DECIZIA nr. 171 din 26 martie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (3) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepție ridicată de Sandra Delia Berbecaru în Dosarul nr. 426/3/2017 al Curții de Apel București – Secția a IV-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 359D/2018. … 2.La apelul nominal răspunde, pentru autoarea excepției de neconstituționalitate, domnul avocat Claudiu Purcărescu, din Baroul București, cu delegație depusă la dosar. Lipsește cealaltă parte, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului autoarei excepției de neconstituționalitate, care solicită pronunțarea unei decizii interpretative în ceea ce privește dispozițiile art. 1 alin. (3) din Legea nr. 165/2013. În acest sens arată că situația autoarei excepției este una particulară, prin întrunirea atât a calității de cesionar de drepturi litigioase, cât și a celei de moștenitor. Din acest punct de vedere, raportat la situația sa particulară, consideră că prevederile legale criticate contravin dispozițiilor art. 20 din Constituție, prin raportare la art. 1 cuprins în Primul Protocol la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și prevederilor art. 44 – Dreptul de proprietate privată și art. 46 – Dreptul la moștenire din Constituție. De asemenea, prevederile legale criticate sunt în contradicție flagrantă cu scopul tuturor legilor de restituire adoptate de către legiuitorul român după anul 1990, având în vedere că toate aceste acte normative au vizat titularul dreptului de proprietate, fost proprietar, sau pe moștenitorii acestuia. Se mai arată că, prin edictarea prevederilor legale criticate, legiuitorul a avut în vedere limitarea dreptului de restituire în natură, în integralitate, către persoanele cumpărătoare de drepturi litigioase, iar în această materie Curtea Constituțională s-a pronunțat prin mai multe decizii, în care a evidențiat principiul potrivit căruia legile de restituire au un caracter rezonabil, prin raportare la titularul originar al dreptului de proprietate sau la moștenitorii acestuia. Invocă, în acest sens, Decizia nr. 312 din 28 aprilie 2015. Or, în condițiile în care cererea de restituire nu a fost soluționată vreme de 11 ani, autoarea excepției de neconstituționalitate a dobândit prin cumpărare dreptul litigios, de la mama sa, soluție care, din punctul lor de vedere, garanta că dreptul de proprietate va reveni moștenitoarei sale. Față de această situație, solicită emiterea unei decizii în sensul că prevederile legale criticate sunt constituționale în măsura în care nu încalcă dreptul persoanelor care au dublă calitate, respectiv de cesionar de drepturi litigioase și de moștenitor. … 4.Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă. În acest sens arată că autoarea excepției de neconstituționalitate ridică o problemă de interpretare și aplicare a legii, de competența instanțelor judecătorești, raportat la situația particulară în care cesionarul cumulează și calitatea de moștenitor, iar dezlegarea acesteia trebuie să aibă în vedere unul dintre principiile de bază ale Legii nr. 165/2013, respectiv al prevalenței restituirii în natură, acordată foștilor proprietari sau moștenitorilor acestora, respectiv al neplafonării măsurilor de restituire, în cazul acordării despăgubirilor prin echivalent. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea din 19 ianuarie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 426/3/2017, Curtea de Apel București – Secția a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (3) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. Excepția a fost invocată de Sandra Delia Berbecaru într-o cauză având ca obiect obligarea pârâtului municipiul București, prin primarul general, la restituirea în natură a unui imobil, în temeiul Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că soluția legislativă potrivit căreia modalitatea de despăgubire este reglementată în mod diferit, în raport cu persoana beneficiarilor măsurilor reparatorii conferite de Legea nr. 165/2013, și anume persoanele îndreptățite la măsuri reparatorii, în temeiul legislației reparatorii anterioare, precum și moștenitorii acestora, pe de o parte, și cesionarii drepturilor cuvenite potrivit legilor de restituire a proprietății, pe de altă parte, este neconstituțională pentru situația particulară în care cesionarul cumulează și calitatea de moștenitor al persoanei îndreptățite. Se susține că în acest mod este încălcat însuși scopul legilor reparatorii, respectiv acela de despăgubire a proprietarilor și a moștenitorilor acestora pentru bunurile preluate abuziv de către stat, în perioada regimului comunist. De asemenea, o astfel de soluție legislativă vine în contradicție cu jurisprudența Curții Constituționale în materie, respectiv deciziile nr. 179 din 1 aprilie 2014, nr. 200 din 3 aprilie 2014, nr. 68 din 26 februarie 2015 și nr. 312 din 28 aprilie 2015, prin care s-a statuat că este justificată excluderea de la măsurile reparatorii integrale a altor persoane decât titularul dreptului de proprietate și a moștenitorilor acestora, având în vedere că doar asupra acestora din urmă s-au răsfrânt, direct sau indirect, măsurile de preluare abuzivă. În același sens este și jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, respectiv Decizia nr. 42 din 21 noiembrie 2016. … 7.Se solicită Curții Constituționale să pronunțe o decizie interpretativă și să constate că textul de lege este neconstituțional, prin raportare la situația cesionarului, dacă acesta din urmă întrunește și calitatea de moștenitor. … 8.Curtea de Apel București – Secția a IV-a civilă, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate. … 10.Avocatul Poporului apreciază că prevederile legale criticate sunt constituționale. În acest sens arată că în acord cu Decizia Curții Constituționale nr. 179 din 1 aprilie 2014, prevalează calitatea de moștenitor față de cea de cesionar, normele legale supuse controlului de constituționalitate exclud persoanele care au calitatea de moștenitor legal sau testamentar din categoria cesionarilor. Astfel, nu se poate reține încălcarea dreptului de proprietate privată sau a dreptului la moștenire, care este garantat, deoarece legea este aceea care stabilește formele de moștenire, iar prin legea criticată reglementarea dreptului la moștenire este făcută în considerarea regimului juridic special al dreptului la restituire a dreptului de proprietate. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, susținerile părții prezente, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, republicată, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă prevederile art. 1 alin. (3) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, potrivit cărora: „(3) În situația în care titularul a înstrăinat drepturile care i se cuvin potrivit legilor de restituire a proprietății, singura măsură reparatorie care se acordă este compensarea prin puncte potrivit art. 24 alin. (2), (3) și (4).“ … 14.Textul de lege criticat face referire la dispozițiile art. 24 alin. (2), (3) și (4) din Legea nr. 165/2013, potrivit cărora:(2)În dosarele în care se acordă măsuri compensatorii altor persoane decât titularul dreptului de proprietate, fost proprietar sau moștenitorii legali ori testamentari ai acestuia, se acordă un număr de puncte egal cu suma dintre prețul plătit fostului proprietar sau moștenitorilor legali ori testamentari ai acestuia pentru tranzacționarea dreptului de proprietate și un procent de 15% din diferența până la valoarea imobilului stabilită conform art. 21 alin. (6).(3)Numărul de puncte acordat în condițiile alin. (2) nu poate reprezenta o valoare mai mare decât cea stabilită potrivit art. 21 alin. (6) și (7).(4)În cazul în care din documentele depuse la dosarul de restituire nu rezultă prețul plătit fostului proprietar sau moștenitorilor legali ori testamentari ai acestuia pentru tranzacționarea dreptului de proprietate, punctele vor reprezenta echivalentul a 15% din valoarea stabilită conform art. 21 alin. (6). … 15.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 20 – Tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 44 – Dreptul de proprietate privată și art. 46 – Dreptul la moștenire. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 1 – Protecția proprietății cuprins în Primul Protocol adițional la aceeași Convenție pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 16.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autoarea acesteia critică soluția legislativă potrivit căreia modalitatea de despăgubire este reglementată în mod diferit, în raport cu persoana beneficiarilor măsurilor reparatorii conferite de Legea nr. 165/2013, și anume persoanele îndreptățite la măsuri reparatorii, în temeiul legislației reparatorii anterioare, precum și moștenitorii acestora, pe de o parte, și cesionarii drepturilor cuvenite potrivit legilor de restituire a proprietății, pe de altă parte, arătând, în esență, că, în situația în care cesionarul întrunește și calitatea de moștenitor, textul de lege criticat este neconstituțional, prin îngrădirea dreptului cesionarului-moștenitor la o despăgubire integrală. … 17.Analizând motivarea excepției, Curtea reține că aceasta nu reprezintă o veritabilă critică de neconstituționalitate, autoarea excepției solicitând, în realitate, interpretarea textului de lege criticat în vederea aplicării acestuia la situația sa concretă. Din acest punct de vedere, instanța de judecată este competentă ca, pe baza probelor administrate în cauză, să stabilească situația de fapt dedusă judecății, în vederea aplicării normelor legale incidente, respectiv dacă situația autoarei excepției se încadrează în ipoteza normativă a prevederilor legale criticate, prin întrunirea calității de moștenitor al titularului dreptului de proprietate, fost proprietar. … 18.În acord cu jurisprudența Curții Constituționale, dacă în privința normei de referință, și anume Constituția, Curtea este unica autoritate jurisdicțională care are competența de a o interpreta, în privința normelor supuse controlului de constituționalitate, interpretarea este realizată de instanțele judecătorești, conform art. 126 alin. (1) din Constituție. Interpretarea legilor este operațiunea rațională, indispensabilă în procesul aplicării și respectării acestora, având ca scop clarificarea înțelesului normelor juridice sau a câmpului lor de aplicare (a se vedea în acest sens Decizia nr. 1.560 din 7 decembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 139 din 24 februarie 2011), iar, în procesul de soluționare a cauzelor cu care au fost învestite, această operațiune este realizată de instanțele judecătorești, în mod necesar, prin recurgerea la metodele interpretative. De asemenea, o greșită interpretare și aplicare a legii poate fi remediată prin recurgerea la controlul judiciar, iar acceptarea unui punct de vedere contrar ar echivala cu încălcarea competenței instanțelor judecătorești, Curtea exercitând competențe specifice acestora, transformându-se din instanță constituțională în una de control judiciar (a se vedea, în acest sens, și Decizia nr. nr. 276 din 10 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 572 din 28 iulie 2016, paragrafele 20 și 21, sau Decizia nr. 2 din 18 ianuarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 399 din 9 mai 2018, paragraful 19). … 19.În prezenta cauză, Curtea reține că prevederile art. 1 alin. (3) din Legea nr. 165/2013 întrunesc criteriile de claritate, precizie și previzibilitate, statuând în mod neechivoc, prin trimiterea și la dispozițiile art. 24 alin. (2), (3) și (4) din același act normativ, că singura măsură reparatorie care se acordă altor persoane decât titularilor dreptului de proprietate, foști proprietari sau moștenitorii legali ori testamentari ai acestuia, este compensarea prin puncte. … 20.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (3) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepție ridicată de Sandra Delia Berbecaru în Dosarul nr. 426/3/2017 al Curții de Apel București – Secția a IV-a civilă.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a IV-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 26 martie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Irina-Loredana Gulie––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește