DECIZIA nr. 177 din 26 mai 2020

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 12/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 669 din 28 iulie 2020
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LACOD PR FISCALĂ 20/07/2015 ART. 165
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEACOD PR FISCALĂ 20/07/2015 ART. 165
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LACOD PR FISCALĂ 20/07/2015 ART. 165
ART. 5REFERIRE LACOD PR FISCALĂ 20/07/2015 ART. 165
ART. 6REFERIRE LACOD PR FISCALĂ 20/07/2015 ART. 165
ART. 7REFERIRE LAOG 2 12/07/2001
ART. 7REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 56
ART. 7REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 56
ART. 8REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 8REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 9REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 10REFERIRE LACOD PR FISCALĂ 20/07/2015 ART. 165
ART. 10REFERIRE LADECIZIE 1495 18/11/2010
ART. 10REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 137
ART. 10REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 138
ART. 10REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 137
ART. 10REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 138
ART. 10REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 139
ART. 11REFERIRE LADECIZIE 88 28/02/2017
ART. 11REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 56
ART. 11REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 56
ART. 13REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 10
ART. 13REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 14REFERIRE LACOD PR FISCALĂ 20/07/2015 ART. 163
ART. 14REFERIRE LACOD PR FISCALĂ 20/07/2015 ART. 165
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 56
ART. 16REFERIRE LACOD PR FISCALĂ 20/07/2015 ART. 165
ART. 17REFERIRE LADECIZIE 88 28/02/2017
ART. 17REFERIRE LACOD PR FISCALĂ 20/07/2015 ART. 165
ART. 18REFERIRE LADECIZIE 607 12/06/2012
ART. 18REFERIRE LACOD CIVIL 17/07/2009 ART. 1
ART. 18REFERIRE LACOD CIVIL (R) 17/07/2009 ART. 1
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 56
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 139
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 56
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 139
ART. 19REFERIRE LADECIZIE 1069 14/07/2009
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 56
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 56
ART. 22REFERIRE LACOD PR FISCALĂ 20/07/2015
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 23REFERIRE LAORDIN 3637 11/12/2015
ART. 23REFERIRE LAMETODOLOGIE 11/12/2015
ART. 24REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 24REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulREFERIT DEDECIZIE 396 15/09/2022
ActulREFERIT DEDECIZIE 838 17/11/2020





Valer Dorneanu – președinte
Cristian Deliorga – judecător
Daniel Marius Morar – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Gheorghe Stan – judecător
Livia-Doina Stanciu – judecător
Elena-Simina Tănăsescu – judecător
Varga Attila – judecător
Ingrid Alina Tudora – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 165 alin. (2) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, excepție ridicată de Nicolae George Epurescu în Dosarul nr. 15.421/200/2017 al Judecătoriei Buzău – Secția civilă. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 183D/2018.2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3.Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că autorul excepției a depus la dosar concluzii scrise, prin care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:5.Prin Încheierea din 31 ianuarie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 15.421/200/2017, Judecătoria Buzău – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 165 alin. (2) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Nicolae George Epurescu într-o cauză având ca obiect o contestație la executare.6.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că reglementarea criticată, care stabilește ca prioritară achitarea amenzilor contravenționale, este neconstituțională, întrucât cetățenii nu își mai pot plăti taxele și impozitele, adică nu își mai pot îndeplini îndatoririle fundamentale stabilite de Constituție, referitor la obligația de a contribui prin taxe și impozite. În acest context, susține că pentru colectarea sumelor rezultate fie din taxe și impozite, fie din amenzi există proceduri de executare silită în cazul neplății acestora, astfel încât consecința aplicării prevederilor art. 165 alin. (2) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală o reprezintă „transformarea unor cetățeni onești în neplătitori de taxe și impozite, cu afectarea reputației și imaginii lor publice, prin mijloace ilicite puse în practică de autorități locale incompetente sau corupte“.7.Judecătoria Buzău – Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, referitor la pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 56 din Constituție, instanța de judecată învederează că nu se poate reține, astfel cum sugerează autorul excepției, că plata amenzilor contravenționale ar reprezenta o prestație interzisă, ci, dimpotrivă, amenda contravențională este rezultatul încălcării unor norme de conviețuire cu o gravitate apreciabilă, pentru care legiuitorul a stabilit că trebuie să existe o sancțiune de natură contravențională, iar sancțiunile care se pot aplica sunt prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, care reprezintă dreptul comun în materie contravențională.8.De asemenea, instanța arată că dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție trebuie interpretate în sensul că persoana vizată de o anumită prevedere legală trebuie să se supună tuturor consecințelor care rezultă din încălcarea acesteia, iar nu în sensul stabilirii unor priorități în aplicarea acestora.9.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.10.Avocatul Poporului consideră că prevederile art. 165 alin. (2) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală sunt constituționale. În acest sens arată că din analiza dispozițiilor constituționale ale art. 137 alin. (1), ale art. 138 și art. 139, care consacră principiul legalității în materie fiscală, rezultă că reglementarea impozitelor și a taxelor, precum și a celorlalte resurse financiare ale statului și ale unităților administrativ-teritoriale intră în competența exclusivă a legiuitorului. Mai mult, trebuie avut în vedere faptul că încasarea creanțelor bugetare reprezintă un interes general ocrotit, care impune adoptarea unor reguli care să asigure recuperarea lor cu prioritate, iar în acest sens invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, concretizată, spre exemplu, prin Decizia nr. 1.495 din 18 noiembrie 2010.11.De asemenea învederează că, astfel cum s-a statuat prin Decizia Curții Constituționale nr. 88 din 28 februarie 2017, „faptul că legiuitorul a condiționat sau a stabilit o ordine de prioritate în ceea ce privește stingerea obligațiilor fiscale nu este de natură a aduce atingere dispozițiilor constituționale ale art. 56, ci are menirea să asigure în mod eficient îndeplinirea unei obligații legale și constituționale a persoanelor fizice sau juridice, și anume plata sarcinilor fiscale, indiferent de natura lor, la bugetul de stat sau la bugetele locale“.12.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:13.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.14.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 165 alin. (2) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 23 iulie 2015, cu modificările și completările ulterioare, cu denumirea marginală Ordinea stingerii obligațiilor fiscale, care au următorul cuprins: „(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), în cazul creanțelor fiscale administrate de organul fiscal local cu suma plătită se sting cu prioritate amenzile contravenționale individualizate în titluri executorii, în ordinea vechimii, chiar dacă debitorul indică un alt tip de obligație fiscală. Aceste prevederi nu se aplică în cazul plății taxelor astfel cum sunt definite la art. 1 pct. 36.“Curtea precizează că alin. (1) al art. 165 din Legea nr. 207/2015, la care fac referire dispozițiile criticate, prevede că „Dacă un debitor datorează mai multe tipuri de obligații fiscale, iar suma plătită nu este suficientă pentru a stinge toate obligațiile, atunci se stinge obligația fiscală pe care o indică debitorul, potrivit legii, sau care este distribuită potrivit prevederilor art. 163, după caz, stingerea efectuându-se, de drept, în următoarea ordine:a)toate obligațiile fiscale principale, în ordinea vechimii, și apoi obligațiile fiscale accesorii, în ordinea vechimii;b)obligațiile cu scadențe viitoare, la solicitarea debitorului“.15.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, aceste prevederi contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5), potrivit cărora „În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie“, și ale art. 56 referitor la Contribuțiile financiare.16.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autorul acesteia este nemulțumit, în esență, de faptul că în temeiul art. 165 alin. (2) din Legea nr. 207/2015, în cazul creanțelor fiscale administrate de organul fiscal local, cu suma plătită se sting cu prioritate amenzile contravenționale individualizate în titluri executorii, în ordinea vechimii, chiar dacă debitorul indică un alt tip de obligație fiscală, astfel încât acesta este nevoit să își achite mai întâi amenzile individualizate în titluri executorii. Or, această modalitate de reglementare, în opinia autorului, este incompatibilă cu normele constituționale referitoare la așezarea justă a sarcinilor fiscale. 17.În contextul criticilor formulate, Curtea reține că prevederile art. 165 alin. (2) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate, din perspectiva unor critici similare, în acest sens fiind Decizia nr. 88 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 483 din 27 iunie 2017, prin care Curtea a constatat că aceste prevederi sunt constituționale în raport cu criticile formulate. 18.Prin decizia precitată, referitor la pretinsa încălcare a principiului privind așezarea justă a sarcinilor fiscale, Curtea a reținut că din examinarea dispozițiilor art. 56 alin. (2) din Constituție, coroborate cu cele ale art. 139 alin. (1) din Constituție, care consacră principiul legalității în materie fiscală, rezultă că stabilirea impozitelor și a taxelor datorate bugetului de stat intră în competența exclusivă a legiuitorului (a se vedea Decizia nr. 607 din 12 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 23 iulie 2012), acesta având libertatea de a edicta anumite norme prin care să instituie ordinea stingerii obligațiilor fiscale. De altfel, asemenea norme legale cu privire la instituirea unor reguli referitoare la plata cu prioritate a unor datorii ajunse la scadență se regăsesc și în Codul civil, spre exemplu la art. 1.507-1.509 ( imputația plății).19.Referitor la măsurile impuse de legiuitor cu privire la stingerea creanțelor fiscale locale, Curtea, în jurisprudența sa, a constatat că rațiunea care a stat la baza unei astfel de soluții legislative a fost crearea unui climat de stabilitate și securitate juridică, precum și preocuparea statului de a găsi metode eficiente pentru a determina contribuabilul să își execute obligațiile fiscale indiferent de natura și cuantumul lor. O asemenea măsură este expresia obligației pozitive a statului de a asigura ritmicitatea și certitudinea alimentării bugetelor locale cu sumele de bani aferente obligațiilor fiscale care revin în sarcina contribuabililor (a se vedea în acest sens Decizia nr. 1.069 din 14 iulie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 567 din 14 august 2009).20.Ca atare, faptul că legiuitorul a condiționat sau a stabilit o ordine de prioritate în ceea ce privește stingerea obligațiilor fiscale, în speță fiind vorba de debitorii care datorează mai multe tipuri de obligații fiscale – printre care se regăsesc și amenzile contravenționale individualizate în titluri executorii – nu este de natură a aduce atingere dispozițiilor constituționale ale art. 56, ci are menirea să asigure în mod eficient îndeplinirea unei obligații legale și constituționale a persoanelor fizice sau juridice, și anume plata sarcinilor fiscale, indiferent de natura lor, la bugetul de stat sau la bugetele locale. 21.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, instanța constituțională apreciază că atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.22.În ceea ce privește susținerea autorului excepției de neconstituționalitate referitoare la încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, Curtea observă că acesta nu motivează în ce anume constă pretinsa contrarietate a reglementării criticate din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală cu norma de referință invocată, așa încât, o atare critică, astfel formulată, nu poate fi primită. 23.În subsidiar, Curtea subliniază faptul că, în jurisprudența sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că semnificația noțiunii de previzibilitate depinde într-o mare măsură de conținutul textului despre care este vorba și de domeniul pe care îl acoperă, precum și de numărul și de calitatea destinatarilor săi. Principiul previzibilității legii nu se opune însă ideii ca persoana în cauză să fie determinată să recurgă la îndrumări clarificatoare pentru a putea evalua, într-o măsură rezonabilă în circumstanțele cauzei, consecințele ce ar putea rezulta dintr-o anumită faptă, iar în acest context Curtea observă că a fost emis Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 3.637/2015, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 978 din 30 octombrie 2015, prin care a fost aprobată Metodologia de distribuire a sumelor plătite de contribuabilii în contul unic și de stingere a obligațiilor fiscale înregistrate de către aceștia.24.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Nicolae George Epurescu în Dosarul nr. 15.421/200/2017 al Judecătoriei Buzău – Secția civilă și constată că prevederile art. 165 alin. (2) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Buzău – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 26 mai 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x