, Curtea a statuat că, în conformitate cu principiile enunțate în teoria generală a dreptului, norma juridică se interpretează în mod sistematic prin coroborare cu alte dispoziții normative care țin de aceeași instituție juridică sau de aceeași ramură de drept. Rațiunea procedeelor sistematice de interpretare se întemeiază pe natura sistemică a ansamblului normelor de drept, în care normele se află într-o legătură funcțională, caracteristică elementelor unei structuri. Așa fiind, fiecare normă se completează prin celelalte și își dezvăluie întregul sens în cadrul sistemului de norme care este dreptul. În acest context, norma criticată nu poate fi privită în mod individual, izolat, ci se va interpreta în mod sistematic, prin coroborare cu celelalte prevederi normative din actul în care se regăsește (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 144 din 13 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 292 din 16 aprilie 2019, paragraful 68). … 29.De asemenea, în ipoteza în care ar subzista o greșită interpretare și aplicare a legii, aceasta poate fi remediată prin recurgerea la controlul judiciar, iar acceptarea unui punct de vedere contrar ar echivala cu încălcarea competenței instanțelor judecătorești, Curtea exercitând competențe specifice acestora, transformându-se din instanță constituțională în una de control judiciar (a se vedea, în acest sens, și Decizia nr. 276 din 10 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 572 din 28 iulie 2016, paragrafele 20 și 21, sau Decizia nr. 2 din 18 ianuarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 399 din 9 mai 2018, paragraful 19). … 30.În consecință, problema de drept invocată de autorii excepției de neconstituționalitate și dedusă spre soluționare Curții Constituționale este în realitate una de interpretare și de aplicare a normelor de lege la situația individualizată a fiecărei spețe, iar clarificarea împrejurărilor cauzei și determinarea prevederilor de lege incidente revin competenței exclusive a instanțelor de judecată învestite cu soluționarea litigiilor, precum și, eventual, a instanțelor de control judiciar, nefiind de resortul contenciosului constituțional. În cazul în care practica judiciară vădește o interpretare neunitară, Constituția, prin art. 126 alin. (3), atribuie Înaltei Curți de Casație și Justiție, iar nu Curții Constituționale, competența de a stabili interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești. … 31.Având în vedere că, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, iar nu asupra modului de interpretare și aplicare a legii în concret la o cauză, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 93/2012 și ale art. 17 alin. (4) din Statutul Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare, aprobat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 25/2002, astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă. … 32.Distinct, referitor la susținerile privind inexistența în cuprinsul Legii nr. 24/2017 a unei prevederi care să stabilească expres caracterul de titlu executoriu al actului administrativ individual prin care ASF aplică sancțiunea amenzii, Curtea observă că, ulterior invocării excepției de neconstituționalitate, acest act normativ a fost republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 772 din 10 august 2021, modificat și completat prin dispozițiile art. III pct. 3 din Legea nr. 237/2022 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 32/2012 privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare și societățile de administrare a investițiilor, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 297/2004 privind piața de capital, a Legii nr. 74/2015 privind administratorii de fonduri de investiții alternative, precum și a Legii nr. 24/2017 privind emitenții de instrumente financiare și operațiuni de piață, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 741 din 22 iulie 2022. Astfel, în prezent, dispozițiile art. 155 alin. (7) din Legea nr. 24/2017, republicată, stabilesc caracterul de titlu executoriu pentru actul administrativ individual prin care ASF aplică sancțiunea cu amendă. … 33.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 93/2012 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității de Supraveghere Financiară și ale art. 17 alin. (4) din Statutul Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare, aprobat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 25/2002, excepție ridicată de Nicolae Stoian și Tudor Ciurezu în dosarele nr. 227/2/2020 și nr. 229/2/2020 ale Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și de Carmen Popa și Anina Radu în Dosarul nr. 7.400/2/2019 al Curții de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și Curții de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 26 martie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Simina Popescu-Marin

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește