DECIZIA Nr. 173 din 29 martie 2018 nr. 173 din 29 martie 2018

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 09/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 717 din 20 august 2018
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LALEGE (R) 36 12/05/1995 ART. 144
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE (R) 36 12/05/1995 ART. 144
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LALEGE (R) 36 12/05/1995 ART. 142
ART. 3REFERIRE LALEGE (R) 36 12/05/1995 ART. 138
ART. 4REFERIRE LALEGE 554 02/12/2004
ART. 4REFERIRE LALEGE (R) 36 12/05/1995 ART. 3
ART. 4REFERIRE LALEGE (R) 36 12/05/1995 ART. 143
ART. 5REFERIRE LADECIZIE 73 23/02/2016
ART. 5REFERIRE LADECIZIE 462 17/09/2014
ART. 6REFERIRE LADECIZIE 73 23/02/2016
ART. 6REFERIRE LALEGE (R) 36 12/05/1995
ART. 7REFERIRE LALEGE (R) 36 12/05/1995 ART. 142
ART. 10REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 14REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 14REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 15REFERIRE LALEGE (R) 36 12/05/1995 ART. 142
ART. 15REFERIRE LALEGE (R) 36 12/05/1995 ART. 144
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 21
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 17REFERIRE LALEGE (R) 36 12/05/1995
ART. 19REFERIRE LALEGE (R) 36 12/05/1995 ART. 2
ART. 19REFERIRE LALEGE (R) 36 12/05/1995 ART. 3
ART. 20REFERIRE LALEGE (R) 36 12/05/1995 ART. 145
ART. 21REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 36
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 126
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 126
ART. 23REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 23REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 23REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 23REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 23REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 23REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Valer Dorneanu – președinte
Marian Enache – judecător
Petre Lăzăroiu – judecător
Mircea Ștefan Minea – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Simona-Maya Teodoroiu – judecător
Varga Attila – judecător
Andreea Costin – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 142 alin. (3) din Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995, excepție ridicată de Cezar-Dumitru Dârvăreanu și Dan-Sebastian Dârvăreanu în Dosarul nr. 65.160/299/2014 al Tribunalului București – Secția a IV-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.250D/2016.2.La apelul nominal se prezintă, pentru partea Societatea Profesională Notarială „Lidia Georgescu și Bogdan Moldoveanu“, consilier juridic Valentina Carmen Dachin, cu delegație depusă la dosar, lipsind părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului părții prezente, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate. În acest sens, arată că, potrivit art. 138 din Legea nr. 36/1995, încheierea de respingere reprezintă procedura prin care notarul public respinge, motivat, îndeplinirea unui act notarial. Împotriva acestei încheieri de respingere partea interesată poate formula plângere în instanță. Judecarea acestei plângeri are loc cu citarea părților interesate, notarul public neavând calitate procesuală pasivă.4.Din întreaga reglementare a activității notariale, nicio dispoziție legală nu conferă notarului public calitatea procesuală pasivă, acesta fiind învestit să îndeplinească un serviciu public, având statutul unei funcții de autoritate, potrivit art. 3 din Legea nr. 36/1995. Astfel, actele notariale nu sunt supuse controlului instanței de judecată, potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, ci potrivit Legii nr. 36/1995, care, prin art. 143, prevede că, dacă admite cererea, instanța obligă notarul public să îndeplinească actul respectiv, aspect care confirmă intenția legiuitorului de a nu conferi notarului public calitate procesuală pasivă. Așadar, acesta este organul instrumentator al actului și nu are un interes în cauză.5.Mai menționează Decizia nr. 462 din 17 septembrie 2014, prin care Curtea a reținut că accesul liber la justiție nu este un drept absolut, precum și Decizia nr. 73 din 23 februarie 2016, prin care instanța constituțională a analizat dispozițiile legale referitoare la plângerile formulate împotriva încheierilor de respingere a oficiilor de cadastru și publicitate imobiliară și a statuat că instanțele judecătorești nu sunt chemate să stabilească un drept al acestor autorități, ci legalitatea și temeinicia încheierii în cauză. În concluzie, solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate.6.Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, apreciind că dispozițiile legale criticate au drept scop chiar garantarea principiului constituțional al accesului liber la justiție. Totodată, mai arată că notarul public nu capătă calitate de parte interesată în cauză, iar partea interesată care apelează la procedura specială reglementată de Legea nr. 36/1995 are posibilitatea de a se adresa instanței de judecată. Astfel, părțile apelează la notarul public pentru constatarea unor raporturi civile, acesta neavând însă calitate procesuală pasivă, întrucât nu devine parte a raportului juridic dintre părți. Se invocă, în sensul celor expuse, Decizia nr. 73 din 23 februarie 2016, care, în opinia sa, își menține valabilitatea și în prezenta cauză.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:7.Prin Decizia civilă nr. 2.271A din 1 iunie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 65.160/299/2014, Tribunalul București – Secția a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 142 alin. (3) din Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995, excepție ridicată de Cezar-Dumitru Dârvăreanu și Dan-Sebastian Dârvăreanu, într-o cauză având ca obiect soluționarea apelului formulat împotriva unei sentințe civile a judecătoriei prin care s-a admis excepția lipsei procesuale pasive a societății profesionale notariale și a fost respinsă plângerea ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.8.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prin dispozițiile legale criticate, legiuitorul creează notarului public o situație de imunitate procesuală, în timp ce persoana împotriva căreia se eliberează o încheiere de respingere de către notarul public este împiedicată să se adreseze instanței de judecată pentru a efectua un control judecătoresc asupra încheierilor de respingere ale notarului public.9.Tribunalul București – Secția a IV-a civilă apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale.10.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.11.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.12.Avocatul Poporului consideră că dispozițiile legale criticate sunt constituționale.13.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, notele scrise depuse, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile reprezentantului părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:14.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit.d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.15.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 142 alin. (3) din Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 444 din 18 iunie 2014. Ulterior ridicării excepției de neconstituționalitate, Legea nr. 36/1995 a fost din nou republicată, textul criticat menținându-și conținutul normativ și regăsindu-se la art. 144 alin. (3). Prin urmare, Curtea va reține ca obiect al excepției art. 144 alin. (3) din Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 19 martie 2018, care are următorul cuprins: „Judecarea plângerii se face cu citarea tuturor părților interesate în cauză. În soluționarea plângerii notarul public nu are calitate procesuală.“ 16.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 21 privind accesul liber la justiție. 17.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că dispozițiile legale criticate sunt cuprinse în secțiunea a 9-a – Respingerea unui act sau a unei proceduri notariale din cadrul capitolului V – Procedura actelor notariale al Legii notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995. Potrivit normelor legale în materie, împotriva încheierii prin care s-a respins cererea de îndeplinire a unui act notarial, partea nemulțumită poate face plângere, în termen de 10 zile de la comunicare, la judecătoria în a cărei circumscripție teritorială își desfășoară activitatea notarul public, care a refuzat îndeplinirea actului. Plângerea se depune la biroul notarului public, care o va înainta, de îndată, instanței, împreună cu dosarul cauzei. Judecarea plângerii se face cu citarea tuturor părților interesate în cauză, iar, în soluționarea plângerii, notarul public nu are calitate procesuală.18.Drept urmare, persoana care se consideră vătămată de refuzul notarului public de a îndeplini un act notarial are posibilitatea de a se adresa instanței de judecată în vederea efectuării controlului judecătoresc asupra celor dispuse de notarul public, astfel încât Curtea nu poate reține nesocotirea garanțiilor accesului liber la justiție, cu atât mai mult cu cât, în caz de admitere a plângerii, instanța de judecată obligă notarul public la întocmirea actului respectiv. 19.În continuare, având în vedere dispozițiile art. 2 și art. 3 din Legea nr. 36/1995, potrivit cărora activitatea notarială se realizează de notarii publici prin acte notariale și consultații juridice notariale, în condițiile legii, aceștia fiind învestiți cu îndeplinirea unui serviciu de interes public, Curtea constată că actul acestuia este supus controlului instanței de judecată. Lipsa calității procesuale pasive în procesele având ca obiect soluționarea plângerilor formulate împotriva încheierilor acestuia de respingere a cererii de îndeplinire a unei proceduri, cât și actul solicitat de parte nu au nicio legătură cu răspunderea notarilor pentru actele săvârșite în exercitarea activității, norma legală criticată neconferindu-i acestuia o imunitate procesuală.20.Așadar, Curtea reține că norma legală criticată reprezintă opțiunea legiuitorului prin care se dă expresie caracterului necontencios al procedurii notariale și se justifică prin faptul că în soluționarea plângerilor formulate împotriva încheierilor notarului public instanța de judecată nu stabilește existența sau inexistența unui drept subiectiv, ci legalitatea și temeinicia actului supus controlului. Totodată, prin încheierea dată, notarul public se dezînvestește de îndeplinirea actului sau procedurii care intră în competența sa de soluționare, fără să justifice apărarea unui drept sau interes subiectiv al său. De altfel, hotărârea instanței judecătorești este opozabilă notarului public, care, în caz de admitere a plângerii, este, potrivit art. 145 din lege, obligat să se conformeze și să facă mențiune despre aceasta la redactarea actului.21.Principiul constituțional al egalității este aplicabil în situații identice sau similare, iar în situații juridice obiectiv diferite tratamentul este chiar necesar să fie diferit. Or, notarii publici nu pot fi puși, sub aspect procesual, pe poziție de egalitate cu părțile din procesele respective, întrucât, potrivit art. 36 din Codul de procedură civilă, calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății.22.În fine, Curtea reține că dispozițiile legale criticate reprezintă norme de procedură, iar, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, procedura de judecată este stabilită de legiuitor, evident cu respectarea prevederilor sau principiilor constituționale. Legiuitorul poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură, ca și modalitățile de exercitare a drepturilor procedurale. Principiul egalității în drepturi și al nediscriminării se aplică doar situațiilor egale ori analoage, iar tratamentul juridic diferențiat, stabilit în considerarea unor situații obiectiv diferite, nu reprezintă nici privilegii și nici discriminări.23.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Cezar-Dumitru Dârvăreanu și Dan-Sebastian Dârvăreanu în Dosarul nr. 65.160/299/2014 al Tribunalului București – Secția a IV-a civilă și constată că dispozițiile art. 144 alin. (3) din Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a IV-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 29 martie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Andreea Costin

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x