DECIZIA nr. 172 din 4 aprilie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 23 alin. (1) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Dănuț Ștefănescu în Dosarul nr. 40.091/3/2017 al Curții de Apel București – Secția a IV-a civilă. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.855D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, concretizată, spre exemplu, prin Decizia nr. 626 din 9 octombrie 2018. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Încheierea din 18 martie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 40.091/3/2017, Curtea de Apel București – Secția a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 23 alin. (1) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Dănuț Ștefănescu în etapa procesuală a apelului, într-o cauză având ca obiect o acțiune în răspundere civilă delictuală. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține că textul de lege criticat, astfel cum este redactat, lasă loc de diverse interpretări, context în care apreciază că taxa judiciară de timbru aferentă cererii de apel ar trebui să se calculeze la un nivel/cuantum cel mult egal cu cel perceput în primă instanță pentru cererea de chemare în judecată, în caz contrar fiind încălcat principiul clarității și previzibilității legii. De asemenea, apreciază că diferențierea dintre cei care trebuie să plătească taxele judiciare de timbru în căile de atac pentru cereri evaluabile în bani față de cei care au promovat cereri neevaluabile în bani nu este justificată și, prin urmare, art. 23 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 creează o situație de inegalitate juridică între justițiabili. Totodată, împrejurarea că o instanță de judecată, în primă instanță, a stabilit o sumă de plată ca taxă judiciară de timbru ar trebui să împiedice o instanță superioară să mai revină asupra cuantumului taxei. … 6.Curtea de Apel București – Secția a IV-a civilă apreciază că textul criticat din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 este constituțional, fiind firesc ca taxa judiciară de timbru aferentă căii de atac să se calculeze raportat la taxa judiciară de timbru „datorată potrivit legii“ la suma contestată, iar nu la taxa judiciară de timbru stabilită de către instanța a cărei hotărâre se atacă, întrucât există riscul ca această instanță să nu fi stabilit taxa în mod legal. Instanța apreciază, de asemenea, că diferențierea dintre justițiabilii care promovează acțiuni evaluabile în bani și cei care promovează acțiuni neevaluabile în bani sub aspectul cuantumului taxei judiciare de timbru aplicabile este justificată, întrucât acțiunile promovate sunt distincte, situațiile nefiind echivalente. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:9.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 10.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 23 alin. (1) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, potrivit cărora „(1) Cererile pentru exercitarea apelului împotriva hotărârilor judecătorești se taxează cu 50% din: […]b) taxa datorată la suma contestată, în cazul cererilor și acțiunilor evaluabile în bani, dar nu mai puțin de 20 lei.“ … 11.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, aceste dispoziții contravin normelor constituționale ale art. 1 alin. (3) privind statul de drept, ale art. 1 alin. (4) privind separația puterilor în stat, ale art. 1 alin. (5) privind principiul legalității, în componenta referitoare la calitatea legii, ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (3) care consacră dreptul la un proces echitabil și ale art. 124 privind înfăptuirea justiției. … 12.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile criticate din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, în acest sens fiind, spre exemplu, Decizia nr. 81 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 313 din 2 mai 2017, Decizia nr. 626 din 9 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 176 din 5 martie 2019, sau Decizia nr. 801 din 4 noiembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 317 din 30 martie 2021, prin care Curtea a statuat în sensul constituționalității reglementării criticate. … 13.Referitor la critica potrivit căreia taxa judiciară de timbru aferentă cererii de apel ar trebui să se calculeze la un cuantum cel mult egal cu cel perceput în primă instanță pentru cererea de chemare în judecată, în caz contrar fiind încălcat principiul clarității și previzibilității legii, Curtea reține faptul că este firesc ca taxa judiciară de timbru aferentă căii de atac să se calculeze raportat la taxa judiciară de timbru datorată, potrivit legii, la suma contestată, iar nu la taxa judiciară de timbru stabilită de către instanța a cărei hotărâre se atacă, întrucât există riscul ca această instanță să nu fi stabilit taxa judiciară de timbru în mod legal. Pentru acest din urmă caz, prin art. 38 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, legiuitorul a prevăzut că „în situația în care instanța judecătorească învestită cu soluționarea unei căi de atac ordinare sau extraordinare constată că în fazele procesuale anterioare taxa judiciară de timbru nu a fost plătită în cuantumul legal, va dispune obligarea părții la plata taxelor judiciare de timbru aferente, dispozitivul hotărârii constituind titlu executoriu.“ … 14.În acest sens, prin Decizia nr. 500 din 17 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 932 din 20 noiembrie 2019, paragraful 30, Curtea a constatat că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 reglementează în mod simetric posibilitatea modificării cuantumului taxelor judiciare de timbru, atât în fața primei instanțe, instituind posibilitatea reexaminării acestora, cât și în cadrul fazei procesuale a căilor de atac, când instanța de judecată poate dispune obligarea părții la plata taxelor judiciare de timbru aferente, atunci când constată că în fazele procesuale anterioare cuantumul taxei de timbru nu a fost plătit în mod legal. … 15.În acest context legislativ, rezultă cu evidență faptul că instanțele de control judiciar, la momentul stabilirii taxei judiciare de timbru aferente căii de atac, nu sunt ținute de modul de fixare a taxei judiciare de timbru de către instanțe în fazele procesuale anterioare, ci de dispozițiile legale ce reglementează taxa judiciară de timbru. Prin urmare, nu se poate susține că legea nu este clară și previzibilă, în condițiile în care taxa judiciară de timbru „datorată potrivit legii“ se calculează raportat la suma contestată. … 16.De asemenea, Curtea apreciază ca fiind justificată diferențierea dintre justițiabilii care promovează acțiuni evaluabile în bani și cei care promovează acțiuni neevaluabile în bani sub aspectul cuantumului taxei judiciare de timbru aplicabil, întrucât acțiunile promovate sunt distincte, situațiile nefiind echivalente. În acest sens, prin Decizia nr. 801 din 4 noiembrie 2020, precitată, paragrafele 13 și 14, Curtea a subliniat că legiuitorul are deplina legitimitate constituțională de a impune taxe judiciare de timbru fixe sau calculate la valoare în funcție de obiectul litigiului. Stabilirea modalității de plată a taxelor judiciare de timbru, ca, de altfel, și a cuantumului lor este o opțiune a legiuitorului, ce ține de politica legislativă fiscală. Atât obligația de plată a taxelor judiciare, cât și excepțiile stabilite de lege se aplică deopotrivă tuturor cetățenilor aflați în situații identice, precum și tuturor litigiilor de aceeași natură, neexistând discriminări sau privilegii contrare prevederilor art. 16 alin. (1) și (2) din Constituție (a se vedea, mutatis mutandis, Decizia Curții Constituționale nr. 626 din 9 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 176 din 5 martie 2019). … 17.În jurisprudența sa, Curtea, în repetate rânduri, a stabilit că prestațiile judecătorești nu trebuie și nu pot fi în toate cazurile gratuite. Nicio dispoziție constituțională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiție, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităților judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiție. Regula este cea a timbrării acțiunilor în justiție, excepțiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Atât obligația de plată a taxelor judiciare, cât și excepțiile stabilite de lege se aplică deopotrivă tuturor cetățenilor aflați în situații identice, precum și tuturor litigiilor de aceeași natură, neexistând discriminări sau privilegii contrare prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție. … 18.De altfel, prin prevederile art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, legiuitorul a instituit posibilitatea instanței de judecată de a acorda scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru. Această reglementare vizează tocmai acele situații în care partea nu poate face față cheltuielilor unui proces din cauza lipsei mijloacelor materiale, constituind o garanție a accesului liber la justiție. Aprecierea legalității și temeiniciei cererilor întemeiate pe dispozițiile mai sus citate se realizează de către instanța de judecată în temeiul prerogativelor conferite de Constituție și legi, pe baza probelor care însoțesc aceste cereri. … 19.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. … 20.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Dănuț Ștefănescu în Dosarul nr. 40.091/3/2017 al Curții de Apel București – Secția a IV-a civilă și constată că dispozițiile art. 23 alin. (1) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a IV-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 4 aprilie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Ingrid-Alina Tudora

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește