DECIZIA nr. 177 din 4 aprilie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 alin. (1) lit. a), b) și f) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Ștefan Dezsi în Dosarul nr. 345/323/2018 al Judecătoriei Târnăveni. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.415D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.  … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, concretizată, spre exemplu, prin Decizia nr. 730 din 20 noiembrie 2018. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Încheierea civilă din 25 iunie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 345/323/2018, Judecătoria Târnăveni a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 alin. (1) lit. a), b) și f) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Ștefan Dezsi într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de natură succesorală. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține că dispozițiile criticate sunt neconstituționale, deoarece impun persoanelor care formulează cereri privind stabilirea masei succesorale să plătească o taxă de timbru raportată la valoarea totală a masei succesorale partajabile, neavându-se în vedere cota sau valoarea efectiv solicitată prin cererea de chemare în judecată. Arată că astfel se poate ajunge în situații în care justițiabilii care au o cotă mică dintr-o universalitate mai însemnată ca valoare să fie în imposibilitatea de a achita taxa judiciară de timbru calculată la valoarea totală a masei partajabile sau chiar ca valoarea acestei taxe să fie mai mare decât pretențiile reclamantului. Chiar dacă accesul la justiție nu înseamnă caracterul gratuit al acesteia și poate fi condiționat de plata unor taxe, atunci când aceste taxe devin exorbitante, depășind posibilitățile de plată ale justițiabilului, sau cuantumul acestora poate fi chiar mai mare decât valoarea pretențiilor, autorul excepției consideră că în această împrejurare se limitează dreptul de acces la justiție, iar dreptul la moștenire și dreptul de proprietate nu mai sunt garantate efectiv. Învederează că prin stabilirea unor taxe exagerate statul nu păstrează un echilibru just între interesul său și cel al justițiabilului, iar în situația de față garantarea dreptului de proprietate și a dreptului de moștenire rămâne pur teoretică, întrucât justițiabilul este împiedicat să își exercite aceste drepturi din motive financiare. Apreciază că scutirea sau eșalonarea plății taxei judiciare de timbru nu reprezintă o soluție eficientă pentru remedierea acestei probleme, întrucât prin aceste proceduri nu se elimină dezechilibrul creat prin modul de stabilire a taxei judiciare de timbru. Susține că reglementarea actuală a taxelor judiciare de timbru în materia cererilor privind partajul și a altor cereri în materie succesorală, aflate în strânsă legătură cu acestea, sunt vădit prohibitive în privința accesului la justiție, neexistând un echilibru proporțional între interesul urmărit de stat prin impunerea taxei judiciare de timbru și limitarea pe care o aduce dreptului de acces la justiție. De asemenea, apreciază că nu se justifică timbrarea separată a cererilor pentru stabilirea calității de moștenitor și a masei partajabile, deoarece acestea reprezintă operațiuni absolut necesare soluționării cererii de partaj. … 6.Judecătoria Târnăveni apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența Curții Constituționale prin care s-a reținut că accesul liber la justiție nu echivalează cu gratuitatea serviciului prestat de instanțele judecătorești, regula fiind cea a timbrării acțiunilor în justiție, excepțiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor, care are deplina legitimitate constituțională de a impune taxe judiciare de timbru fixe sau calculate la valoare în funcție de obiectul litigiului. Instanța subliniază că stabilirea modalității de plată a taxelor judiciare de timbru, ca de altfel și a cuantumului lor este o opțiune a legiuitorului, ce ține de politica legislativă fiscală.  … 7.Instanța de judecată învederează că taxa judiciară de timbru în materia partajului succesoral nu este datorată pentru dobândirea unui bun, ci în vederea realizării actului de justiție, în acest sens fiind și dispozițiile art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, potrivit cărora taxele judiciare de timbru sunt datorate de către toate persoanele fizice și juridice și reprezintă plata serviciilor prestate de către instanțele judecătorești, precum și de către Ministerul Justiției și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Textul de lege criticat stabilește, în mod clar, care sunt taxele ce trebuie achitate în materia cererilor de partaj, justițiabilul având posibilitatea, tocmai ca o garanție a liberului acces la justiție, ca în situația în care acestea sunt împovărătoare și nu poate face față cheltuielilor unui proces din cauza lipsei mijloacelor materiale să solicite acordarea ajutorului public judiciar, în condițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, precum și scutiri sau eșalonări, în condițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013. … 8.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulat prin notele scrise depuse la dosarul cauzei, vizează dispozițiile art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, însă instanța de judecată a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 alin. (1) lit. a), b) și f) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, drept care Curtea apreciază că se impun anumite precizări, în vederea clarificării obiectului sesizării.  … 12.În acest sens, cu ocazia deliberării asupra cererii de sesizare a Curții Constituționale, având în vedere caracterul interpretabil al concluziilor formulate de avocatul autorului excepției, Judecătoria Târnăveni a dispus repunerea pe rol a cauzei pentru a clarifica dacă acesta a înțeles să sesizeze Curtea Constituțională cu privire la dispozițiile art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997 sau la dispozițiile actuale din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, referitoare la taxa judiciară de timbru datorată pentru cererile de dezbatere succesorală și partaj judiciar. În acest context, la termenul de judecată din 21 mai 2019, avocatul a precizat că invocă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 alin. (1) lit. a), b) și f) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013. … 13.Prin urmare, având în vedere cele mai sus menționate, obiectul excepției de neconstituționalitate, asupra căruia Curtea urmează a se pronunța, îl constituie dispozițiile art. 5 alin. (1) lit. a), b) și f) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora: Cererile în materia partajului judiciar se taxează astfel:a)stabilirea bunurilor supuse împărțelii – 3% din valoarea acestora;  … b)stabilirea calității de coproprietar și stabilirea cotei-părți ce se cuvine fiecărui coproprietar – 50 lei pentru fiecare coproprietar; […] … f)cererea de partaj propriu-zis, indiferent de modalitatea de realizare a acestuia – 3% din valoarea masei partajabile. …  … 14.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, aceste dispoziții contravin normelor constituționale ale art. 21 alin. (3) privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, ale art. 46 privind dreptul de moștenire, ale art. 44 privind dreptul de proprietate privată, ale art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și ale art. 56 alin. (2) privind justa așezare a sarcinilor fiscale. … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile criticate în speță au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate, în acest sens fiind, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 41 din 3 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 143 din 26 februarie 2015, Decizia nr. 673 din 20 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 9 din 7 ianuarie 2016, Decizia nr. 410 din 19 iunie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 750 din 30 august 2018, Decizia nr. 730 din 20 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 152 din 26 februarie 2019, sau Decizia nr. 584 din 14 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 124 din 5 februarie 2021, decizii prin care Curtea a statuat în sensul constituționalității reglementării criticate. … 16.Prin jurisprudența precitată, Curtea a statuat că legiuitorul are deplina legitimitate constituțională de a impune taxe judiciare de timbru fixe sau calculate la valoare în funcție de obiectul litigiului. Stabilirea modalității de plată a taxelor judiciare de timbru, ca de altfel și a cuantumului lor este o opțiune a legiuitorului, ce ține de politica legislativă fiscală. Atât obligația de plată a taxelor judiciare, cât și excepțiile stabilite de lege se aplică deopotrivă tuturor cetățenilor aflați în situații identice, precum și tuturor litigiilor de aceeași natură, neexistând discriminări sau privilegii.  … 17.Prin Decizia nr. 465 din 28 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 693 din 7 septembrie 2016, paragraful 22, Curtea a reținut că, potrivit art. 104 alin. (1) din Codul de procedură civilă, „în cererile având ca obiect un drept de proprietate sau alte drepturi reale asupra unui imobil, valoarea lor se determină în funcție de valoarea impozabilă, stabilită potrivit legislației fiscale“. Curtea a constatat, de asemenea, că, prin Decizia nr. 32 din 9 iunie 2008, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile Unite, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 830 din 10 decembrie 2008, instanța supremă, soluționând un recurs în interesul legii, a caracterizat raportul dintre beneficiarul serviciului public al justiției și instanța de judecată după cum urmează: obligația de plată a taxelor judiciare de timbru este o obligație fiscală și este prevăzută de legea specială numai în sarcina celor care apelează la justiție. Între beneficiarul serviciului public al justiției și instanța de judecată se stabilește un raport de drept financiar, caracterizat prin relația de subordonare a părților. Plătitorul taxei judiciare de timbru se află într-un raport de autoritate cu instanța de judecată, separat și distinct de raportul juridic pe care îl are cu partea cu care se judecă și care este, de regulă, unul de drept privat, procesul civil debutând numai în măsura în care obligația de plată a taxei judiciare de timbru a fost executată. … 18.Referitor la critica de neconstituționalitate privind încălcarea accesului liber la justiție, prin Decizia nr. 41 din 3 februarie 2015, precitată, Curtea Constituțională a reținut că art. 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 preia, în esență, în ceea ce privește modul de taxare a cererilor în materia partajului judiciar, reglementarea cuprinsă inițial în art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, lege abrogată prin art. 58 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013. Curtea a constatat că aceste prevederi de lege au mai făcut, în repetate rânduri, obiect al controlului de constituționalitate, din perspectiva unor critici similare (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 832 din 11 octombrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 824 din 7 decembrie 2012), și a reținut că accesul liber la justiție nu echivalează cu gratuitatea serviciului prestat de instanțele judecătorești, legiuitorul având deplina legitimitate constituțională de a impune taxe judiciare de timbru fixe sau calculate la valoare în funcție de obiectul litigiului. Nicio dispoziție constituțională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiție, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităților judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiție. Regula este cea a timbrării acțiunilor în justiție, excepțiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. … 19.În ceea ce privește critica potrivit căreia prin stabilirea unor taxe exagerate statul nu păstrează un echilibru just între interesul său și cel al justițiabilului, astfel că garantarea dreptului de proprietate și a dreptului de moștenire rămâne pur teoretică, justițiabilul fiind împiedicat să își exercite aceste drepturi din motive financiare, prin Decizia nr. 41 din 3 februarie 2015, mai sus menționată, Curtea a subliniat că taxa judiciară de timbru în materia partajului nu este datorată pentru dobândirea unui bun, ci în vederea realizării actului de justiție, în acest sens fiind prevederile art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, potrivit cărora taxele judiciare de timbru sunt datorate de către toate persoanele fizice și juridice și reprezintă plata serviciilor prestate de către instanțele judecătorești, precum și de către Ministerul Justiției și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. … 20.Prin Decizia nr. 730 din 20 noiembrie 2018, paragraful 16, Curtea a subliniat că textul de lege criticat stabilește, în mod clar, care sunt taxele ce trebuie achitate în materia cererilor de partaj, justițiabilul având posibilitatea, tocmai ca o garanție a accesului liber la justiție, ca, în situația în care acestea sunt împovărătoare și nu poate face față cheltuielilor unui proces din cauza lipsei mijloacelor materiale, să solicite acordarea ajutorului public judiciar. Astfel, prin art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, legiuitorul a instituit posibilitatea ca persoanele fizice să poată beneficia de scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, în condițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 193/2008, cu modificările și completările ulterioare. … 21.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. … 22.Referitor la dispozițiile art. 53 din Legea fundamentală, Curtea reține că acestea nu au incidență în cauză, deoarece nu s-a constatat restrângerea exercițiului vreunui drept sau al vreunei libertăți fundamentale și, prin urmare, nu este aplicabilă ipoteza prevăzută de norma constituțională invocată. … 23.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ștefan Dezsi în Dosarul nr. 345/323/2018 al Judecătoriei Târnăveni și constată că dispozițiile art. 5 alin. (1) lit. a), b) și f) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Târnăveni și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 4 aprilie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Ingrid-Alina Tudora

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește