DECIZIA nr. 174 din 26 martie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor articolului unic pct. 4 (cu referire la abrogarea art. 11 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România) din Legea nr. 111/2017 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 98/2016 pentru prorogarea unor termene, instituirea unor noi termene, privind unele măsuri pentru finalizarea activităților cuprinse în contractele încheiate în cadrul Acordului de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru finanțarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la București la 27 ianuarie 2006, ratificat prin Legea nr. 205/2006, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, excepție ridicată de Zosim Lăpădatu în Dosarul nr. 3/257/2017 al Tribunalului Sibiu – Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 803D/2018. … 2.La apelul nominal se prezintă fiul autorului excepției, fără a depune un mandat de reprezentare în fața Curții Constituționale. Lipsesc celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Reprezentantul autorului excepției solicită admiterea acesteia, arătând că a existat o cauză pe rolul Curții Europene a Drepturilor Omului, în care reclamant este tatăl său, Zosim Lăpădatu, suspendată în temeiul Hotărârii-pilot din 12 octombrie 2010, pronunțată în Cauza Maria Atanasiu împotriva României, Curtea europeană având în vedere tocmai prevederile legale criticate în cauză.  … 3.Magistratul-asistent referă asupra faptului că părțile Ioan Lăpădat și Pompiliu Lepadatu au depus note scrise, prin care solicită respingerea excepției și soluționarea cauzei în lipsa acestora. De asemenea, autorul excepției a depus note scrise prin care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens arată că abrogarea dispozițiilor art. 11 din Legea nr. 165/2013, prin Legea nr. 111/2017, dispoziții constatate anterior ca fiind neconstituționale, prin Decizia nr. 44 din 31 ianuarie 2017, nu înseamnă că persoanele interesate nu mai dispun de un mecanism procedural, prin care să atace în fața instanței de judecată refuzul nejustificat al entității prevăzute de lege cu soluționarea notificării, acestea având posibilitatea de a se adresa instanței, fără constrângerea unui termen, în condițiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea din 16 mai 2018, pronunțată în Dosarul nr. 3/257/2017, Tribunalul Sibiu – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor articolului unic pct. 4 (cu referire la abrogarea art. 11 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România) din Legea nr. 111/2017 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 98/2016 pentru prorogarea unor termene, instituirea unor noi termene, privind unele măsuri pentru finalizarea activităților cuprinse în contractele încheiate în cadrul Acordului de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru finanțarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la București la 27 ianuarie 2006, ratificat prin Legea nr. 205/2006, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative. Excepția a fost invocată de Zosim Lăpădatu într-o cauză având ca obiect soluționarea apelului formulat împotriva Sentinței civile nr. 2.074 din 16 octombrie 2017, pronunțată de Judecătoria Mediaș, prin care a fost admisă în parte acțiunea privind obligarea pârâtelor primarul comunei Ațel, județul Sibiu, Comisia locală Ațel pentru aplicarea Legii fondului funciar și Comisia județeană Sibiu pentru stabilirea drepturilor de proprietate privată asupra terenurilor la punerea în posesie și eliberarea titlului de proprietate cu privire la un teren atribuit, în temeiul Legii fondului funciar nr. 18/1991, prin Sentința civilă nr. 476 din 27 februarie 1992, pronunțată de Judecătoria Mediaș. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că prin Decizia Curții Constituționale nr. 44 din 31 ianuarie 2017 a fost admisă excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 alin. (1) din Legea nr. 165/2013, cu motivarea că prorogarea termenului de soluționare a cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate până la data de 1 ianuarie 2017 și, ulterior, până la 1 ianuarie 2018 nu întrunește exigențele conceptului de termen rezonabil, în acest mod fiind încălcat și accesul liber la justiție al persoanelor îndreptățite la restituire. Or, susține autorul excepției, dată fiind decizia Curții Constituționale, este cu atât mai gravă intervenția legiuitorului, prin textul de lege criticat, prin care abrogă prevederile art. 11 din Legea nr. 165/2013. Se apreciază că în acest mod noțiunea de „justiție“ a devenit una iluzorie, fiind încălcate dreptul de acces la justiție al persoanelor îndreptățite la restituire, precum și dreptul de proprietate privată. … 7.Tribunalul Sibiu – Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că, dimpotrivă, abrogarea prevederilor art. 11 din Legea nr. 165/2013 este în acord cu dispozițiile constituționale invocate, întrucât aceste prevederi legale constituiau temeiul respingerii cererilor introductive de instanță ca premature, atunci când erau introduse înainte de termenul reglementat de acesta, termen prorogat succesiv până la apariția Legii nr. 111/2016, tocmai prin aceasta fiind împiedicat dreptul de acces efectiv la instanță, cu afectarea realizării dreptului de proprietate pretins. Acesta a fost, de altfel, și unul dintre considerentele principale ale admiterii excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 alin. (1) din Legea nr. 165/2013, prin Decizia Curții Constituționale nr. 44 din 31 ianuarie 2017, termenul fiind considerat prohibitiv și nerezonabil. … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, republicată, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit.d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările și completările ulterioare, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă prevederile articolului unic pct. 4 (cu referire la abrogarea art. 11 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România) din Legea nr. 111/2017 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 98/2016 pentru prorogarea unor termene, instituirea unor noi termene, privind unele măsuri pentru finalizarea activităților cuprinse în contractele încheiate în cadrul Acordului de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru finanțarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la București la 27 ianuarie 2006, ratificat prin Legea nr. 205/2006, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 399 din 26 mai 2017. Prevederile legale criticate au următorul cuprins: „Se aprobă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98 din 15 decembrie 2016 pentru prorogarea unor termene, instituirea unor noi termene, privind unele măsuri pentru finalizarea activităților cuprinse în contractele încheiate în cadrul Acordului de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru finanțarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la București la 27 ianuarie 2006, ratificat prin Legea nr. 205/2006, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1030 din 21 decembrie 2016, cu următoarele modificări și completări: (…) 4. La articolul I, după punctul 3 se introduc șapte noi puncte, punctele 3^1-3^7, cu următorul cuprins: «3^1. Articolul 11 se abrogă.»“  … 12.Potrivit prevederilor art. 11 din Legea nr. 165/2013: (1)Comisiile locale și județene de fond funciar sau, după caz, Comisia de Fond Funciar a Municipiului București au obligația de a soluționa toate cererile de restituire, de a efectua punerile în posesie și de a elibera titlurile de proprietate până la data de 1 ianuarie 2017.(2)În situația neîndeplinirii obligațiilor în termenul prevăzut la alin. (1), persoana care se consideră îndreptățită poate formula plângere la judecătoria în a cărei rază teritorială este situat terenul, în termen de 30 de zile. Hotărârea pronunțată de instanța judecătorească este supusă numai apelului. Plângerea este scutită de taxa judiciară de timbru.(3)În termen de 30 de zile de la împlinirea termenului prevăzut la alin. (1), comisiile locale de fond funciar sunt obligate să predea Agenției Domeniilor Statului suprafețele preluate și neutilizate în cadrul procesului de restituire.(4)În situația în care plângerea formulată potrivit alin. (2) are ca obiect un teren predat Agenției Domeniilor Statului conform alin. (3), această instituție are calitatea de intervenient forțat în cauză. … 13.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 20 – Tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 – Accesul liber la justiție. De asemenea sunt invocate prevederile art. 6 – Dreptul la un proces echitabil cuprins în Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și art. 1 – Protecția proprietății din Primul Protocol adițional la aceeași Convenție. … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autorul acesteia critică prevederea legală prin care a fost abrogat art. 11 din Legea nr. 165/2013, arătând, în esență, că, în condițiile abrogării acestor din urmă prevederi legale, autoritățile locale nu mai pot fi constrânse de existența unui termen în care să își aducă la îndeplinire obligațiile de a efectua punerile în posesie și de a elibera titlurile de proprietate. … 15.În legătură cu prevederile art. 11 alin. (1) din Legea nr. 165/2013, Curtea reține că, prin Decizia nr. 44 din 31 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 211 din 28 martie 2017, a admis excepția de neconstituționalitate și a reținut (paragraful 28) că durata inițială a termenului administrativ prevăzut de art. 11 alin. (1) din legea criticată a fost acceptată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului și de Curtea Constituțională, prin Hotărârea pronunțată în Cauza Preda și alții împotriva României, precum și în jurisprudența Curții Constituționale, prin Decizia nr. 684 din 26 noiembrie 2014, prin raportare la certitudinea – cel puțin legală, din acel moment – a epuizării termenului legal, la data de 1 ianuarie 2016, dar considerentele din jurisprudența menționată, formulate la scurt timp după intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013, nu mai pot fi valabile și în contextul normativ al prorogării succesive a acestui termen, mai întâi până la 1 ianuarie 2017, apoi până la 1 ianuarie 2018. Acele argumente au avut în vedere faptul că, în redactarea inițială, dispozițiile art. 11 alin. (1) prevedeau un termen bine definit, clar și unic, până la 1 ianuarie 2016, iar Curtea Europeană a Drepturilor Omului a exprimat fără echivoc posibilitatea de a-și reconsidera aprecierile ulterior epuizării acestor termene administrative, acestea fiind valabile numai sub rezerva respectării lor în acea formă (1 ianuarie 2016). Însă, în condițiile prorogării succesive a termenului acordat entităților administrative pentru a soluționa cererile de reconstituire a dreptului de proprietate, Curtea Constituțională a constatat, prin decizia de admitere mai sus amintită (paragraful 33), că dispozițiile art. 11 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 nu întrunesc cerința previzibilității legii, componentă a constituționalității normei sub aspectul calității sale. Astfel, persoanele interesate nu pot avea o previziune exactă a epuizării duratei termenului în care sunt obligate să aștepte soluționarea pe cale administrativă a cererilor lor, fiind împiedicate a se adresa în mod eficient instanței judecătorești pentru apărarea dreptului lor de proprietate.  … 16.De asemenea, prin Decizia nr. 139 din 27 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 638 din 23 iulie 2018, paragraful 29, Curtea a statuat că efectul Deciziei Curții Constituționale nr. 44 din 31 ianuarie 2017, prin care a fost constatată neconstituționalitatea dispozițiilor art. 11 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 referitoare la termenul de îndeplinire a acestei obligații, se răsfrânge și asupra dispozițiilor art. 11 alin. (2) din Legea nr. 165/2013, care consacră dreptul persoanelor care au formulat cereri de restituire în temeiul Legii nr. 18/1991 de a se adresa instanței în cazul neîndeplinirii de către autoritatea administrativă a obligațiilor în termenul prevăzut la alin. (1) al art. 11 din aceeași lege. Așadar, prin decizia amintită, Curtea a reținut că, de la publicarea deciziei de admitere, persoanele interesate se puteau adresa instanței judecătorești, fără constrângerea unui termen, pentru obligarea comisiilor de fond funciar la ducerea la îndeplinire a atribuțiilor referitoare la soluționarea cererilor de restituire, efectuarea punerilor în posesie și eliberarea titlurilor de proprietate. Prin aceeași decizie, paragraful 30, Curtea a reținut că, în contextul abrogării prevederilor art. 11 din Legea nr. 165/2013, prin articolul unic pct. 4 din Legea nr. 111/2017, aceasta nu înseamnă însă că persoanele interesate nu mai dispun de un mecanism procedural care să le permită accesul la o instanță împotriva neîndeplinirii obligației stabilite în sarcina entității învestite. Dimpotrivă, s-a reținut în decizia menționată, în prezent, în temeiul art. 8 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, persoanele interesate se pot adresa instanței de contencios administrativ competente pentru a solicita obligarea comisiilor locale și județene de fond funciar sau, după caz, a Comisiei de fond funciar a municipiului București, în condițiile art. 18 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, la soluționarea cererilor de restituire, efectuarea punerilor în posesie și, respectiv, eliberarea titlurilor de proprietate, în termenul prevăzut de art. 24 din Legea nr. 554/2004, potrivit căruia, „dacă în urma admiterii acțiunii autoritatea publică este obligată să încheie, să înlocuiască sau să modifice actul administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze anumite operațiuni administrative, executarea hotărârii definitive se face de bunăvoie în termenul prevăzut în cuprinsul acesteia, iar în lipsa unui astfel de termen, în termen de cel mult 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii“.  … 17.Prin urmare, în prezenta cauză, având în vedere și cele statuate în jurisprudența Curții în această materie, Curtea nu poate reține încălcarea dispozițiilor art. 21 din Constituție referitor la accesul liber la justiție, precum și a prevederilor art. 20 – Tratatele internaționale privind drepturile omului, prin raportare la art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și art. 1 din Primul Protocol adițional la aceeași Convenție, dat fiind faptul că împotriva nerespectării obligațiilor comisiilor locale sau județene de fond funciar, referitoare la punerea în posesie și eliberarea titlurilor de proprietate, persoanele interesate se pot adresa instanței de judecată fără a fi ținute de împlinirea unui termen, accesul la instanță fiind asigurat în condițiile dreptului comun, respectiv art. 8 din Legea nr. 554/2004.  … 18.De altfel, Curtea mai reține că, prin textul de lege criticat, legiuitorul nu a realizat decât o operație de tehnică legislativă, întrucât acesta era eliminat din fondul activ al legislației, ca urmare a Deciziei nr. 44 din 31 ianuarie 2017, anterior citată. … 19.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Zosim Lăpădatu în Dosarul nr. 3/257/2017 al Tribunalului Sibiu – Secția I civilă și constată că dispozițiile articolului unic pct. 4 (cu referire la abrogarea art. 11 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România) din Legea nr. 111/2017 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 98/2016 pentru prorogarea unor termene, instituirea unor noi termene, privind unele măsuri pentru finalizarea activităților cuprinse în contractele încheiate în cadrul Acordului de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru finanțarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la București la 27 ianuarie 2006, ratificat prin Legea nr. 205/2006, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Sibiu – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 26 martie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Irina-Loredana Gulie

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește