DECIZIA nr. 176 din 16 martie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Irina-Ioana Kuglay.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7 alin. (1) raportate la art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 76/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare, excepție ridicată de Roland Hajdu în Dosarul nr. 172/119/2017 al Curții de Apel Brașov – Secția penală, care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 806 D/2018.  … 2.La apelul nominal lipsește autorul excepției. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra faptului că în sală este prezentă, în acest dosar, doamna Veronka Ruică, interpret de limba maghiară.  … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca neîntemeiată. Se susține, în acest sens, că posibilitatea unei instanțe de a dispune prelevarea de probe biologice reprezintă o restrângere a exercitării dreptului fundamental prevăzut la art. 22 din Constituție, însă această restrângere este prevăzută prin lege, este reglementată într-un scop dintre cele prevăzute la art. 53 din Constituție, fiind necesară pentru prevenirea săvârșirii de infracțiuni grave, și este supusă unui examen de proporționalitate realizat de judecător. În acest sens, se arată că măsura analizată este dispusă de judecător în urma analizei concrete, raportată la faptă și la făptuitor. Pentru aceste motive, se susține că restrângerea adusă exercitării dreptului prevăzut la art. 22 din Constituție prin textul criticat este una constituțională. Referitor la celelalte critici de neconstituționalitate se susține că prevederile art. 24,26 și 49 din Constituție nu sunt incidente în prezenta cauză. În privința pretinsei încălcări, prin textele criticate, a dispozițiilor art. 24 din Constituție se susține că măsura criticată este dispusă în cadrul unei proceduri în care persoana vizată beneficiază de toate garanțiile specifice dreptului la apărare. Referitor la art. 49 din Constituție, se susține că acesta nu presupune egalitate de tratament juridic penal între tineri și minori.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Decizia penală nr. 331/AP din 22 mai 2018, pronunțată în Dosarul nr. 172/119/2017, Curtea de Apel Brașov – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 7 alin. (1) raportate la art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 76/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare, excepție ridicată de Roland Hajdu într-o cauză având ca obiect soluționarea unor cereri de apel formulate împotriva unei sentințe penale prin care autorul excepției a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri de mare risc și de tentativă la introducerea în țară de droguri de mare risc.  … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că dispozițiile legale criticate obligă persoana condamnată să suporte intervențiile necesare pentru recoltarea profilului genetic, respectiv înscrierea sa în evidențele naționale, obligație care nu este impusă și suspectului. Se arată că dispozițiile Legii nr. 76/2008 și ale anexei la această lege au fost examinate prin Decizia nr. 5 din 16 mai 2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, cu prilejul soluționării unui recurs în interesul legii, prin care s-a hotărât că, în cazul inculpaților minori sancționați prin aplicarea unor măsuri educative conform noului Cod penal, instanța de judecată nu poate dispune prelevarea probelor biologice pentru obținerea și stocarea în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare a profilului genetic. De asemenea se arată că dispozițiile art. 49 din Constituție reglementează protecția copiilor și a tinerilor, prevăzând că regimul de protecție se aplică atât pentru copii, cât și pentru tineri și că alin. (5) al acestui articol impune autorităților publice, prin urmare și instanțelor, obligația constituțională de a contribui la asigurarea condițiilor pentru participarea liberă a tinerilor la viața politică, socială, economică, culturală și sportivă a țării. Se susține că restrângerea acestor drepturi constituționale poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică și dacă astfel dispusă măsura este proporțională cu situația care o determină, însă în mod nediscriminatoriu și fără a se aduce atingere existenței unor drepturi sau libertăți. Se susține că dispozițiile legale nu obligă la existența unor proceduri conform cărora instanțele să dispună prelevarea probelor biologice astfel reglementate și care să prevadă condițiile în care prelevarea de probe biologice de la persoane în viață poate fi efectuată.  … 7.Curtea de Apel Brașov – Secția penală apreciază că textele criticate nu contravin dispozițiilor constituționale invocate. În acest sens, se arată că drepturile consacrate de către textele constituționale pretins a fi încălcate nu sunt unele absolute, ele putând fi supuse anumitor limitări sau restricții din partea autorităților statului, limitări sau restricții care trebuie să fie prevăzute de lege, să urmărească un scop legitim, să fie necesare într-o societate democratică și să fie proporționale cu scopul urmărit. Se susține, totodată, că prelevarea acestor probe biologice nu se dispune automat, temeinicia unei astfel de măsuri fiind analizată de către instanța de judecată. … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 7 alin. (1) raportate la art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 76/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 289 din 14 aprilie 2008, care au următorul cuprins: – Art. 7 alin. (1): „Prelevarea probelor biologice de la persoanele prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. b) este dispusă de instanța de judecată, prin hotărârea de condamnare ori prin hotărârea de amânare a aplicării pedepsei sau de renunțare la aplicarea pedepsei.“; … – Art. 4 alin. (1) lit. b): „(1) S.N.D.G.J. conține profile genetice, date cu caracter personal și date despre caz, corespunzătoare următoarelor categorii: […] b) persoane condamnate definitiv pentru săvârșirea infracțiunilor cuprinse în anexă la pedeapsa închisorii, precum și persoanele pentru care instanța a pronunțat amânarea aplicării pedepsei sau renunțarea la aplicarea pedepsei; […]“. …  … 12.Se susține că textele criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5) referitoare la calitatea legii, ale art. 16 cu privire la egalitatea în drepturi, ale art. 22 referitoare la dreptul la viață și la integritate fizică și psihică, ale art. 24 referitoare la dreptul la apărare, ale art. 26 alin. (2) referitoare la viața intimă, familială și privată, ale art. 49 cu privire la protecția copiilor și a tinerilor și ale art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că Legea nr. 76/2008 reglementează constituirea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare, ce are ca scop prevenirea și combaterea unor categorii de infracțiuni prin care se aduc atingeri grave drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei, în special dreptului la viață și la integritate fizică și psihică, precum și identificarea cadavrelor cu identitate necunoscută, a persoanelor dispărute sau a persoanelor decedate în urma catastrofelor naturale, a accidentelor în masă, a infracțiunilor de omor sau a actelor de terorism, astfel cum este prevăzut la art. 1 alin. (1) al acestei legi.  … 14.Pentru asigurarea acestei finalități, art. 2 din cuprinsul Legii nr. 76/2008 stabilește condițiile în care pot fi prelevate probe biologice de la anumite persoane fizice sau din urmele rămase la locul comiterii unor infracțiuni, în vederea determinării profilului genetic, precum și condițiile în care pot fi prelucrate datele cuprinse în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare.  … 15.De asemenea, art. 3 al aceleiași legi prevede că infracțiunile pentru care pot fi prelevate probe biologice în vederea introducerii profilelor genetice în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare sunt enumerate în anexa care face parte integrantă din lege. … 16.Totodată, dispozițiile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 76/2008 prevăd categoriile de persoane și ipoteze în privința cărora sunt aplicabile prevederile acestui act normativ, printre acestea numărându-se: suspecții, pe care îi definește ca fiind persoanele despre care există date și informații că ar putea fi autori, instigatori sau complici ai infracțiunilor cuprinse în anexă [art. 4 alin. (1) lit. a)]; persoanele condamnate definitiv pentru săvârșirea unor infracțiuni dintre cele prevăzute în anexa la lege, la pedeapsa închisorii, precum și persoanele pentru care instanța a pronunțat amânarea aplicării pedepsei sau renunțarea la aplicarea pedepsei [art. 4 alin. (1) lit. b)]; persoanele înscrise potrivit legii în Registrul național automatizat cu privire la persoanele care au comis infracțiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor [art. 4 alin. (1) lit. b^1)]; urme biologice prelevate cu ocazia efectuării cercetării la fața locului [art. 4 alin. (1) lit. c)]; cadavre cu identitate necunoscută, persoane dispărute ori persoane decedate în urma catastrofelor naturale, a accidentelor în masă, a infracțiunilor de omor sau a actelor de terorism [art. 4 alin. (1) lit. d)].  … 17.În continuare, legea reglementează procedura de prelucrare a datelor cu caracter personal și a profilelor genetice introduse în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare, precum și păstrarea, distrugerea probelor biologice și ștergerea datelor personale din Sistemul Național de Date Genetice Judiciare.  … 18.Așadar, Legea nr. 76/2008 reglementează, în mod expres, atât categoriile de infracțiuni, categoriile de persoane și ipotezele în care se realizează prelevarea datelor genetice, cât și procedura aplicabilă în vederea prelevării.  … 19.Totodată, art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008 care face trimitere la art. 4 alin. (1) lit. b) din aceeași lege prevede că această măsură – a prelevării datelor genetice – este dispusă de instanța de judecată, prin hotărârea de condamnare ori prin hotărârea de amânare a aplicării pedepsei sau de renunțare la aplicarea pedepsei. De asemenea, alin. (2) al aceluiași art. 7 prevede că prelevarea probelor biologice de la persoanele condamnate definitiv la pedeapsa închisorii, prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 76/2008, în vederea adăugării profilelor genetice în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare, se realizează la introducerea în penitenciar, de personalul medical al penitenciarului, cu sprijinul personalului de pază și în prezența unui polițist, fără nicio altă notificare prealabilă din partea instanței de judecată, iar, conform art. 7 alin. (3) din Legea nr. 76/2008, prelevarea probelor biologice de la persoanele prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. b), pentru care instanța a pronunțat amânarea aplicării pedepsei sau renunțarea la aplicarea pedepsei, în vederea introducerii profilelor genetice în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare, se realizează de către personalul Poliției Române instruit în acest sens, imediat după comunicarea hotărârii definitive prin care instanța a pronunțat amânarea aplicării pedepsei sau renunțarea la aplicarea pedepsei. … 20.Având în vedere aceste considerente, Curtea reține că textele criticate sunt clare, precise și previzibile, permițând destinatarilor legii să își adapteze conduita la cerințele lor, motiv pentru care acestea sunt în acord cu standardele de calitate a legii impuse de prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție.  … 21.Totodată, Curtea reține că dispozițiile legale criticate reglementează ipoteza prelevării de date genetice de la persoane condamnate, pe de o parte, și ipoteza prelevării de date genetice de la persoane pentru care instanța a dispus prin hotărâre amânarea aplicării pedepsei sau renunțarea la aplicarea pedepsei, pe de altă parte. Contrar susținerilor autorului excepției, aceste ipoteze nu exclud însă aplicarea dispozițiilor Legii nr. 76/2008 și în privința persoanelor suspecte, ipoteză prevăzută de legiuitor la art. 4 alin. (1) lit. a) din legea analizată. De altfel, același aspect a fost reținut de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 666 din 17 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 502 din 14 iulie 2011, prin care instanța de contencios constituțional a constatat că „judecătorul, ca reprezentant al autorității, în pofida absenței consimțământului celui vizat, are dreptul să dispună cu privire la necesitatea prelevării de probe biologice de la o anumită categorie de persoane, și anume aceea a suspecților“. Așa fiind, nu poate fi reținută existența unei discriminări între persoanele condamnate și cele care au calitatea de suspect, sub aspectul obligației de a se supune recoltării de probe genetice, atunci când infracțiunile săvârșite se numără printre cele prevăzute în anexa la Legea nr. 76/2008 și sunt întrunite celelalte condiții legale pentru impunerea acestei obligații. Pentru aceste motive, dispozițiile legale criticate nu contravin prevederilor art. 16 din Constituție. … 22.În ceea ce privește, pretinsa încălcare prin dispozițiile art. 7 alin. (1) raportat la art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 76/2008 a prevederilor constituționale ale art. 22 referitoare la dreptul la viață și la integritate fizică și psihică, Curtea constată că, potrivit art. 5 alin. (1) din Legea nr. 76/2008, prelevarea probelor biologice dispusă în condițiile legii analizate se face prin metode noninvazive, respectiv prin recoltarea celulelor epiteliale prin periaj al mucoasei bucale, iar în situațiile în care nu se poate realiza această modalitate, prin recoltarea unor celule epiteliale din regiunea feței. Prin urmare, măsura supusă controlului de constituționalitate nu afectează nici viața, nici integritatea fizică sau psihică a persoanelor cărora le este aplicată, fiind în acord cu prevederile art. 22 din Legea fundamentală.  … 23.Referitor la invocarea în prezenta cauză a dispozițiilor art. 26 alin. (2) din Constituție referitoare la viața intimă, familială și privată, Curtea reține că acest drept fundamental nu este unul absolut, exercitarea sa putând fi restrânsă, în condițiile legii, cu respectarea prevederilor art. 53 din Constituție. Or, restrângerea exercitării dreptului fundamental anterior menționat este realizată, prin dispozițiile art. 7 alin. (1) raportat la art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 76/2008, adică prin lege, în vederea realizării scopului acestui act normativ, prevăzut la art. 1 alin. (1) din cuprinsul său, scop ce este subsumat apărării ordinii publice. Totodată, reglementarea analizată este necesară în vederea asigurării acestei finalități, este nediscriminatorie și este proporțională cu situația care a determinat-o, inventarierea caracteristicilor genetice ale persoanelor enumerate nefiind posibilă, având în vedere natura acestora, în lipsa unei proceduri de prelevare ce implică o examinare fizică a persoanei vizate. De altfel, referitor la necesitatea măsurii analizate, prin Decizia nr. 666 din 17 mai 2011, mai sus citată, Curtea a statuat că „este de necontestat faptul că toți participanții la înfăptuirea actului de justiție au obligația de a se supune principiului aflării adevărului. Ca o necesitate firească ce se impune ca urmare a desfășurării instrucției penale, genotiparea probelor biologice recoltate din câmpul infracțiunii, alături de probele de referință recoltate de la persoanele ce fac parte din cercul de suspecți, este o măsură necesară într-o societate democratică“. Nu în ultimul rând, Curtea reține că prelevarea de probe biologice, în temeiul Legii nr. 76/2008, este o facultate, iar nu o obligație a instanței de judecată, caracterul facultativ al acestei măsuri rezultând din terminologia folosită în cuprinsul legii analizate. Astfel, art. 3 prevede că „infracțiunile pentru care pot fi prelevate probe biologice în vederea introducerii profilelor genetice în S.N.D.G.J. sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege“. Sintagma „pot fi prelevate“ din cuprinsul acestor dispoziții legale denotă caracterul facultativ al unei astfel de măsuri, instanța fiind cea care apreciază dacă prelevarea probelor biologice în vederea introducerii profilelor genetice în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare este necesară în raport cu circumstanțele concrete ale cauzei. În același sens este și jurisprudența Curții Constituționale, prin Decizia nr. 666 din 17 mai 2011, invocată anterior, Curtea reținând că judecătorul are dreptul să dispună cu privire la necesitatea prelevării de probe biologice de la o anumită categorie de persoane.  … 24.Referitor la pretinsa încălcare, prin textele criticate, a dispozițiilor art. 49 din Constituție cu privire la protecția copiilor și a tinerilor, Curtea constată că acestea reglementează dreptul copiilor și al tinerilor de a se bucura de un regim special de protecție și de asistență în realizarea drepturilor lor, obligația statului de acordare de alocații pentru copii și de ajutoare pentru îngrijirea copilului bolnav ori cu handicap, precum și alte forme de protecție socială, interdicția exploatării minorilor și a folosirii lor în activități care le-ar dăuna sănătății, moralității sau care le-ar pune în primejdie viața ori dezvoltarea normală, interdicția angajării ca salariați a minorilor cu vârsta sub 15 ani, precum și obligația autorităților publice de a contribui la asigurarea condițiilor pentru participarea liberă a tinerilor la viața politică, socială, economică, culturală și sportivă a țării. Așadar, dispozițiile constituționale anterior menționate reglementează aspecte de natură economică și socială referitoare la protecția copiilor și a tinerilor, motiv pentru acestea nu sunt incidente în prezenta cauză. … 25.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Roland Hajdu în Dosarul nr. 172/119/2017 al Curții de Apel Brașov – Secția penală și constată că dispozițiile art. 7 alin. (1) raportate la art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 76/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Brașov – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 16 martie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cristina Teodora Pop––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește