DECIZIA nr. 178 din 29 martie 2018

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă. 1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 alin. (2) din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale, excepție ridicată de Radu Gheorghe Ban în Dosarul nr. 1.097/85/2014 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.971D/2016. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, invocând, în acest sens, jurisprudența în materie a Curții Constituționale. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Încheierea din 9 noiembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 1.097/85/2014, Curtea de Apel Alba Iulia – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 alin. (2) din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale. Excepția a fost ridicată de Radu Gheorghe Ban cu ocazia soluționării unei cauze penale. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. 4 alin. (2) din Legea nr. 255/2013 încalcă principiul neretroactivității legii, egalitatea în drepturi, dreptul la un proces echitabil, dreptul la apărare și limitele restrângerii exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, întrucât nulitatea actelor efectuate de către organele de urmărire penală înainte de intrarea în vigoare a noului Cod de procedură penală nu mai poate fi invocată în orice stare a procesului decât în situațiile prevăzute de dispozițiile art. 281 alin. (1) lit. a)-d) din noul cod, care reglementează nulitățile absolute. Consideră că textul de lege criticat creează discriminare în cadrul aceleiași categorii de inculpați cu privire la care urmărirea penală s-a încheiat anterior datei de 1 februarie 2014, întrucât unii au fost judecați definitiv sub imperiul vechiului Cod de procedură penală, beneficiind de un regim mai avantajos sub aspectul posibilităților de invocare a nulităților relative, în timp ce ceilalți – din lipsă de operativitate – sunt judecați sub imperiul noului cod, care îi dezavantajează sub aspectul menționat anterior. … 6.Curtea de Apel Alba Iulia – Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, arată că Legea nr. 255/2013 prevede, în cuprinsul art. 4, dispoziții tranzitorii cu privire la valabilitatea actelor și lucrărilor efectuate înainte de intrarea în vigoare a noului Cod de procedură penală. Alin. (1) al art. 4 din Legea nr. 255/2013 dă expresie principiului activității legii procesual penale (tempus regit actum), conform căruia actele procesuale și procedurale efectuate potrivit legii în vigoare la acel moment își păstrează valabilitatea și după abrogarea legii de procedură, regulă justificată de respectul față de autoritatea legii și de necesitatea asigurării unui echilibru social. Actele procesuale și procedurale efectuate sub legea veche pot fi invalidate sub legea nouă doar în cazurile prevăzute de aceasta din urmă.  … 7.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru ași exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.  … 8.Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată, astfel, că dispozițiile de lege criticate au fost adoptate de legiuitor în temeiul prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora „competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“, cu respectarea principiului aplicării imediate a legii de procedură. Dispozițiile art. 4 alin. (2) din Legea nr. 255/2013 nu reglementează cu privire la cauzele de nulitate – relativă sau absolută – a actelor de urmărire penală, astfel că, sub aspectul condițiilor de validitate, acestea rămân supuse legii în vigoare la data efectuării lor, potrivit principiului tempus regit actum. Pe de altă parte, invocarea nulității – constituind o chestiune de procedură – este supusă legii noi, care este de imediată aplicare, astfel că devine incidentă în procesele penale aflate în curs de judecată la data intrării sale în vigoare. Așadar, sub aspect temporal, dispozițiile art. 4 alin. (2) din Legea nr. 255/2013 trebuie analizate nu din perspectiva principiului neretroactivității legii, pentru că, fără îndoială, acestea nu au caracter retroactiv, ci din perspectiva principiului aplicabilității imediate a legii noi de procedură, care se opune supraviețuirii legii vechi. Faptul că legea nouă reglementează procedura de invocare a nulității actelor de urmărire penală și a lucrărilor efectuate anterior intrării sale în vigoare nu constituie o încălcare a prevederilor art. 21 alin. (3) din Constituție, deoarece, atât timp cât o cauză penală intră sub incidența reglementării tranzitorii, legea nouă se aplică tuturor părților acelei cauze, indiferent de calitatea lor. De asemenea, nu constituie o discriminare din perspectiva dreptului la un proces echitabil nici împrejurarea că două cauze penale se supun unor reguli de procedură diferite ca urmare a succesiunii legilor în timp, întrucât chiar intervenția legii de procedură noi – de imediată aplicare – constituie un element suficient pentru a justifica această diferență de tratament. Invocă, în acest sens, jurisprudența în materie a Curții Constituționale, și anume Decizia nr. 627 din 8 octombrie 2015. … 9.Avocatul Poporului precizează că își menține punctul de vedere reținut în deciziile Curții Constituționale nr. 631 din 11 noiembrie 2014 și nr. 24 din 3 februarie 2015, în sensul că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale.  … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 4 alin. (2) din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 14 august 2013, care au următorul cuprins: „(2) Nulitatea oricărui act sau oricărei lucrări efectuate înainte de intrarea în vigoare a legii noi poate fi invocată numai în condițiile Codului de procedură penală“.  … 13.În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții de lege, autorul excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivității legii, ale art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, ale art. 24 referitor la dreptul la apărare și ale art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, precum și prevederile art. 6 referitor la dreptul la un proces echitabil, ale art. 17 privind interzicerea abuzului de drept și ale art. 18 referitor la limitarea folosirii restrângerii drepturilor din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 4 alin. (2) din Legea nr. 255/2013 au mai fost supuse controlului de constituționalitate prin raportare la prevederi din Constituție și din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale invocate și în prezenta cauză și față de critici similare.  … 15.Astfel, prin Decizia nr. 24 din 3 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 236 din 7 aprilie 2015, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor de lege criticate, reținând că reglementarea în Codul de procedură penală a procedurii camerei preliminare are ca scop soluționarea cu celeritate a cauzelor penale, având în vedere că, potrivit Codului de procedură penală din 1969, începerea cercetării judecătorești era tergiversată de cererile și excepțiile formulate de părți, care aveau ca efect restituirea cauzelor la procuror, de multe ori, după perioade lungi de timp de la data sesizării instanței. De aceea, dispozițiile art. 281 alin. (4) lit. a) și art. 282 alin. (4) lit. a) din Codul de procedură penală prevăd că nulitatea absolută reglementată la art. 281 alin. (1) lit. e) și f) și cea relativă prevăzută la art. 282 alin. (1) vizând încălcări ale drepturilor părților ori ale subiecților procesuali principali în faza de urmărire penală pot fi invocate până la încheierea procedurii de cameră preliminară. Spre deosebire de actuala reglementare, în temeiul prevederilor art. 197 alin. 4 din Codul de procedură penală din 1969, nulitatea relativă a actului putea interveni numai dacă încălcările dispozițiilor legale erau invocate în cursul efectuării actului, când partea era prezentă, sau la primul termen de judecată cu procedura completă, când partea lipsea la efectuarea actului, iar instanța lua în considerare din oficiu încălcările, în orice stare a procesului, dacă anularea actului era necesară pentru aflarea adevărului și justa soluționare a cauzei (paragrafele 20 și 22).  … 16.Curtea a reținut, în jurisprudența sa, că normele procesual penale sunt guvernate de principiul aplicării imediate, acesta vizând atât cauzele în curs de urmărire penală, cât și cele aflate în faza judecății. De altfel, acest aspect a fost statuat și de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, prin Hotărârea din 17 septembrie 2009, pronunțată în Cauza Scoppola împotriva Italiei (nr. 2), paragraful 110, prin care Curtea de la Strasbourg a arătat că dispozițiile art. 7 privind legalitatea incriminării și pedepsei din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale sunt aplicabile numai cu privire la normele penale de incriminare, în timp ce în domeniul normelor procesuale este aplicabil principiul tempus regit actum. Totodată, Curtea Constituțională a constatat, în jurisprudența sa, că instituirea regulilor de desfășurare a procesului constituie atributul exclusiv al legiuitorului, acesta fiind sensul prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituție, care, referindu-se la competența instanțelor judecătorești și la procedura de judecată, stabilește că acestea „sunt prevăzute numai de lege“ (Decizia nr. 460 din 28 octombrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.153 din 7 decembrie 2004). Aplicarea în cadrul proceselor în curs a normei procesuale criticate reprezintă o concretizare a principiului aplicării imediate a legii noi, potrivit căruia legea nouă se aplică de îndată tuturor situațiilor care se vor constitui, se vor modifica sau se vor stinge după intrarea ei în vigoare, precum și efectelor viitoare ale unor situații juridice anterior născute, dar neconsumate la data intrării în vigoare a legii noi. Astfel, prin Decizia nr. 24 din 3 februarie 2015, mai sus menționată, Curtea a reținut că aplicarea dispozițiilor de lege criticate proceselor aflate în curs de desfășurare la data intrării în vigoare a Codului de procedură penală nu este de natură a crea discriminare, din moment ce mecanismele procedurale puse la dispoziția părților sunt capabile să surmonteze problemele de fapt și de drept cu care acestea se confruntă. Astfel, legiuitorul a pus capăt posibilității instanței și părților de a invoca nulități, în condițiile art. 197 din Codul de procedură penală din 1969, în cauzele pendinte la data intrării în vigoare a Codului de procedură penală actual, stabilind un moment procesual fix, determinat până la care nulitățile pot fi invocate de părți sau din oficiu. Pentru atingerea acestui scop legitim, soluția legislativă cuprinsă în dispozițiile art. 4 alin. (2) din Legea nr. 255/2013 prevede o măsură adecvată, necesară și care păstrează un just echilibru între interesul colectiv și cel individual, subiectiv, fără a contraveni prevederilor art. 16,art. 21 alin. (3) și ale art. 24 din Constituție și nici celor ale art. 6 din Convenție (paragrafele 24, 25, 27-30 și 32). … 17.În același sens este și Decizia nr. 627 din 8 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 863 din 19 noiembrie 2015. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate pronunțată de Curte prin deciziile mai sus menționate, precum și considerentele care au fundamentat-o își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.  … 18.Pentru motivele mai sus arătate, dispozițiile art. 4 alin. (2) din Legea nr. 255/2013 nu aduc atingere nici prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituție. … 19.În ceea ce privește pretinsa încălcare, prin dispozițiile de lege ce fac obiectul excepției, a prevederilor art. 53 din Legea fundamentală, aceasta nu poate fi reținută, textul constituțional invocat fiind aplicabil numai în ipoteza în care există o restrângere a exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale ale cetățenilor, restrângere care, în prezenta cauză, nu s-a constatat. Pentru aceleași considerente, nu poate fi primită nici critica formulată față de prevederile art. 18 din Convenție. … 20.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Radu Gheorghe Ban în Dosarul nr. 1.097/85/2014 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția penală și constată că dispozițiile art. 4 alin. (2) din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Alba Iulia – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 29 martie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Oana Cristina Puică–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește