DECIZIA nr. 18 din 18 ianuarie 2018

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1.092 și art. 1.097 din Codul civil, excepție ridicată de Bogdan Ionescu în Dosarul nr. 9.736/299/2016* al Judecătoriei Sectorului 1 București – Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.393D/2017. … 

2.La apelul nominal răspunde autorul excepției, personal și asistat de domnul avocat Bănică Udrea, din Baroul București. Lipsește cealaltă parte. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului autorului excepției, care solicită admiterea acesteia. În acest sens arată că excepția de neconstituționalitate a fost invocată în cadrul unui litigiu având ca obiect un partaj judiciar, cu desființarea donației. Se arată că, în temeiul art. 5 alin. (1) coroborat cu art. 91 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, în cauza dedusă soluționării instanței de judecată, deschiderea succesiunii a avut loc după intrarea în vigoare a noului Cod civil, astfel încât și desființarea donației se face în condițiile noului Cod civil. În aceste condiții, critica de neconstituționalitate se referă, pe de o parte, la faptul că prevederile legale criticate sunt retroactive, prin aceea că au ca efect desființarea unei convenții translative de proprietate, respectiv a unei donații, încheiate sub imperiul vechiului Cod civil, la cererea moștenitorului rezervatar. În acest mod sunt încălcate și prevederile art. 44 din Constituție referitoare la garantarea și ocrotirea dreptului de proprietate, precum și ale art. 1 – Protecția proprietății, cuprins în Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și, în același timp, este afectată stabilitatea circuitului civil. Pe de altă parte, prevederile legale criticate sunt discriminatorii, din perspectiva faptului că, în ipoteza înstrăinării bunului de către de cuius sau a grevării cu sarcini, intervenea despăgubirea moștenitorului rezervatar, pe când în cazul unei donații, intervine desființarea acesteia, în condițiile prevederilor legale criticate. … 4.Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, arătând că prevederile legale criticate nu aduc atingere dreptului de proprietate privată, dat fiind faptul că rezerva succesorală îi apără pe moștenitorii rezervatari, în virtutea dreptului lor propriu, născut la data deschiderii succesiunii, chiar împotriva voinței defunctului, exprimată prin liberalități sau dezmoșteniri. Se mai arată că prevederile legale criticate păstrează soluția legislativă din vechiul Cod civil, cu privire la care Curtea Constituțională s-a mai pronunțat, prin Decizia nr. 1.152 din 13 septembrie 2011. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea din 14 iunie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 9.736/299/2016*, Judecătoria Sectorului 1 București – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1.092 și art. 1.097 din Codul civil. Excepția a fost ridicată de Bogdan Ionescu într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri privind reducțiunea liberalităților excesive și ieșirea din indiviziune. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că, în temeiul noului Cod civil, nu pot fi modificate raporturi juridice încheiate sub imperiul Codului civil din 1864. În acest sens se arată că reducțiunea unei liberalități în favoarea moștenitorilor rezervatari încalcă principiul constituțional al garantării dreptului de proprietate, deoarece pot fi desființate donații ce au avut ca efect un transfer al dreptului de proprietate privată. … 7.Judecătoria Sectorului 1 București – Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, fără să aducă argumente în susținerea acestei opinii. … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate. … 9.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, dat fiind faptul că autorul acesteia nu arată în ce constă critica de neconstituționalitate. În subsidiar invocă jurisprudența Curții Constituționale în materie, respectiv Decizia nr. 1.152 din 13 septembrie 2011, prin care s-a statuat că prevederile art. 841 și art. 847 din Codul civil din 1864 sunt constituționale. … 10.Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, în temeiul art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, potrivit cărora sesizările sesizările trebuie motivate. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, republicată, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă prevederile art. 1.092 – Modul de operare și art. 1.097 – Efectele reducțiunii, cuprinse în cartea a IV-a – Despre moștenire și liberalități, titlul III – Liberalitățile, capitolul IV – Rezerva succesorală, cotitatea disponibilă și reducțiunea liberalităților excesive din Codul civil, potrivit cărora: – Art. 1.092: „După deschiderea moștenirii, liberalitățile care încalcă rezerva succesorală sunt supuse reducțiunii, la cerere.“; … – Art. 1.097:(1)Reducțiunea are ca efect ineficacitatea legatelor sau, după caz, desființarea donațiilor în măsura necesară întregirii rezervei succesorale.(2)Întregirea rezervei, ca urmare a reducțiunii, se realizează în natură.(3)Reducțiunea se realizează prin echivalent în cazul în care, înainte de deschiderea moștenirii, donatarul a înstrăinat bunul ori a constituit asupra lui drepturi reale, precum și atunci când bunul a pierit dintr-o cauză imputabilă donatarului.(4)Când donația supusă reducțiunii a fost făcută unui moștenitor rezervatar care nu este obligat la raportul donației, acesta va putea păstra în contul rezervei sale partea care depășește cotitatea disponibilă.(5)Dacă donatarul este un succesibil obligat la raport, iar partea supusă reducțiunii reprezintă mai puțin de jumătate din valoarea bunului donat, donatarul rezervatar poate păstra bunul, iar reducțiunea necesară întregirii rezervei celorlalți moștenitori rezervatari se va face prin luare mai puțin sau prin echivalent bănesc.(6)În cazul întregirii rezervei în natură, gratificatul păstrează fructele părții din bun care depășește cotitatea disponibilă, percepute până la data la care cei îndreptățiți au cerut reducțiunea.“ …  … 14.În motivarea excepției de neconstituționalitate sunt invocate dispozițiile constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) privind principiul securității juridice, în componenta sa referitoare la calitatea legii, art. 11 – Dreptul internațional și dreptul intern, art. 15 – Universalitatea, art. 20 – Tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 44 – Dreptul de proprietate privată și art. 136 alin. (1) privind felurile proprietății și alin. (5) referitoare la inviolabilitatea proprietății private. De asemenea sunt invocate dispozițiile art. 6 paragraful 1 privind dreptul la un proces echitabil, art. 17 – Interzicerea abuzului de drept și art. 18 – Limitarea folosirii restrângerii drepturilor din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autorul excepției de neconstituționalitate arată că reducțiunea unei liberalități în favoarea unor moștenitori rezervatari încalcă principiul constituțional al garantării dreptului de proprietate, prin lipsirea de proprietate a celui gratificat. Cu alte cuvinte, autorul excepției este nemulțumit de reglementarea sancțiunii reducțiunii liberalităților făcute de către de cuius, dacă acestea au încălcat drepturile moștenitorilor rezervatari. … 16.Analizând aceste susțineri, Curtea reține că, potrivit art. 1.086 și art. 1.089 din Codul civil, rezerva succesorală este acea parte a moștenirii care nu poate face obiectul actelor de dispoziție cu titlu gratuit, iar cotitatea disponibilă este acea parte a succesiunii de care de cuius poate să dispună în mod liber, cu titlu gratuit, prin liberalități (donație sau testament), chiar dacă există moștenitori rezervatari, respectiv persoane care au dreptul la moștenire în virtutea legii. Potrivit art. 1.087 din Codul civil sunt moștenitori rezervatari soțul supraviețuitor, descendenții și ascendenții privilegiați ai defunctului. Așadar, rezerva succesorală este o instituție de ordine publică, care consacră dreptul legal al moștenitorilor rezervatari de a dobândi o parte din succesiune, cu limitarea autonomiei de voință a defunctului, în ceea ce privește dreptul său de dispoziție asupra bunurilor moștenirii. Or, nu se poate susține în mod temeinic că garantarea dreptului de proprietate al celor care au beneficiat de donații sau legate trebuie să prevaleze în fața garantării dreptului moștenitorilor legali la o parte din bunurile moștenirii, respectiv rezerva succesorală. Din acest punct de vedere, Curtea reține că liberalitățile se realizează sub condiția rezolutorie de a nu se încălca rezerva succesorală, respectiv partea din bunurile moștenirii la care moștenitorii rezervatari sunt îndreptățiți, în virtutea unor dispoziții legale imperative, potrivit cărora moștenitorii rezervatari au dreptul la partea din bunurile moștenirii ce alcătuiesc rezerva succesorală, de la data deschiderii sucesiunii. Or, în acord cu jurisprudența sa constantă, Curtea reține că principiul constituțional al garantării și ocrotirii proprietății private nu operează în cazul în care dreptul este dobândit prin încălcarea normelor imperative ale legilor în vigoare la data încheierii actelor juridice (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 467 din 20 septembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 913 din 12 octombrie 2005). … 17.De asemenea, Curtea reține că prevederile art. 847 din Codul civil din 1864, referitoare la rezerva succesorală, a căror soluție legislativă corespunde cu cea criticată în prezenta cauză, au mai fost supuse controlului de constituționalitate. Prin Decizia nr. 1.152 din 13 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 27 octombrie 2011, Curtea a reținut că orice persoană fizică poate dispune liber de bunurile care alcătuiesc patrimoniul său, dar dreptul de dispoziție poate fi exercitat numai în limitele stabilite de lege. Astfel de limitări sunt prevăzute de textele de lege criticate în favoarea unor rude apropiate, descendenți și părinți, sau în favoarea soțului supraviețuitor, care au calitatea de moștenitori rezervatari, rezerva succesorală constituind parte a patrimoniului celui care lasă moștenirea, la care moștenitorii au dreptul, în virtutea legii, chiar dacă defunctul a făcut liberalități în timpul vieții sau pentru cauză de moarte. În consecință, Curtea a reținut că prevederile art. 847 din Codul civil din 1864 nu contravin dispozițiilor constituționale ale art. 44 alin. (2) privind garantarea și ocrotirea în mod egal de lege a proprietății private, ci dau expresia dreptului constituțional la moștenire, cuprins în art. 46 din Legea fundamentală. … 18.Cele statuate în decizia menționată își mențin valabilitatea și în prezenta cauză, dat fiind faptul că nu au intervenit elemente noi, de natură a reconsidera jurisprudența Curții în materie. … 19.În ceea ce privește invocarea principiului constituțional al neretroactivității legii civile, direct în fața Curții Constituționale, în susținerile orale ale reprezentantului autorului excepției, Curtea reține că, în acord cu jurisprudența sa constantă, invocarea în susținerea excepției a unor prevederi constituționale direct în fața Curții, și nu în fața instanței de judecată, contravine dispozițiilor art. 10 alin. (2) și art. 29 alin. (1)-(4) din Legea nr. 47/1992, întrucât cadrul procesual specific excepției de neconstituționalitate rezultă din încheierea de sesizare și din motivarea scrisă a autorului, iar aceasta din urmă nu poate fi completată în fața Curții Constituționale cu elemente noi, ce nu au fost puse în discuția părților în fața instanței de judecată (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 63 din 25 ianuarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 110 din 14 februarie 2007, și Decizia nr. 517 din 8 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 412 din data de 2 iunie 2008). … 20.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Bogdan Ionescu în Dosarul nr. 9.736/299/2016* al Judecătoriei Sectorului 1 București – Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 1.092 și art. 1.097 din Codul civil sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 1 București – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 18 ianuarie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Irina-Loredana Gulie

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește