DECIZIA nr. 177 din 16 martie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 29 alin. (1) lit. i) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Liviu Dumitru Mustață, Alexandru Mustață, Mihai Mustață, Doina Despina Mustață, Bogdan Mustață, Ana Băltog, Liviu Constantin Băltog și de Magdalena Raluca Băltog în Dosarul nr. 1.236/103/2016 al Curții de Apel Bacău – Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 343D/2018. … 2.La apelul nominal răspunde, pentru autorii excepției de neconstituționalitate, domnul avocat Zaharia Ștefan Onu, din Baroul Iași, cu împuternicire avocațială depusă la dosar, lipsind cealaltă parte. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului autorilor excepției de neconstituționalitate, care solicită admiterea acesteia. Arată că aspectul esențial al excepției de neconstituționalitate este acela al inegalității de tratament juridic, reprezentat de obligația plății taxei judiciare de timbru, al unor persoane aflate în aceeași situație de fapt reprezentată de o faptă penală în urma căreia rezultă daune materiale sau morale, iar victimele sunt tratate diferit în funcție de decesul autorului faptei penale. Singura diferență o reprezintă un element exterior voinței părților, respectiv starea autorului faptei penale de a fi sau a nu fi în viață după săvârșirea faptei. … 4.Dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale dacă sunt interpretate în sensul că persoanele care solicită daune în urma producerii unor fapte penale al căror autor a decedat înainte de punerea în mișcare a acțiunii penale trebuie să achite taxe judiciare de timbru. … 5.Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Scutirea de la plata taxei judiciare de timbru prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. i) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 ca excepție de la regula generală a timbrării acțiunilor în justiție operează numai în cazul recuperării prejudiciului material și moral decurgând dintr-o faptă care face obiectul acțiunii penale. Esențială este existența unei cauze penale în care a fost pusă în mișcare acțiunea penală. În cazul de față, întrucât a intervenit decesul suspectului, scutirea nu mai poate opera, fiind aplicabilă regula generală în materia timbrării. … 6.Având cuvântul în replică, reprezentantul autorilor excepției de neconstituționalitate arată că și instanța judecătorească în fața căreia a fost ridicată excepția a opinat în sensul temeiniciei acesteia. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:7.Prin Încheierea din 19 februarie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 1.236/103/2016, Curtea de Apel Bacău – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 29 alin. (1) lit. i) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Liviu Dumitru Mustață, Alexandru Mustață, Mihai Mustață, Doina Despina Mustață, Bogdan Mustață, Ana Băltog, Liviu Constantin Băltog și de Magdalena Raluca Băltog într-o cauză având ca obiect soluționarea apelurilor formulate împotriva unei sentințe civile, ocazie cu care le-a fost pus în vedere să achite o taxă judiciară de timbru aferentă cererii de apel. … 8.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile legale criticate împiedică accesul liber la justiție și instituie o discriminare între persoanele vătămate în accidente rutiere al căror autor supraviețuiește accidentului rutier (față de care poate avea loc tragerea la răspundere penală) și acele victime al căror autor a decedat în același accident rutier (împotriva căruia nu mai poate avea loc tragerea la răspundere penală). … 9.Astfel, dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse timbrării cererile referitoare la despăgubirile civile pentru prejudiciile materiale și morale decurgând dintr-un accident rutier soldat cu decesul autorului acelui accident rutier. Nu există niciun motiv rezonabil pentru care victima unui accident rutier în care autorul accidentului a decedat să achite o taxă de timbru. Așadar, în situația în care autorul accidentului nu a supraviețuit, victimele acestuia sunt nevoite să exercite acțiunea civilă, nu în cadrul unui proces penal, ci pe cale principală, ceea ce impune și plata taxei judiciare de timbru aferente. Prin urmare, se apreciază că există o discriminare și o lacună legislativă. … 10.Curtea de Apel Bacău – Secția I civilă apreciază că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale nu numai în ipoteza vizată de autorii excepției de neconstituționalitate, ci în toate cazurile în care se interpretează noțiunea „de cauză penală“ doar pentru cazurile în care s-a pus în mișcare acțiunea penală față de făptuitor. Aceasta presupune că în incidența cazurilor de împiedicare a punerii în mișcare a acțiunii penale prevăzute de art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală, neimputabile părților vătămate, acestea sunt obligate să achite taxa judiciară de timbru la valoarea prejudiciului pretins. … 11.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 12.Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, având în vedere Decizia nr. 387 din 27 mai 2015. … 13.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile reprezentantului autorilor excepției de neconstituționalitate, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:14.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 15.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 29 alin. (1) lit. i) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, cu modificările și completările ulterioare, care au următorul cuprins: „(1) Sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru acțiunile și cererile, inclusiv cele pentru exercitarea căilor de atac, ordinare și extraordinare, referitoare la: […] i) cauzele penale, inclusiv despăgubirile civile pentru prejudiciile materiale și morale decurgând din acestea;“. … 16.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (1) și (3) privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil. … 17.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile legale criticate au mai format obiect al controlului de constituționalitate, iar prin Decizia nr. 387 din 27 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 27 iulie 2015, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 29 alin. (1) lit. i) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 sunt constituționale în măsura în care sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru acțiunile și cererile referitoare la despăgubirile civile pentru prejudiciile materiale și morale decurgând dintr-o cauză penală în condițiile în care fapta cauzatoare de prejudiciu, la momentul săvârșirii acesteia, era prevăzută ca infracțiune. … 18.Pentru a pronunța această decizie, Curtea a reținut că formula redacțională a textului de lege criticat exclude de la scutirea acordată acțiunile în răspundere civilă delictuală formulate pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care nu mai face obiectul acțiunii penale din cauza dezincriminării infracțiunii respective. În consecință, în ipotezele tranzitorii, și anume atunci când o faptă este săvârșită pe perioada de activitate a legii penale, fiind calificată drept infracțiune, iar, ulterior acestui moment, intervine o lege de dezincriminare în sensul art. 4 teza întâi din Codul penal, acțiunea penală nu mai poate fi pusă în mișcare, iar când a fost pusă în mișcare nu mai poate fi exercitată, ceea ce, sub aspectul pretențiilor civile, echivalează cu necesitatea unei acțiuni separate în fața instanțelor civile în vederea acordării de despăgubiri pentru prejudiciul civil cauzat, acțiune care, în temeiul textului de lege criticat, era exclusă de la scutirea plății taxei judiciare de timbru (paragraful 11 al deciziei menționate). În aceste condiții, persoana vătămată care a suferit un prejudiciu material ori a cărei integritate corporală sau sănătate a avut de suferit ca urmare a săvârșirii unei fapte care la data comiterii sale constituia infracțiune trebuia să avanseze noi cheltuieli judiciare care includ și taxa judiciară de timbru stabilită în funcție de valoarea pretenției deduse judecății, pe lângă plata onorariului avocatului sau plata expertizelor necesare, în vederea recuperării pagubelor suferite, uzând de calea unei cu totul alte acțiuni în justiție ca singură modalitate de recuperare a prejudiciului (paragraful 20). În acest caz, Curtea a reținut că tratamentul juridic diferit aplicat persoanelor care se află în aceeași situație juridică, respectiv solicită recuperarea prejudiciului suferit ca urmare a săvârșirii unei fapte care constituia infracțiune la data săvârșirii, dar care nu mai face obiectul acțiunii penale, este determinat, în principiu, de celeritatea cu care au fost efectuate urmărirea penală și judecarea cauzelor. Stabilirea unui asemenea criteriu, aleatoriu și exterior conduitei persoanei, este în contradicție cu principiul egalității în fața legii, consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituție (paragraful 21). … 19.În ceea ce privește efectele deciziilor interpretative ale Curții Constituționale se observă că, prin Decizia nr. 898 din 30 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 706 din 6 octombrie 2011, Curtea a statuat că, în măsura în care instanța constituțională a constatat constituționalitatea textului criticat într-o anumită interpretare ce rezultă fie direct din dispozitivul deciziei, fie indirect din coroborarea considerentelor cu dispozitivul deciziei, prin ridicarea din nou a unei excepții de neconstituționalitate cu privire la același text de lege și cu o motivare identică se tinde la înfrângerea caracterului general obligatoriu al deciziei Curții Constituționale, care se atașează inclusiv deciziilor prin care se constată constituționalitatea legilor sau a ordonanțelor ori a unor dispoziții din acestea. … 20.În prezenta cauză, autorii excepției de neconstituționalitate critică dispozițiile legale dintr-o altă perspectivă, susținând că acestea sunt neconstituționale în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse timbrării cererile referitoare la despăgubirile civile pentru prejudiciile materiale și morale decurgând dintr-un accident rutier soldat cu decesul autorului acelui accident rutier. … 21.Prin urmare, întrucât nu se critică soluția legislativă din perspectiva analizată prin Decizia nr. 387 din 27 mai 2015, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate este admisibilă, conform art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. … 22.Pe fondul excepției de neconstituționalitate, Curtea observă că, prin Decizia nr. 711 din 9 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 267 din 27 martie 2018, instanța constituțională a reținut că textul legal criticat reglementează scutirea de la plata taxelor judiciare de timbru a acțiunilor și cererilor, inclusiv a celor pentru exercitarea căilor de atac, ordinare și extraordinare, referitoare la cauzele penale, ceea ce înseamnă că nu se plătesc astfel de taxe în cauzele privind tragerea la răspundere penală sau civilă, așadar, în privința exercitării acțiunii penale sau civile în cadrul procesului penal. … 23.De asemenea, Curtea a reținut că textul analizat menționează, în mod expres, că această scutire se aplică și în privința despăgubirilor civile pentru prejudiciile materiale și morale decurgând din cauzele penale, așadar, pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care face obiectul acțiunii penale, indiferent că ea face obiectul unei acțiuni civile alăturate celei penale sau separate de aceasta, esențială fiind existența unei cauze penale, mai precis a unei cauze în care s-a pus în mișcare acțiunea penală, acțiune care se pune în mișcare „de procuror, prin ordonanță, în cursul urmăririi penale, când acesta constată că există probe din care rezultă că o persoană a săvârșit o infracțiune și nu există vreunul dintre cazurile de împiedicare prevăzute la art. 16 alin. (1)“ [art. 309 alin. (1) din Codul de procedură penală]. Numai în acest fel cauza poate fi calificată ca fiind una penală în sensul art. 29 alin. (1) lit. i) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013. … 24.Or, în situația invocată de autori în prezenta cauză își găsesc incidența dispozițiile art. 16 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală în temeiul cărora acțiunea penală nu poate fi pusă în mișcare, iar când a fost pusă în mișcare nu mai poate fi exercitată, întrucât a intervenit decesul suspectului ori al inculpatului persoană fizică. … 25.În cazul accidentelor rutiere, potrivit Legii nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 12 iunie 2017, persoanele fizice sau juridice au obligația să se asigure pentru cazurile de răspundere civilă ca urmare a prejudiciilor produse prin accidente de vehicule (art. 3 din lege). … 26.În raport cu răspunderea civilă delictuală pentru fapta proprie, prevăzută de art. 1.357 din Codul civil, răspunderea asigurătorului este o răspundere contractuală care intervine numai în baza contractului de asigurare și numai în limita plafonului prevăzut de lege. Contractul de asigurare este definit prin art. 2.199 alin. (1) din Codul civil ca fiind contractul prin care contractantul asigurării sau asiguratul se obligă să plătească o primă asigurătorului, iar acesta din urmă se obligă ca în cazul producerii riscului asigurat să plătească o indemnizație, după caz, asiguratului, beneficiarului asigurării sau terțului păgubit. … 27.Persoana prejudiciată notifică asigurătorul cu privire la producerea evenimentului în urma căruia au rezultat prejudicii materiale și/sau vătămarea sănătății ori a integrității corporale ori decesul uneia sau mai multor persoane. Astfel, persoanele prejudiciate au dreptul de a solicita despăgubiri prin depunerea unei cereri de despăgubire la societatea de asigurări pentru a primi despăgubiri din accidentele rutiere. Societatea de asigurări va deschide un dosar de daună și va stabili despăgubirea victimelor accidentelor rutiere, prin acordarea unei sume de bani, inclusiv pentru cheltuielile făcute de aceștia în procesul civil. Despăgubirile se acordă în cuantum egal cu întinderea prejudiciului până la limita maximă de răspundere a asigurătorului RCA care este egală cu valoarea cea mai mare dintre limita de răspundere prevăzută în legislația aplicabilă și cea prevăzută în contractul RCA (art. 10 din Legea nr. 132/2017). Cuantumul despăgubirilor se stabilește potrivit art. 14 din Legea nr. 132/2017. … 28.Având în vedere natura contractuală a relațiilor dintre asigurător și persoanele păgubite în urma evenimentelor asigurate, dar și prevederile art. 2.224 alin. (2) din Codul civil, potrivit căruia asigurătorul poate fi chemat în judecată de persoanele păgubite în limitele obligațiilor ce îi revin acestuia din contractul de asigurare, Curtea reține faptul că litigiul dintre persoana prejudiciată și societatea de asigurare are un caracter civil, iar nu unul penal. … 29.Prin urmare, Curtea apreciază că situația învederată de autorii excepției de neconstituționalitate reclamă reglementarea unui motiv distinct de scutire de la plata taxei judiciare de timbru. Or, aceasta este o operațiune ce intră în sfera atribuțiilor legiuitorului, potrivit art. 61 din Constituție. Parlamentul fiind unica autoritate legiuitoare, Curtea Constituțională nu are competența de a modifica sau completa normele legale. … 30.În ceea ce privește pretinsa încălcare a principiului constituțional al egalității în drepturi, Curtea reține că acesta nu înseamnă uniformitate, așa încât, dacă la situații egale trebuie să corespundă un tratament egal, la situații diferite tratamentul juridic nu poate fi decât diferit. Încălcarea principiului egalității și nediscriminării există atunci când se aplică tratament diferențiat unor cazuri egale, fără a exista o motivare obiectivă și rezonabilă, sau dacă există o disproporție între scopul urmărit prin tratamentul inegal și mijloacele folosite [a se vedea, în acest sens, Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994]. … 31.Regula este aceea a timbrării acțiunilor în justiție, doar în considerarea unor situații deosebite legiuitorul putând opta pentru reglementarea scutirii de la plata taxelor judiciare de timbru a cererilor formulate. … 32.În plus, prin dispozițiile art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, legiuitorul a instituit posibilitatea instanței de judecată de a acorda scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru. Această reglementare vizează tocmai acele situații în care partea nu poate face față cheltuielilor unui proces din cauza lipsei mijloacelor materiale, constituind o garanție a liberului acces la justiție. … 33.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Liviu Dumitru Mustață, Alexandru Mustață, Mihai Mustață, Doina Despina Mustață, Bogdan Mustață, Ana Băltog, Liviu Constantin Băltog și de Magdalena Raluca Băltog în Dosarul nr. 1.236/103/2016 al Curții de Apel Bacău – Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 29 alin. (1) lit. i) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Bacău – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 16 martie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Andreea Costin

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește