DECIZIA nr. 175 din 21 martie 2024

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 29/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 721 din 24 iulie 2024
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LADECIZIE 82 26/11/2018
ActulREFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 CAP. 1
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE 153 28/06/2017 CAP. 1
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 7REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 ART. 38
ART. 7REFERIRE LADECIZIE 794 15/12/2016
ART. 13REFERIRE LADECIZIE 794 15/12/2016
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 126
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 142
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
ART. 15REFERIRE LADECIZIE 794 15/12/2016
ART. 15REFERIRE LAOUG 43 31/08/2016
ART. 15REFERIRE LAOUG 57 09/12/2015
ART. 15REFERIRE LAOUG 57 09/12/2015 ART. 3
ART. 16REFERIRE LAOUG 43 31/08/2016
ART. 17REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 18REFERIRE LADECIZIE 742 08/10/2020
ART. 20REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 22REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 22REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 22REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 3
ART. 22REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 10
ART. 22REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 24REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 ART. 38
ART. 24REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 CAP. 1
ART. 25REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 25REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 25REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 126
ART. 25REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
ART. 26REFERIRE LADECIZIE 519 03/11/2022
ART. 26REFERIRE LADECIZIE 618 05/10/2021
ART. 26REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 ART. 38
ART. 26REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 CAP. 1
ART. 27REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 27REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 27REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 3
ART. 27REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 27REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 27REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 27REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Marian Enache – președinte
Mihaela Ciochină – judecător
Cristian Deliorga – judecător
Dimitrie-Bogdan Licu – judecător
Laura-Iuliana Scântei – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Elena-Simina Tănăsescu – judecător
Varga Attila – judecător
Cosmin-Marian Văduva – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor notei 2 a lit. c) de la pct. II lit. A cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în interpretarea dată prin Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, excepție ridicată de Sindicatul Național Solidaritatea Cluj-Napoca, în numele membrilor de sindicat Mihaiela Agud-Popa și alții, în Dosarul nr. 4.146/117/2020 al Tribunalului Bihor – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.083D/2021.2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.3.Președintele Curții dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 1.213D/2021, nr. 1.276D/2021, nr. 1.352D/2021 și nr. 2.791D/2021, având obiect similar al excepțiilor de neconstituționalitate, excepții ridicate de Sindicatul Național Solidaritatea Cluj-Napoca, pentru membrii de sindicat Ancuța Irina Sofronie și alții, în Dosarul nr. 4.155/117/2020 al Tribunalului Ialomița – Judecător Sindic, de Sindicatul Național Solidaritatea Cluj-Napoca, pentru membrii de sindicat Lidia Ghiduh și alții, în Dosarul nr. 4.161/117/2020 al Tribunalului Neamț – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, de Sindicatul Național Solidaritatea Cluj-Napoca, în numele membrilor săi, în Dosarul nr. 4.165/117/2020 al Tribunalului Satu Mare – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, și de Sindicatul Național Solidaritatea Cluj-Napoca, pentru membrii de sindicat Valentin Ion Petre și Elena Cristina Dumitrescu, în Dosarul nr. 4.162/117/2020 al Tribunalului Prahova – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.4.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.5.Magistratul-asistent menționează că autorul excepției a depus concluzii scrise în sensul admiterii excepției de neconstituționalitate.6.Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor nr. 1.213D/2021, nr. 1.276D/2021, nr. 1.352D/2021 și nr. 2.791D/2021 la Dosarul nr. 1.083D/2021. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.213D/2021, nr. 1.276D/2021, nr. 1.352D/2021 și nr. 2.791D/2021 la Dosarul nr. 1.083D/2021, care a fost primul înregistrat.7.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere că, prin decizia criticată a instanței supreme, a fost lămurită modalitatea în care majorarea salarială de 15% se aplică prin raportare la art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017. Instanța supremă a recunoscut, astfel, dreptul la această majorare ca un drept salarial nou. Totodată, Decizia Curții Constituționale nr. 794 din 15 decembrie 2016 vizează o altă situație, cea a stabilirii nivelului maxim de salarizare la care ar urma să se facă egalizarea, prin luarea în considerare nu doar a majorărilor prevăzute prin acte normative, ci și a celor stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătorești.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:8.Prin Încheierea din 24 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 4.146/117/2020, Tribunalul Bihor – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a notei 2 a lit. c) de la pct. II lit. A cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în interpretarea dată prin Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Sindicatul Național Solidaritatea Cluj-Napoca, în numele membrilor de sindicat Mihaiela Agud-Popa și alții, în litigii având ca obiect acordarea de drepturi salariale și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.083D/2021. 9.Prin Încheierea din 29 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 4.155/117/2020, Tribunalul Ialomița – Judecător Sindic a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a notei 2 a lit. c) de la pct. II lit. A cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, în interpretarea dată prin Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Sindicatul Național Solidaritatea Cluj-Napoca, pentru membrii de sindicat Ancuța Irina Sofronie și alții, în litigii având ca obiect acordarea de drepturi salariale și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.213D/2021. 10.Prin Încheierea din 31 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 4.161/117/2020, Tribunalul Neamț – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a notei 2 a lit. c) de la pct. II lit. A cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, în interpretarea dată prin Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Sindicatul Național Solidaritatea Cluj-Napoca, în numele membrilor de sindicat Lidia Ghiduh și alții, în litigii având ca obiect acordarea de drepturi salariale și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.276D/2021. 11.Prin Încheierea din 6 aprilie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 4.165/117/2020, Tribunalul Satu Mare – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a notei 2 a lit. c) de la pct. II lit. A cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, în interpretarea dată prin Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Sindicatul Național Solidaritatea Cluj-Napoca în numele membrilor săi, într-un litigiu având ca obiect acordarea de drepturi salariale și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.352D/2021. 12.Prin Încheierea din 28 iunie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 4.162/117/2020, Tribunalul Prahova – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a notei 2 a lit. c) de la pct. II lit. A cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, în interpretarea dată prin Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Sindicatul Național Solidaritatea Cluj-Napoca, pentru membrii de sindicat Valentin Ion Petre și Elena Cristina Dumitrescu, într-un litigiu având ca obiect acordarea de drepturi salariale și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.791D/2021. 13.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, este contrară Deciziei Curții Constituționale nr. 794 din 15 decembrie 2016, împrejurare din care decurge încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 1, ale art. 16 alin. (1) și (2), ale art. 126 alin. (3) și ale art. 147. Prin Decizia Curții Constituționale nr. 794 din 15 decembrie 2016 s-a stabilit că personalul care beneficiază de aceleași condiții trebuie să fie salarizat la nivelul maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare din cadrul aceleiași categorii profesionale și familii ocupaționale, indiferent de instituție sau autoritate publică. Potrivit paragrafului 33 din Decizia Curții Constituționale nr. 794 din 15 decembrie 2016, în cazul instituțiilor sau autorităților publice aflate în subordinea aceluiași ordonator de credite, având același scop, îndeplinind aceleași funcții și atribuții, aflate la același nivel de subordonare din punct de vedere financiar, nivelul maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare se va stabili la nivelul maxim aflat în plată din cadrul tuturor acestor instituții sau autorități publice subordonate. Dar, în baza Deciziei nr. 82 din 26 noiembrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, funcționarii publici din cadrul Ministerului Finanțelor Publice au un salariu de bază majorat cu 15% începând cu luna iulie 2017, în timp ce alții nu beneficiază de această majorare, deși prestează aceeași activitate. Soluția instanței supreme permite ca persoane aflate în aceeași situație, dar care nu au obținut hotărâri judecătorești prin care să se fi recunoscut majorări salariale, au indemnizații de încadrare mai mici decât cele cărora li s-au recunoscut astfel de drepturi prin hotărâri judecătorești, generând diferențe în stabilirea salariului de bază. 14.Autorul excepției arată, în final, că prin nerespectarea considerentelor Deciziei Curții Constituționale nr. 794 din 15 decembrie 2016 se aduce atingere dispozițiilor art. 142 alin. (1) și ale art. 147 alin. (4) teza a doua din Legea fundamentală, din care rezultă că toate deciziile Curții Constituționale, indiferent de natura și conținutul acestora, sunt general obligatorii, inclusiv pentru instanța supremă, care nu poate oferi dezlegări obligatorii ce contravin deciziilor Curții Constituționale. 15.Tribunalul Bihor – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, instanța arată că autorul excepției este nemulțumit de momentul stabilit prin decizia criticată a instanței supreme de la care se pot oferi drepturile salariale solicitate; însă instanța supremă nu a negat însăși acordarea acestor drepturi. Prin Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016, jurisdicția constituțională nu a analizat constituționalitatea reglementării momentului de la care pot fi acordate majorările salariale în discuție, ci a analizat exclusiv conținutul art. 3^1 alin. (1^2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, introdus prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, pentru modificarea și completarea unor acte normative și pentru aplicarea unitară a dispozițiilor legale, care suprima de la plată anumite sume ce erau recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive și/sau irevocabile.16.Tribunalul Ialomița – Judecătorul Sindic apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, instanța arată că autorul excepției este nemulțumit de momentul stabilit prin decizia criticată a instanței supreme de la care se pot oferi drepturile salariale solicitate; însă instanța supremă nu a negat însăși acordarea acestor drepturi, ci doar a stabilit momentul de la care sumele pot fi acordate, în raport cu art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 referitor la aplicarea în timp a acesteia. Prin Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016, jurisdicția constituțională nu a analizat constituționalitatea reglementării momentului în care pot fi acordate majorările salariale în discuție, ci a analizat exclusiv conținutul art. 3^1 alin. (1^2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, introdus prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2016, care suprima de la plată anumite sume ce erau recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive și/sau irevocabile.17.Tribunalul Neamț – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia cu privire la temeinicia excepției de neconstituționalitate.18.Tribunalul Satu Mare – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția este neîntemeiată, având în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 742 din 8 octombrie 2020, care, deși vizează o altă categorie de funcționari publici, este aplicabilă și în soluționarea excepției cu care a sesizat Curtea Constituțională, ținând seama de similaritatea argumentelor folosite în sprijinul celor două excepții.19.Tribunalul Prahova – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția este neîntemeiată, deoarece Decizia Curții Constituționale nr. 794 din 15 decembrie 2016 se referă la un alt aspect, respectiv la faptul că nivelul maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare la care se face egalizarea trebuie să includă și drepturile stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătorești. 20.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. 21.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, notele scrise depuse de autorul excepției, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:22.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.23.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile notei 2 a lit. c) de la pct. II lit. A cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, în interpretarea dată prin Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Prevederile legale criticate au următorul conținut: „Funcționarii publici din serviciile publice deconcentrate ale instituțiilor din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Mediului, Ministerului Sănătății, Ministerului Educației Naționale și Ministerului Muncii și Justiției Sociale beneficiază, pentru complexitatea muncii, de o majorare a salariului de bază de 15%.“24.Prin Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 130 din 19 februarie 2019, instanța supremă a statuat, în interpretarea dispozițiilor notei 2 lit. c) pct. II lit. A cap. I din anexa nr. VIII a Legii-cadru nr. 153/2017, în corelare cu prevederile art. 38 alin. (1), alin. (2) lit. a), alin. (3) lit. a), alin. (4) și (6) din actul normativ anterior menționat, următoarele:– majorarea salariului de bază, de 15% pentru complexitatea muncii, nu se acordă pentru perioada 1 iulie 2017-31 decembrie 2017 și pentru anul 2018;– pentru perioada 2019-2022, această majorare se acordă în condițiile stabilite la art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017;– prin excepție, această majorare se acordă începând cu ianuarie 2018 sau cu data de la care salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, indemnizațiile de încadrare devin mai mari decât cele stabilite potrivit legii pentru anul 2022, ca urmare a majorărilor salariale reglementate.25.Autorul excepției de neconstituționalitate apreciază că prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 referitor la Statul Român, ale art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi, ale art. 126 alin. (3) privind Înalta Curte de Casație și Justiție și ale art. 147 privind deciziile Curții Constituționale.26.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, prin Decizia nr. 519 din 3 noiembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 26 ianuarie 2023, și Decizia nr. 618 din 5 octombrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 106 din 2 februarie 2022, a statuat că art. 38 alin. (1), (4) și (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 nu instituie niciun fel de diferențe între persoanele aparținând acelorași categorii socioprofesionale sub aspectul modului de acordare a sporului prevăzut la dispozițiile din cuprinsul notei 2 a lit. c) a secțiunii II din subcapitolul 1 lit. A al cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017. În cauza de față sunt criticate dispozițiile din cuprinsul notei 2 a lit. c) a secțiunii II din subcapitolul 1 lit. A al cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, în interpretarea dată acestora prin Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Deși în cele două decizii anterior menționate Curtea Constituțională nu a examinat constituționalitatea unei reglementări de drept primar, în interpretarea dată acesteia prin Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018 pronunțată de instanța supremă, în considerentele celor două decizii mai sus menționate a statuat că Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018 pronunțată de instanța supremă nu conduce către concluzia unei aplicări diferențiate a acestui spor între persoane aflate în aceeași situație juridică. Or, în condițiile în care autorul prezentei excepții critică tocmai presupusa discriminare la care se ajunge prin interpretarea oferită de instanța supremă, Curtea va respinge, ca neîntemeiată, prezenta excepție de neconstituționalitate.27.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 13, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
HOTĂRĂȘTE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Sindicatul Național Solidaritatea Cluj-Napoca, în numele membrilor de sindicat Mihaiela Agud-Popa și alții, în Dosarul nr. 4.146/117/2020 al Tribunalului Bihor – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal, de Sindicatul Național Solidaritatea Cluj-Napoca, pentru membrii de sindicat Ancuța Irina Sofronie și alții, în Dosarul nr. 4.155/117/2020 al Tribunalului Ialomița – Judecător Sindic, de Sindicatul Național Solidaritatea Cluj-Napoca, pentru membrii de sindicat Lidia Ghiduh și alții, în Dosarul nr. 4.161/117/2020 al Tribunalului Neamț – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, de Sindicatul Național Solidaritatea Cluj-Napoca, în numele membrilor săi, în Dosarul nr. 4.165/117/2020 al Tribunalului Satu Mare – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și de Sindicatul Național Solidaritatea Cluj-Napoca, pentru membrii de sindicat Valentin Ion Petre și Elena Cristina Dumitrescu, în Dosarul nr. 4.162/117/2020 al Tribunalului Prahova – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile notei 2 a lit. c) de la pct. II lit. A cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în interpretarea dată prin Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Bihor – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal, Tribunalului Ialomița – Judecător Sindic, Tribunalului Neamț – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, Tribunalului Satu Mare – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și Tribunalului Prahova – Secția a II-a civilă de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 21 martie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Cosmin-Marian Văduva

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x