DECIZIA nr. 180 din 21 martie 2017

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 07/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 545 din 11 iulie 2017
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 25
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 25
ActulREFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 16
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LALEGE 255 19/07/2013 ART. 3
ART. 1REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 16
ART. 1REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 25
ART. 3REFERIRE LADECIZIE 586 13/09/2016
ART. 4REFERIRE LALEGE 255 19/07/2013 ART. 3
ART. 4REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 25
ART. 4REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 16
ART. 4REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 215
ART. 5REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997
ART. 6REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 25
ART. 6REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 16
ART. 6REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 21
ART. 6REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 6REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 6
ART. 7REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 8REFERIRE LADECIZIE 690 20/10/2015
ART. 9REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 16
ART. 9REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 25
ART. 9REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 9REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 9REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 9REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 21
ART. 9REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 20
ART. 9REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 6
ART. 11REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 11REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 11REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 11REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 12REFERIRE LALEGE 255 19/07/2013 ART. 3
ART. 12REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 25
ART. 12REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 16
ART. 13REFERIRE LAOUG 14 05/02/2017
ART. 13REFERIRE LAOUG 13 31/01/2017
ART. 13REFERIRE LAOUG 13 31/01/2017 ART. 2
ART. 13REFERIRE LAOUG 18 18/05/2016 ART. 2
ART. 13REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 25
ART. 13REFERIRE LACODUL PENAL 17/07/2009
ART. 13REFERIRE LALEGE (R) 304 28/06/2004 ART. 31
ART. 14REFERIRE LADECIZIE 766 15/06/2011
ART. 14REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 16
ART. 14REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 25
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 11
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 20
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 11
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 20
ART. 15REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 6
ART. 15REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 7
ART. 16REFERIRE LADECIZIE 586 13/09/2016
ART. 16REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 25
ART. 16REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 16
ART. 17REFERIRE LADECIZIE 586 13/09/2016
ART. 17REFERIRE LADECIZIE 531 12/12/2013
ART. 17REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 16
ART. 17REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 25
ART. 17REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 18REFERIRE LADECIZIE 586 13/09/2016
ART. 18REFERIRE LADECIZIE 126 03/03/2016
ART. 18REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 453
ART. 18REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
ART. 19REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 19REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Valer Dorneanu – președinte
Marian Enache – judecător
Petre Lăzăroiu – judecător
Mircea Ștefan Minea – judecător
Daniel Marius Morar – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Simona-Maya Teodoroiu – judecător
Varga Attila – judecător
Cristina Teodora Pop – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 25 alin. (5) din Codul de procedură penală cu referire la dispozițiile art. 16 alin. (1) lit. f) din același act normativ și ale art. 3 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale, excepție ridicată de Gerald Corneliu Gorduna în Dosarul nr. 4.128/300/2005 al Judecătoriei Sectorului 2 București – Secția penală, care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 549 D/2016.2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca devenită inadmisibilă, ca urmare a pronunțării de către Curtea Constituțională a Deciziei nr. 586 din 13 septembrie 2016.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 20 aprilie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 4.128/300/2005, Judecătoria Sectorului 2 București – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 25 alin. (5) din Codul de procedură penală cu referire la dispozițiile art. 16 alin. (1) lit. g) din același act normativ și ale art. 3 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale, excepție ridicată de Gerald Corneliu Gorduna într-o cauză având are ca obiect, printre altele, stabilirea vinovăției autorului excepției pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prevăzută la art. 215 alin. (3) din Codul penal din 1969.5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că, în prezenta cauză, partea civilă s-a constituit în această calitate în urmă cu 20 de ani, sub imperiul Codului penal din 1969, conform căruia împlinirea prescripției răspunderii penale nu avea ca efect lăsarea ca nesoluționată a acțiunii civile de către instanța penală, dar că, prin intrarea în vigoare a dispozițiilor criticate, acțiunea sa civilă este lăsată nesoluționată, fiind obligată să promoveze o nouă acțiune civilă la o instanță civilă. Se susține că, pentru aceste motive, textele criticate încalcă principiul previzibilității legii penale și dreptul la un proces echitabil.6.Judecătoria Sectorului 2 București – Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. Se arată că, în cazul constatării intervenirii prescripției răspunderii penale, conform dispozițiilor art. 25 alin. (5) din Codul de procedură penală coroborate cu prevederile art. 16 alin. (1) lit. f) din același cod, instanța de judecată este obligată să lase nesoluționată acțiunea civilă. Or, chiar dacă partea vătămată are deschisă calea acțiunii civile, după lăsarea nesoluționată a acțiunii civile de către instanța de judecată, tot se pune problema încălcării dreptului la un proces echitabil, având în vedere durata mare de timp în care instanțele naționale se pronunță asupra cererilor de acordare a despăgubirilor civile. Se arată că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, durata termenului rezonabil de soluționare a acțiunilor civile începe să curgă de la data formulării cererii de acordare a despăgubirilor. Or, cum formularea unei astfel de cereri are loc, de regulă, imediat după săvârșirea faptelor, lăsarea nesoluționată a acțiunii civile după împlinirea termenului de prescripție a răspunderii penale aduce atingere dreptului la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, prevăzut la art. 21 alin. (3) din Constituție și art. 6 din Convenție. Sunt invocate hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului, din 2 octombrie 2008, 22 ianuarie 2009 și 19 noiembrie 2009, pronunțate în cauzele Atanasova împotriva Bulgariei, Tonchev împotriva Bulgariei și Dinchev împotriva Bulgariei, prin care instanța europeană a reținut că nesoluționarea laturii civile în cazul prescripției răspunderii penale a încălcat dreptul de acces la justiție al reclamantului.7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.8.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se face trimitere la Decizia Curții Constituționale nr. 690 din 20 octombrie 2015, considerându-se că este aplicabilă mutatis mutandis și în prezenta cauză.9.Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile art. 25 alin. (5) din Codul de procedură penală, cu referire la cele ale art. 16 alin. (1) lit. f) din același act normativ, sunt neconstituționale, întrucât încalcă prevederile art. 16 alin. (1), art. 20 și art. 21 alin. (3) din Constituție, precum și dispozițiile art. 6 din Convenție. Se arată, în acest sens, că lăsarea ca nesoluționată a acțiunii civile de către instanța penală în cazul constatării intervenirii prescripției determină partea civilă să se adreseze unei instanțe civile pentru soluționarea pretențiilor sale. Se susține că, în acest fel, dispozițiile legale criticate determină prelungirea nejustificată a procedurii de reparare a prejudiciilor create prin săvârșirea faptelor prevăzute de legea penală, în privința cărora a intervenit prescripția răspunderii penale, și că această prelungire încalcă standardul termenului rezonabil de soluționare a cauzelor, specific dreptului la un proces echitabil, transformând, totodată, dreptul părții civile întrun drept teoretic și iluzoriu.10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, conform încheierii de sesizare, prevederile art. 25 alin. (5) din Codul de procedură penală cu referire la cele ale art. 16 alin. (1) lit. g) din același act normativ și ale art. 3 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale. Din analiza excepției de neconstituționalitate, Curtea reține, însă, că sunt criticate, în realitate, prevederile art. 25 alin. (5) din Codul de procedură penală, cu referire la dispozițiile art. 16 alin. (1) lit. f) din același act normativ, în ceea ce privește lăsarea ca nesoluționată a acțiunii civile de către instanța penală, în cazul încetării procesului penal, ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale care, la data invocării excepției de neconstituționalitate, aveau următorul cuprins:– Art. 16 alin. (1) lit. f): „Acțiunea penală nu poate fi pusă în mișcare, iar când a fost pusă în mișcare nu mai poate fi exercitată dacă: […] f) a intervenit amnistia sau prescripția, decesul suspectului ori al inculpatului persoană fizică sau s-a dispus radierea suspectului ori inculpatului persoană juridică; […]“;– Art. 25 alin. (5): „În caz de achitare a inculpatului sau de încetare a procesului penal, în baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza întâi, lit. e), f), g), i) și j), precum și în cazul prevăzut de art. 486 alin. (2), instanța lasă nesoluționată acțiunea civilă.“13.Dispozițiile art. 25 alin. (5) din Codul de procedură penală au fost modificate succesiv prin art. II pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal,Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și pentru completarea art. 31 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 23 mai 2016, și art. II pct. 1 din Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 13/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal și a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 1 februarie 2017. Ulterior, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 13/2017 a fost abrogată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 14/2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 101 din 5 februarie 2017, astfel încât, în prezent, prevederile art. 25 alin. (5) din Codul de procedură penală au următorul cuprins: „În caz de achitare a inculpatului sau de încetare a procesului penal, în baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza întâi, lit. e), f), i) și j), în caz de încetare a procesului penal ca urmare a retragerii plângerii prealabile, precum și în cazul prevăzut de art. 486 alin. (2), instanța lasă nesoluționată acțiunea civilă“.14.Având în vedere cele reținute de către Curtea Constituțională prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea reține ca obiect al prezentei excepții de neconstituționalitate prevederile art. 25 alin. (5) din Codul de procedură penală cu referire la dispozițiile art. 16 alin. (1) lit. f) din același act normativ în ceea ce privește lăsarea ca nesoluționată a acțiunii civile de către instanța penală, în cazul încetării procesului penal, ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale, în forma în vigoare la data sesizării instanței de contencios constituțional.15.Se susține că textul criticat contravine prevederilor constituționale ale art. 11 alin. (2) referitoare la dreptul internațional și dreptul intern, art. 20 alin. (2) cu privire la tratatele internaționale privind drepturile omului și art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul la un proces echitabil, precum și dispozițiilor art. 6 și 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale cu privire la dreptul la un proces echitabil și la legalitatea incriminării.16.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, prin Decizia nr. 586 din 13 septembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.001 din 13 decembrie 2016, a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 25 alin. (5) din Codul de procedură penală, cu referire la dispozițiile art. 16 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, și a constatat că acestea sunt neconstituționale în ceea ce privește lăsarea ca nesoluționată a acțiunii civile de către instanța penală, în cazul încetării procesului penal, ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale.17.Potrivit prevederilor art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, „nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale“. Întrucât încheierea de sesizare a Curții Constituționale cu prezenta excepție de neconstituționalitate a fost pronunțată pe data de 20 aprilie 2016, iar constatarea neconstituționalității textului criticat a intervenit, prin pronunțarea și publicarea Deciziei nr. 586 din 13 septembrie 2016, după data încheierii anterior referite, urmează ca excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 25 alin. (5) din Codul de procedură penală cu referire la dispozițiile art. 16 alin. (1) lit. f) din același act normativ, în ceea ce privește lăsarea ca nesoluționată a acțiunii civile de către instanța penală, în cazul încetării procesului penal, ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale să fie respinsă ca devenită inadmisibilă (a se vedea Decizia nr. 531 din 12 decembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 107 din 12 februarie 2014).18.Potrivit dispozițiilor art. 147 alin. (1) și (4) din Constituție, în procesul de aplicare și interpretare a legislației incidente în cauză, instanța de judecată urmează să respecte Decizia Curții Constituționale nr. 586 din 13 septembrie 2016, atât sub aspectul dispozitivului, cât și al considerentelor pe care acesta se sprijină. Prin urmare, chiar dacă, potrivit art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, excepția de neconstituționalitate urmează să fie respinsă ca devenită inadmisibilă, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, în temeiul deciziei anterior menționate prin care s-a admis excepția, prezenta decizie poate constitui motiv al unei cereri de revizuire, cu respectarea dispozițiilor art. 453 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală și a Deciziei Curții Constituționale nr. 126 din 3 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 185 din 11 martie 2016.19.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 25 alin. (5) din Codul de procedură penală cu referire la dispozițiile art. 16 alin. (1) lit. f) din același act normativ, în ceea ce privește lăsarea ca nesoluționată a acțiunii civile de către instanța penală, în cazul încetării procesului penal, ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale, excepție ridicată de Gerald Corneliu Gorduna în Dosarul nr. 4.128/300/2005 al Judecătoriei Sectorului 2 București – Secția penală.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 2 București – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 21 martie 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cristina Teodora Pop

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x