DECIZIA nr. 175 din 21 martie 2017

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 48 alin. (5) și art. 49 lit. c) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, excepție ridicată de Cecilia Camelia Răducanu, în Dosarul nr. 373/57/2015 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 146D/2016. … 2.La apelul nominal răspunde, pentru autoarea excepției, avocat Cristian Tinca, cu împuternicire avocațială depusă la dosar, lipsind celelalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că, la dosar, partea Camera Executorilor Judecătorești de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia – Colegiul Director, prin avocat, a depus note scrise, prin care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, întrucât instituirea controlului actelor efectuate de către executorii judecătorești este justificată de faptul că aceștia îndeplinesc un serviciu de interes public, și anume executarea silită a dispozițiilor cu caracter civil din titlurile executorii, îndeplinind acte de autoritate publică, și, ca atare, activitatea acestora este supusă controlului profesional, iar, în situația în care sunt constatate abateri, răspund disciplinar. … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul domnului avocat Cristian Tinca, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate, având în vedere motivele formulate în fața instanței judecătorești, cuprinse în notele scrise ale autoarei excepției, care au însoțit încheierea de sesizare a Curții, aflate la dosarul cauzei. În plus, susține că art. 48 alin. (5) din Legea nr. 188/2000 contravine art. 21 alin. (3) din Constituție, deoarece hotărârea Consiliului de disciplină al Camerei executorilor judecătorești nu poate fi atacată direct la instanța judecătorească, iar art. 49 lit. c) din aceeași lege, cu privire la caracterul definitiv al hotărârii prin care s-a stabilit sancțiunea disciplinară, încalcă prevederile constituționale ale art. 21 alin. (1). … 5.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca neîntemeiată, arătând că instanța de contencios constituțional s-a pronunțat în mod constant că accesul liber la justiție nu înseamnă că acesta trebuie asigurat la toate structurile judecătorești și la toate căile de atac, deoarece competența și căile de atac sunt stabilite exclusiv de legiuitor, care poate institui reguli speciale, în considerarea unor situații deosebite, iar contestația din materia disciplinară a executorilor judecătorești reprezintă o veritabilă cale de atac împotriva hotărârii Comisiei superioare de disciplină a Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:6.Prin Încheierea din 1 februarie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 373/57/2015, Curtea de Apel Alba Iulia – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 48 alin. (5) și art. 49 lit. c) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești. Excepția a fost ridicată de Cecilia Camelia Răducanu într-o cauză având ca obiect anularea unor acte administrative, respectiv anularea unor hotărâri emise de Consiliul de disciplină al Camerei Executorilor Judecătorești de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia și de Comisia superioară de disciplină a Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești. … 7.În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține, în esență, că atât cercetarea disciplinară făcută de Colegiul director al Camerei Executorilor Judecătorești de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, cât și hotărârile disciplinare emise privesc în mod exclusiv aspecte ce țin de legalitatea actelor de executare, iar nu de calitatea actelor și lucrărilor efectuate de executorii judecătorești sau comportamentul acestora în raporturile de serviciu cu autoritățile publice și cu persoanele fizice și juridice, așa cum este edictat la art. 62 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 188/2000. … 8.De asemenea, autoarea excepției apreciază că dispozițiile de lege criticate încălcă competența instanței de executare, singura autoritate competentă de a judeca contestațiile și orice alte incidente apărute în cursul executării silite. Astfel, consideră că pretinsele abateri disciplinare (stabilirea de cheltuieli de executare contrar dispozițiilor de lege incidente în materie și întocmirea de acte de executare – procese-verbale, fără justificare legală) se circumscriu în motive susceptibile de a promova contestație la executare. … 9.În final, susține că, prin hotărârile atacate, au fost stabilite amenzi și cheltuieli în sarcina executorului judecătoresc, contrar art. 21 alin. (4) din Constituție, și obligarea la plata amenzii în termen de 30 de zile sub sancțiunea suspendării din funcție contravine art. 1 alin. (4) și art. 126 Constituție, prin raportare la art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. … 10.Curtea de Apel Alba Iulia – Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază ca neîntemeiată excepția, având în vedere că, pe de o parte, aspectele semnalate țin de legalitatea actelor de executare, nu de calitatea actelor și lucrărilor efectuate. Pe de altă parte, stabilirea amenzii și a cheltuielilor în sarcina executorului judecătoresc nu se încadrează în prevederea constituțională care vizează gratuitatea jurisdicțiilor speciale administrative, iar dispoziția de suspendare din funcție în cazul neachitării amenzii în termen de 30 de zile, potrivit art. 49 lit. c) din Legea nr. 188/2000, este de natură sancționatorie, fiind apanajul exclusiv al legiuitorului. … 11.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 12.Guvernul apreciază ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate, arătând că, îndeplinind exigențele dreptului la un proces echitabil, prin asigurarea unei căi efective de atac la o instanță judecătorească, consacrată prin art. 21 alin. (3) din Constituție, „contestația“ din materia disciplinară a executorilor judecătorești este o veritabilă și efectivă cale de atac împotriva hotărârii Comisiei superioare de disciplină a Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, cale de atac prin care instanța, ținând seama și de rolul activ pe care trebuie să îl aibă, poate soluționa cauza sub toate aspectele, atât asupra legalității procedurii disciplinare, cât și asupra temeiniciei hotărârii. De asemenea, având în vedere aceleași considerente, consideră că nu se poate reține nici critica dispozițiilor art. 49 lit. c) din Legea nr. 188/2000, care stabilesc sancțiunile disciplinare ce pot fi aplicate membrilor profesiei. … 13.Avocatul Poporului susține că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. În acest sens apreciază că, îndeplinind exigențele dreptului la un proces echitabil, prin asigurarea unei căi efective de atac la o instanță judecătorească, consacrată prin art. 21 alin. (3) din Constituție, „recursul“ din materia disciplinară a executorilor judecătorești este o veritabilă și efectivă cale de atac împotriva hotărârii Comisiei superioare de disciplină a Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, cale de atac prin care instanța de judecată, ținând seama și de rolul activ pe care trebuie să îl aibă, poate soluționa cauza sub toate aspectele, atât asupra legalității procedurii disciplinare, cât și asupra temeiniciei hotărârii. … 14.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:15.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 16.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 48 alin. (5) și art. 49 lit. c) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 20 octombrie 2011, având următorul cuprins:– Art. 48 alin. (5): „Împotriva hotărârii Consiliului de disciplină al Camerei executorilor judecătorești părțile pot face contestație, în termen de 15 zile de la comunicare, la Comisia superioară de disciplină a Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, care judecă în complet de 5 membri. Hotărârea Comisiei superioare de disciplină este definitivă și poate fi atacată cu contestație la curtea de apel.“; … – Art. 49 lit. c): Sancțiunile disciplinare se aplică în raport cu gravitatea faptelor și constau în: […]c)amendă de la 500 lei la 3.000 lei, care se face venit la bugetul Camerei executorilor judecătorești în a cărei rază teritorială este situat biroul executorului judecătoresc respectiv. Neachitarea amenzii în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a stabilit sancțiunea disciplinară atrage suspendarea de drept din funcție a executorului judecătoresc până la achitarea sumei. Hotărârea definitivă constituie titlu executoriu;“ . …  …  … 17.În opinia autoarei excepției, dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (4), care reglementează principiul separației și echilibrului puterilor în stat, art. 21 privind accesul liber la justiție și art. 126 referitor la instanțele judecătorești, precum și art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, cu privire la dreptul la un proces echitabil. … 18.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, referitor la dispozițiile art. 48 alin. (5) din Legea nr. 188/2000, prin Decizia nr. 523 din 9 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 844 din 19 noiembrie 2014, a statuat că aceste norme prevăd o cale de atac împotriva hotărârii Comisiei superioare de disciplină a Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești prin care s-a soluționat contestația formulată împotriva hotărârii Consiliului de disciplină al Camerei executorilor judecătorești și nu se poate susține încălcarea accesului liber la justiție, consacrat prin art. 21 din Constituție. Potrivit jurisprudenței constante a Curții Constituționale, accesul la justiție nu presupune și accesul la toate mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește justiția, iar instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești, deci și reglementarea căilor de atac sunt de competența exclusivă a legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură (paragraful 22). … 19.Cu privire la competența unor organisme profesionale de a judeca acțiuni disciplinare, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a arătat că, în numeroase state ale Consiliului Europei, abaterile disciplinare sunt de competența acestor structuri, iar o asemenea atribuire de competență nu este contrară dispozițiilor Convenției, care impune, totuși, unul dintre următoarele sisteme: sau jurisdicțiile organismelor profesionale îndeplinesc exigențele art. 6 paragraful 1 din Convenție sau ele nu le îndeplinesc și atunci legea națională trebuie să permită accesul la o instanță judecătorească care prezintă toate garanțiile dreptului la un proces echitabil și la soluționarea cauzei de către o instanță independentă și imparțială. A se vedea în acest sens Hotărârea din 10 februarie 1983, pronunțată în Cauza Albert et Le Compte contra Belgiei, Hotărârea din 22 noiembrie 1995, pronunțată în Cauza Bryan contra Marii Britanii, Hotărârea din 20 mai 1998, pronunțată în Cauza Gautrin și alții contra Franței, Hotărârea din 16 decembrie 2008, pronunțată în Cauza Frankowicz contra Poloniei, și Hotărârea din 29 octombrie 2009, pronunțată în Cauza Chaudet contra Franței. … 20.În ceea ce privește critica autoarei excepției potrivit căreia atât cercetarea disciplinară făcută, cât și hotărârile disciplinare emise privesc aspecte ce țin de legalitatea actelor de executare, iar nu de calitatea actelor și lucrărilor efectuate de executorii judecătorești, Curtea constată că aceste susțineri nu pot fi convertite în vicii de neconstituționalitate ale textelor de lege criticate, întrucât vizează, în realitate, interpretarea și aplicarea legii, operațiuni care constituie atributul instanței judecătorești învestite cu soluționarea cauzei. … 21.De asemenea, Curtea nu poate reține nici critica cu privire la încălcarea competenței instanței de executare silită, singura autoritate competentă de a judeca contestațiile și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, întrucât, prin asigurarea unei căi efective de atac la o instanță judecătorească, sunt îndeplinite exigențele dreptului la un proces echitabil, iar instanța, ținând seama și de rolul activ pe care trebuie să îl aibă, poate soluționa cauza sub toate aspectele, atât asupra legalității procedurii disciplinare, cât și asupra temeiniciei hotărârii. … 22.Totodată, Curtea constată că nu poate fi reținută nici critica potrivit căreia prin aplicarea sancțiunii disciplinare, constând în plata unei amenzi, au fost încălcate prevederile constituționale ale art. 1 alin. (4) și art. 126, referitoare la principiul separației și echilibrului puterilor în stat și la instanțele judecătorești. … 23.Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 298 din 1 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 239 din 6 aprilie 2011, a statuat că, potrivit dispozițiilor Legii nr. 188/2000, executorii judecătorești sunt învestiți să efectueze un serviciu de interes public, și anume executarea silită a dispozițiilor cu caracter civil din titlurile executorii, îndeplinind acte de autoritate publică, care au forța probantă specifică unui asemenea act. Pornind de la aceste observații, Curtea a constatat că este firesc ca activitatea executorilor judecătorești să fie supusă controlului profesional, iar, în situația în care sunt constatate abateri, aceștia să răspundă disciplinar. Curtea a observat că faptele pentru care executorul judecătoresc răspunde disciplinar sunt expres și limitativ prevăzute de lege și se referă la conduita profesională a acestuia. Așa fiind, Curtea a constatat că un control al activității executorilor judecătorești nu impietează asupra separației puterilor în stat și nici asupra dreptului la un proces echitabil, atât timp cât hotărârea prin care se soluționează acțiunea aparține organelor deliberative din cadrul profesiei, care poate fi atacată la curtea de apel în a cărei rază teritorială se află sediul profesional. … 24.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Cecilia Camelia Răducanu, în Dosarul nr. 373/57/2015 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 48 alin. (5) și art. 49 lit. c) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Alba Iulia – Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 21 martie 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Bianca Drăghici––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește