DECIZIA nr. 175 din 4 aprilie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 lit. d) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Asociația de Locatari nr. 761 din Galați, prin reprezentant legal Marin Frunză, în Dosarul nr. 10.073/233/2009/a1 al Judecătoriei Galați – Secția civilă. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.166D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.  … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Încheierea din 9 iulie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 10.073/233/2009/a1, Judecătoria Galați – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 lit. d) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Asociația de Locatari nr. 761 din Galați, prin reprezentant legal Marin Frunză, cu prilejul soluționării unei cereri de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, aferente cererii de recuzare. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține că, în mod indiscutabil, o cerere de recuzare nu poate reprezenta decât un ultim demers procedural posibil în exercitarea dreptului de apărare pe care îl face partea interesată într-o procedură judiciară, în condițiile în care constată că drepturile și libertățile îi sunt vădit, sistematic și brutal nesocotite, astfel că nu mai este luată în considerație obligația de respectare a imparțialității și nici obligația de respectare a independenței judecătorului. Precizează că, în conformitate cu art. 24 din Constituție, dreptul la apărare este garantat, or, condiționarea exercitării dreptului la apărare, prin procedura reexaminării, doar cu condiția timbrării prealabile a acestui drept constituțional, încalcă vădit condiția cerută și acordată prin Constituție, anume de garantare, care presupune exercitarea nestingherită, necondiționată de plata vreunei taxe.  … 6.De asemenea, susține că plata unei astfel de taxe ce vizează o cerere de recuzare reprezintă o nesocotire a principiilor consacrate în cuprinsul art. 1 alin. (3) din Constituție, cu privire la garantarea drepturilor și libertăților cetățenilor, în art. 1 alin. (5) din Constituție, care stabilesc prioritatea absolută a aplicării prevederilor Constituției în raport cu alte acte inferioare, dar și o încălcare a dispozițiilor art. 15 alin. (1) Constituție, care impun ca cetățenii să beneficieze de drepturile și libertățile consacrate și prevăzute de Constituție, inclusiv de garantarea dreptului la apărare. … 7.Apreciază, de asemenea, că textul de lege criticat este vădit neconstituțional în măsura în care se solicită o taxă pentru a îndrepta o greșeală, o eroare judiciară sau chiar un abuz comis de instanță când a solicitat taxa judiciară de timbru. Susține, totodată, că aceste dispoziții nu prevăd termenul legal în care se poate formula cerere de acordare a facilităților fiscale pentru taxa judiciară de timbru în valoare de 4 lei aferentă cererii de recuzare, modul de soluționare a cererii de acordare a facilităților fiscale sub forma scutirii de plata taxelor, formulată de o persoană juridică, și nici calea de atac împotriva soluției și nici termenul în care se poate exercita calea de atac împotriva soluției pronunțate. … 8.Judecătoria Galați – Secția civilă apreciază că dispozițiile art. 3 lit. d) din Legea nr. 146/1997 nu contravin Legii fundamentale, iar normele constituționale referitoare la dreptul la apărare, supremația legii și accesul liber la justiție nu instituie nicio interdicție cu privire la stabilirea taxelor în justiție. În opinia instanței de judecată, este legal și normal ca justițiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfășurată de autoritățile judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora cu atât mai mult cu cât, în virtutea dispozițiilor constituționale ale art. 56 alin. (1), „Cetățenii au obligația să contribuie, prin impozite și prin taxe, la cheltuielile publice“. Așa fiind, plata taxelor și a impozitelor reprezintă o obligație constituțională a cetățenilor. De asemenea, instanța reține că echivalentul taxelor judiciare de timbru este integrat în valoarea cheltuielilor stabilite de instanța de judecată prin hotărârea pe care o pronunță în cauză, plata acestora revenind părții care cade în pretenții. Dispozițiile legale privind posibilitatea instanței de judecată de a acorda scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru vizează tocmai acele situații în care partea nu poate face față cheltuielilor unui proces din cauza lipsei mijloacelor materiale, constituind o garanție a liberului acces la justiție. … 9.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 3 lit. d) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora: „Acțiunile și cererile neevaluabile în bani se taxează astfel: […] d) cereri de recuzare în materie civilă – 4 lei.“ … 13.Curtea precizează faptul că Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru a fost abrogată prin art. 58 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, iar în acest context, în legătură cu examinarea unor texte de lege ce nu mai sunt în vigoare, prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, nuanțând interpretarea sintagmei „în vigoare“ din cuprinsul art. 29 din Legea nr. 47/1992, text care circumstanțiază controlul de constituționalitate numai la legile și ordonanțele în vigoare, Curtea Constituțională a reținut că acest control vizează „dispozițiile aplicabile cauzei, chiar dacă acestea nu mai sunt în vigoare“, dar ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare. O astfel de soluție a fost justificată prin faptul că, deși abrogată, „legea civilă poate ultraactiva în unele situații, potrivit principiului «tempus regit actum»“. Astfel, deși nu mai sunt în vigoare, dispozițiile de lege criticate își produc în continuare efectele juridice, fiind aplicabile cauzei, iar, în aceste condiții, Curtea are competența de a se pronunța cu privire la constituționalitatea acestora. … 14.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, aceste prevederi contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) și (5) referitoare la statul român și la respectarea supremației Constituției și a legilor,art. 15 alin. (1) – Universalitatea, art. 24 referitor la garantarea dreptului la apărare, precum și dispozițiilor art. 8 din Declarația Universală a Drepturilor Omului privind dreptul la satisfacție efectivă din partea instanțelor juridice naționale. … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile art. 3 lit. d) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, din perspectiva unor critici similare celor din prezenta cauză și prin raportare la aceleași norme constituționale, în acest sens fiind Decizia nr. 587 din 23 septembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 394 din 21 aprilie 2022.  … 16.Prin decizia antereferită, la paragrafele 14-17, Curtea a reținut, în esență, că accesul la justiție nu presupune gratuitatea actului de justiție și nici, implicit, realizarea unor drepturi pe cale judecătorească în mod gratuit. Legiuitorul este îndreptățit să instituie taxe judiciare de timbru pentru a nu se afecta bugetul de stat prin costurile procedurii judiciare deschise de părțile aflate în litigiu. Art. 21 din Constituție nu instituie nicio interdicție cu privire la taxele judiciare de timbru, fiind legal și normal ca justițiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfășurată de autoritățile judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora. Mai mult, în virtutea dispozițiilor constituționale ale art. 56 alin. (1), potrivit cărora „Cetățenii au obligația să contribuie, prin impozite și prin taxe, la cheltuielile publice“, plata taxelor și a impozitelor reprezintă o obligație constituțională a cetățenilor. … 17.În același sens este, de altfel, și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, în care s-a statuat că o caracteristică a principiului accesului liber la justiție este aceea că nu este un drept absolut (a se vedea, în acest sens, Hotărârea din 28 mai 1985, pronunțată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit, paragraful 57). Astfel, acest drept, care cere prin însăși natura sa o reglementare din partea statului, poate fi subiectul unor limitări, atât timp cât nu este atinsă însăși substanța sa. Chiar în Hotărârea din 19 iunie 2001, pronunțată în Cauza Kreuz împotriva Poloniei, paragraful 54, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că, în conformitate cu principiile care se degajă din jurisprudența sa, nu a respins niciodată ideea de impunere a unor restricții financiare cu privire la accesul unei persoane la justiție, tocmai în interesul unei bune administrări a justiției. … 18.Totodată, Curtea Constituțională a subliniat că nu se poate vorbi despre un cuantum împovărător al taxei judiciare de timbru, acesta fiind unul rezonabil, care nu este de natură a afecta justițiabilul din punct de vedere financiar, astfel încât nu pot fi reținute criticile referitoare la restricționarea accesului la justiție sau a dreptului la apărare prin instituirea acestei taxe fixe datorate de justițiabil în cazul depunerii unei cereri de recuzare a membrilor completului de judecată, în materie civilă. De altfel, legiuitorul a instituit, prin art. 21 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru și art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, posibilitatea de a se acorda scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru. Această reglementare vizează tocmai acele situații în care partea nu poate face față cheltuielilor unui proces din cauza lipsei mijloacelor materiale, constituind o garanție a accesului liber la justiție. … 19.Pentru motivele arătate mai sus, Curtea a reținut, de asemenea, că dispozițiile de lege criticate nu aduc atingere nici principiului privind universalitatea drepturilor, a libertăților și a îndatoririlor fundamentale, principiu consacrat de art. 15 din Constituție, și nici art. 8 din Declarația Universală a Drepturilor Omului. … 20.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, atât considerentele, cât și soluția deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. … 21.Referitor la susținerile autoarei excepției de neconstituționalitate potrivit cărora dispozițiile art. 3 lit. d) din Legea nr. 146/1997 nu prevăd termenul legal în care se poate formula cerere de acordare a facilităților fiscale pentru taxa judiciară de timbru aferentă cererii de recuzare, modul de soluționare a cererii de acordare a facilităților fiscale sub forma scutirii de plata taxelor, formulată de o persoană juridică, calea de atac împotriva soluției și nici termenul în care se poate exercita calea de atac împotriva soluției pronunțate, Curtea subliniază faptul că instanța de contencios constituțional nu este competentă a soluționa excepții de neconstituționalitate privind lacune legislative ori în cazul unor reglementări legale despre care se pretinde că ar fi incomplete ori nesatisfăcător redactate, deoarece aceasta ar presupune o intervenție nemijlocită din partea sa în activitatea de legiferare. … 22.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Asociația de Locatari nr. 761 din Galați, prin reprezentant legal Marin Frunză, în Dosarul nr. 10.073/233/2009/a1 al Judecătoriei Galați – Secția civilă și constată că dispozițiile art. 3 lit. d) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Galați – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 4 aprilie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Ingrid-Alina Tudora–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește