DECIZIA nr. 178 din 16 martie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 508 alin. (4) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Călărași, prin director, în Dosarul nr. 1.027/89/2016 al Curții de Apel Iași – Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 482D/2018. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra faptului că părțile Barbu Ploșceanu, Mariana Iuliana Gheorghiu și Roxana Gheorghe au depus la dosarul cauzei note scrise prin care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate și judecarea cauzei și în lipsă. … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere jurisprudența în această materie, menționând în acest sens Decizia nr. 354 din 16 iunie 2020. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Decizia nr. 445 din 12 iunie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 1.027/89/2016, Curtea de Apel Iași – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 508 alin. (4) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Călărași, prin director, într-o cauză având ca obiect soluționarea apelului formulat împotriva unei decizii civile prin care a fost respinsă contestația în anulare formulată de autorul excepției de neconstituționalitate împotriva unei decizii pronunțate în apel. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că o contestație în anulare este o cale de atac de retractare și este de competența instanței a cărei hotărâre o atacă. Apelul și recursul sunt căi de atac de reformare și se soluționează de instanța superioară celei care a pronunțat hotărârea atacată. Este inadmisibil ca o hotărâre de retractare să nu poată fi reformată, deoarece căile de atac extraordinare reprezintă un element al acțiunii civile pus de legiuitor la dispoziția celui interesat, pentru a obține îndreptarea hotărârii care poate fi greșită ori din culpa judecătorului care nu a stabilit corect raporturile reale dintre părți sau a săvârșit o eroare în aplicarea sau interpretarea legii, ori din culpa părților care nu sau apărat în bune condiții. … 7.Textul criticat lasă loc de interpretare în ceea ce privește căile de atac ce pot fi exercitate împotriva hotărârii pronunțate pe fondul contestației în anulare, iar căile de atac, conform art. 457 din Codul de procedură civilă, sunt numai cele prevăzute de lege. Astfel, părțile participante în procesul civil nu au o reprezentare exactă a căilor de atac ce pot fi exercitate pe fondul contestației în anulare. Textul criticat folosește o formulare deficitară sub aspectul logicii juridice, judecătorul fiind pus în situația de a stabili în mod discreționar și aleatoriu hotărârile asupra cărora se pot exercita căile de atac ordinare. … 8.Se mai arată că expresia „este supusă acelorași căi de atac“ reprezintă o sintagmă derutantă, atât pentru parte, cât și pentru judecător. Or, principiul accesului liber la justiție consacrat prin art. 21 din Constituție implică adoptarea de către legiuitor a unor reguli de procedură clare, în care să se prescrie cu precizie condițiile și termenele în care justițiabilii își pot exercita drepturile lor procesuale, inclusiv cele referitoare la căile de atac împotriva hotărârilor pronunțate de instanțele de judecată. … 9.Curtea de Apel Iași – Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 10.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 508 alin. (4) din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: „Hotărârea dată în contestație în anulare este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea atacată.“ … 14.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 21 privind accesul liber la justiție, ale art. 24 privind dreptul la apărare, ale art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului, ale art. 124 alin. (1) privind înfăptuirea justiției și ale art. 129 privind folosirea căilor de atac. … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, potrivit art. 508 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecarea contestației în anulare se face după regulile de la instanța a cărei hotărâre se atacă. Având în vedere acestea, Curtea reține că soluția legislativă reglementată de prevederile art. 508 alin. (4) din Codul de procedură civilă, potrivit căreia hotărârea dată în contestație este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea atacată, vine să confirme judecarea acestei căi extraordinare de atac după regulile procedurale aplicabile instanței a cărei hotărâre se atacă, inclusiv sub aspectul exercitării căilor de atac (a se vedea în acest sens Decizia nr. 354 din 16 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1315 din 30 decembrie 2020, paragraful 23). … 16.Curtea Constituțională a statuat în jurisprudența sa constantă (a se vedea în acest sens, spre exemplu, Decizia nr. 1.100 din 8 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 801 din 11 noiembrie 2011) că, potrivit dispozițiilor art. 126 alin. (2) și ale art. 129 din Constituție, stabilirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești este de competența exclusivă a legiuitorului. Sub acest aspect, principiul accesului liber la justiție presupune posibilitatea neîngrădită a celor interesați de a le utiliza, în formele și în modalitățile instituite de lege. … 17.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. … 18.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Călărași, prin director, în Dosarul nr. 1.027/89/2016 al Curții de Apel Iași – Secția civilă și constată că dispozițiile art. 508 alin. (4) din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Iași – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 16 martie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Andreea Costin–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește