DECIZIA nr. 178 din 28 martie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 12 alin. (4) și (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, excepție ridicată de Societatea Andramin Tour – S.R.L. din Craiova în Dosarul nr. 1.534/215/2016 al Tribunalului Dolj – Secția contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.476D/2017.  … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care arată că accesul la justiție are loc în conformitate cu normele de drept comun, iar, în ceea ce privește imposibilitatea aplicării anumitor sancțiuni, respectiv a avertismentului, aceasta ține de opțiunea legiuitorului de a sancționa faptele de o anumită gravitate mai sever. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 28 martie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 1.534/215/2016, Tribunalul Dolj – Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 12 alin. (4) și (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, excepție ridicată de Societatea Andramin Tour – S.R.L. din Craiova într-o cauză având ca obiect soluționarea apelului formulat împotriva unei sentințe pronunțate de Judecătoria Craiova prin care a fost admisă în parte plângerea formulată împotriva unui proces-verbal de constatare și sancționare a unor contravenții prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, în esență, se susține că, potrivit prevederilor art. 12 alin. (4) și (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999, contravenientul nu beneficiază de suspendarea executării sancțiunii contravenționale în cazul în care atacă în instanță procesul-verbal de contravenție și nici de posibilitatea aplicării sancțiunii avertismentului, ceea ce este contrar art. 21 și art. 53 din Constituție, deoarece aceste aspecte au fost reglementate prin Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 tocmai în vederea materializării principiului accesului liber la justiție, coroborat cu principiul egalității în fața legii și a autorităților publice. În acest context, se apreciază că este încălcat și principiul separației și echilibrului puterilor în stat, întrucât puterea executivă poate fi exercitată discreționar, fără posibilitatea de control de îndată al legalității actului de control/sancționare de către puterea judecătorească. Astfel, accesul la justiție, deși formal este liber, poate deveni unul ineficace ca urmare a imposibilității împiedicării producerii unor consecințe prejudiciabile.  … 6.De asemenea, prevederile legale prin care se reglementează sancțiunea amenzilor contravenționale, fără posibilitatea de aplicare a avertismentului, conduc la încălcarea dreptului la un proces echitabil, atât timp cât agentului sancționator și judecătorului le este interzis să aprecieze în funcție de contextul real în care s-a săvârșit fapta și să cerceteze împrejurările concrete, consecințele prejudiciabile, gradul de pericol social al faptei, astfel că se ajunge să fie înfrânt principiul proporționalității ce trebuie să guverneze raporturile dintre stat și contribuabil, principiu care este consacrat de normele de drept european, respectiv prevederile art. 5 din Protocolul nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității, protocol anexat Tratatului privind Uniunea Europeană (T.U.E.) și Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene (T.F.U.E.). Se susține că disproporția sancțiunilor nu poate fi supusă controlului judecătoresc în reglementarea actuală a legii, fiind încălcat astfel și art. 11 din Constituție.  … 7.Tribunalul Dolj – Secția contencios administrativ și fiscal opinează în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale în materie, prin care s-a statuat că sancționarea unei contravenții cu amendă reprezintă o opțiune legitimă a legiuitorului, care dă expresie valorilor sociale ocrotite, a căror nesocotire atrage sancțiuni corespunzătoare. … 8.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens se arată că, în ceea ce privește efectul suspensiv de executare al plângerii împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii, reglementarea nu este de natură a aduce atingere accesului liber la justiție. Persoana sancționată contravențional se poate adresa cu plângere la instanța de judecată în temeiul prevederilor referitoare la căile de atac din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, neputându-se reține critica potrivit căreia puterea executivă poate fi exercitată discreționar, fără posibilitatea de control de îndată al legalității actului de control/sancționare de către puterea judecătorească, întrucât, conform prevederilor art. 33 alin. (1) din acest act normativ, judecătoria va fixa termen de judecată, care nu va depăși 30 de zile. În ceea ce privește imposibilitatea aplicării sancțiunii avertismentului pentru anumite fapte, apreciază că măsura a fost adoptată de către legiuitor în considerarea gradului de pericol social al faptelor sancționate. Cu privire la proporționalitatea sancțiunii aplicate, arată că tot instanța de judecată este cea în măsură să adapteze cuantumul acesteia la împrejurările săvârșirii faptei. De asemenea, norma criticată se aplică în egală măsură tuturor persoanelor aflate în situații similare și, prin urmare, se respectă principiul egalității în drepturi a cetățenilor. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze prezenta excepție. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 12 alin. (4) și (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 21 ianuarie 2005, care au următorul cuprins: (4)Prin derogare de la art. 32 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, plângerea nu suspendă executarea în cazul sancțiunilor contravenționale prevăzute la art. 10 lit. c), d), e) și cc).(5)Prin derogare de la prevederile art. 7 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, avertismentul ca sancțiune contravențională principală nu se aplică în cazul contravențiilor prevăzute la art. 10 lit. c), d), e) și dd), cu excepția situației prevăzute la art. 11 alin. (1) lit. (e) pct. i). … 13.În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 1 alin. (4) referitor la separația și echilibrul puterilor în stat, art. 11 privind dreptul internațional și dreptul intern, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 referitor la accesul liber la justiție și art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.  … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile criticate instituie anumite derogări de la cadrul legislativ general în materie de contravenții, respectiv de la Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001. Potrivit art. 7 alin. (3) și art. 32 alin. (3) dinOrdonanța Guvernului nr. 2/2001, texte la care fac referire și de la care derogă dispozițiile art. 12 alin. (4) și (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999, criticate în prezenta cauză, „avertismentul se poate aplica și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției nu prevede această sancțiune“ [art. 7 alin. (3)], iar, în contextul în care, împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii se face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia, „plângerea suspendă executarea. Plângerea persoanelor prevăzute la art. 31 alin. (2) suspendă executarea numai în ceea ce privește despăgubirea sau, după caz, măsura confiscării“ [art. 32 alin. (3)].  … 15.Astfel, prin derogare de la dispozițiile legale ce prevăd faptul că plângerea suspendă executarea, în cazul contravențiilor prevăzute la art. 10 lit. c),d), e) și cc) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999, această suspendare nu operează în următoarele cazuri: art. 10 lit. c) – neemiterea bonului fiscal pentru toate bunurile livrate sau serviciile prestate, emiterea de bonuri cu o valoare inferioară prețului de vânzare a bunului sau tarifului de prestare a serviciului ori nerespectarea prevederilor art. 1 alin. (8), care determină existența unei sume nejustificate. În sensul acestei prevederi, prin sumă nejustificată se înțelege contravaloarea bunurilor livrate sau serviciilor prestate pentru care nu s-au emis bonuri fiscale, diferența până la prețul de vânzare a bunului sau tarifului de prestare a serviciului în cazul emiterii de bonuri cu o valoare inferioară ori contravaloarea bunurilor livrate sau serviciilor prestate fără respectarea prevederilor art. 1 alin. (8); d) nerespectarea de către utilizatori a obligației prevăzute la art. 4 alin. (12) lit. h), care determină existența unei sume nejustificate. În sensul acestei prevederi, prin sumă nejustificată se înțelege suma pentru care nu s-au întocmit documente justificative conform art. 4 alin. (12) lit. h); e) neîndeplinirea obligației operatorilor economici de a se dota cu aparate de marcat electronice fiscale, achiziționate numai de la distribuitori autorizați sau unități acreditate pentru comercializare, conform prevederilor prezentei ordonanțe de urgență; cc) nerespectarea de către utilizatorii aparatelor de marcat electronice fiscale a termenelor prevăzute de lege, de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale definite la art. 3 alin. (2). De asemenea, derogarea de la dispozițiile legale ale art. 7 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, care prevăd că avertismentul se poate aplica și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției nu prevede această sancțiune, se aplică în ipotezele prevăzute la lit. c), d) și e), anterior redate, precum și în ipoteza prevăzută la lit. dd), conform căreia continuarea livrării de bunuri sau prestării de servicii după suspendarea activității operatorului economic în punctul de lucru. … 16.Analizând critica de neconstituționalitate, raportată la materia prevăzută de actul normativ criticat și la regimul juridic al contravențiilor, Curtea reține că legiuitorul este liber să reglementeze referitor la răspunderea contravențională a persoanei juridice sau fizice, întrucât niciun articol din Legea fundamentală nu interzice reglementarea unei astfel de răspunderi (a se vedea în acest sens Decizia nr. 128 din 10 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 425 din 6 iunie 2016, paragraful 19). Reglementarea unor contravenții și a sancțiunilor aplicabile are drept consecință diminuarea patrimoniului operatorului economic, dar aceasta este o măsură justificată obiectiv și rațional de imperativul protejării interesului social și al ordinii de drept, prin adoptarea unor reguli specifice de preîntâmpinare și sancționare a faptelor care generează sau ar putea genera fenomene economice negative, cum ar fi evaziunea fiscală (a se vedea, ad similis, Decizia nr. 308 din 13 iunie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr 461 din 25 iulie 2013, și Decizia nr. 128 din 10 martie 2016, paragraful 16). Cât privește derogările de la procedura generală în materie contravențională, astfel cum este derogarea instituită prin art. 12 alin. (4) și (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999, acestea, de asemenea, sunt aspecte ce țin de politica legiuitorului în domeniul contravențiilor, în funcție de gradul de pericol social al faptelor săvârșite. … 17.În ceea ce privește invocarea în susținerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16 din Legea fundamentală, având în vedere considerentele de principiu rezultate din jurisprudența Curții Constituționale cu privire la egalitatea în drepturi, Curtea reține că prevederile criticate nu sunt discriminatorii, acestea aplicându-se în egală măsură tuturor celor ce se află sub ipoteza acestor norme, neputându-se reține o pretinsă discriminare prin efectuarea unei comparații cu cadrul general în materie de contravenții, întrucât la stabilirea și la aplicarea acestora se are în vedere gradul de pericol social, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului, potrivit art. 21 alin. (3) dinOrdonanța Guvernului nr. 2/2001, context care conduce și spre proporționalitatea sancțiunii. Ca atare, nu se poate reține pretinsa încălcare a prevederilor art. 16 din Constituție. … 18.În continuarea celor de mai sus precizate, cu privire la pretinsa încălcare a prevederilor art. 21 din Constituție, precum și a art. 11 din Constituție, prin prisma faptului că, astfel cum susține autoarea excepției, o eventuală sancțiune disproporționată în raport cu fapta în discuție nu ar putea fi supusă controlului judecătoresc în reglementarea actuală a legii, Curtea constată că, potrivit art. 12 alin. (2) din ordonanța de urgență, împotriva proceselor-verbale de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii se poate face plângere în condițiile prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare. Astfel, în virtutea art. 33 alin. (1) dinOrdonanța Guvernului nr. 2/2001, judecătoria va fixa termen de judecată, care nu va depăși 30 de zile, și va dispune citarea contravenientului sau, după caz, a persoanei care a făcut plângerea, a organului care a aplicat sancțiunea, a martorilor indicați în procesul-verbal sau în plângere, precum și a oricăror alte persoane în măsură să contribuie la rezolvarea temeinică a cauzei, având în vedere prevederile art. 5 alin. (5) din ordonanța precitată, potrivit cărora „sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite“, precum și dispozițiile art. 21 alin. (3) din același act normativ. Ca atare, nu se poate reține pretinsa încălcare a prevederilor referitoare la accesul liber la justiție și a celor cu privire la aplicarea dreptului internațional. … 19.Față de cele prezentate mai sus, Curtea nu poate reține nici pretinsa încălcare a prevederilor art. 1 alin. (4) din Constituție, întrucât, potrivit prevederilor constituționale ale art. 61 alin. (1), „Parlamentul este (…) unica autoritate legiuitoare a țării“, având dreptul să reglementeze referitor la răspunderea contravențională a persoanei fizice sau juridice și chiar obligația, în virtutea respectării statului de drept, să adopte norme de constrângere și de sancționare în funcție de pericolul social al faptelor, context în care se poate vorbi chiar de respectarea celei de a doua componente prevăzute de art. 1 alin. (4) din Constituție referitoare la colaborarea puterilor în stat, instanța de judecată fiind cea care va analiza împrejurările săvârșirii faptei și va stabili cu privire la cuantumul/sancțiunea aplicată și care, astfel cum s-a arătat mai sus, în cazul în care se formulează plângere împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii, instanța va fixa termen de judecată, ocazie cu care se administrează orice probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal, și hotărăște asupra sancțiunii. … 20.Referitor la dispozițiile art. 53 din Legea fundamentală, Curtea constată că acestea nu au incidență în cauză. Astfel, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, spre exemplu Decizia nr. 53 din 12 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 22 martie 2013, invocarea prevederilor constituționale referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți nu poate fi reținută dacă nu s-a constatat încălcarea vreunei prevederi constituționale care consacră drepturi sau libertăți fundamentale, astfel cum sunt prevăzute în cap. II – Drepturile și libertățile fundamentale din titlul II – Drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale – din Constituție.  … 21.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,  … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Andramin Tour – S.R.L. din Craiova în Dosarul nr. 1.534/215/2016 al Tribunalului Dolj – Secția contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 12 alin. (4) și (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Dolj – Secția contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 28 martie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ionița Cochințu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește