DECIZIA nr. 171 din 24 martie 2022

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 34 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, excepție ridicată, din oficiu, de Judecătoria Timișoara – Secția I civilă în Dosarul nr. 14.127/325/2018 al acestei instanțe. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 253D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Încheierea din 15 ianuarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 14.127/325/2018, Judecătoria Timișoara – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 34 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată, din oficiu, de către instanța de judecată într-o cauză având ca obiect soluționarea unei plângeri formulate împotriva unui proces-verbal de constatare și sancționare a contravenției. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia apreciază că dispozițiile art. 34 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 sunt neconstituționale în măsura în care nu permit schimbarea încadrării faptei contravenționale de către instanța de judecată. În acest sens, arată că în cadrul soluționării plângerii contravenționale, instanța verifică legalitatea și temeinicia procesului-verbal de contravenție, fără a exista însă posibilitatea schimbării încadrării juridice, context în care menționează că atât doctrina, cât și practica judiciară au reținut că în cazul unei încadrări juridice greșite de către agentul constatator, soluția care se impune este anularea procesului-verbal de contravenție, având în vedere că reglementarea criticată nu permite schimbarea încadrării de către judecător. Or, în opinia autoarei excepției, o asemenea abordare legislativă contravine art. 22 alin. (1) din Constituție, prin aceea că posibile fapte periculoase, acuzații în materie penală, rămân nesancționate ca urmare a anulării procesului-verbal de contravenție pe motivul greșitei încadrări juridice a faptei contravenientului, ceea ce poate aduce atingere dreptului la viață și la integritate fizică, întrucât încălcarea normelor de circulație se soldează, adesea, cu decese și cu rănirea participanților la trafic. Astfel, soluția legislativă criticată se îndepărtează de la scopul reglementării în materia circulației pe drumurile publice, care vizează siguranța traficului rutier, aspectul cel mai important constând, în mod evident, în ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public. Totodată, această soluție legislativă este de natură a lipsi aplicarea legislației contravenționale de componenta coercitivă.  … 6.De asemenea, instanța apreciază că prin nesancționarea unor fapte sociale periculoase este încălcată obligația pozitivă rezultată din dispozițiile art. 2 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale de a adopta măsuri eficiente pentru protejarea dreptului la viață al persoanelor aflate sub jurisdicția statului român. În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că statului îi incumbă obligația de a adopta și de a respecta un cadru legislativ care să protejeze cetățenii în domeniul activităților periculoase (Hotărârea din 15 decembrie 2009, pronunțată în Cauza Kalender împotriva Turciei, paragraful 43). Mai mult, în Decizia din 27 noiembrie 2007, pronunțată în Cauza Rajkowska împotriva Poloniei, s-a arătat că aceste principii sunt aplicabile și în materia circulației pe drumurile publice.  … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Avocatul Poporului susține că nu poate fi reținută critica de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 34 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 prin raportare la art. 22 alin. (1) din Constituție, întrucât din modul general în care aceasta este formulată nu se poate deduce care sunt, în concret, motivele pentru care instanța de judecată consideră că prevederile criticate ar fi neconstituționale. Or, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, o atare abordare nu satisface condiția motivării excepției, motiv pentru care excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie art. 34 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora „Instanța competentă să soluționeze plângerea, după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o și pe celelalte persoane citate, dacă aceștia s-au prezentat, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal, și hotărăște asupra sancțiunii, despăgubirii stabilite, precum și asupra măsurii confiscării. Dispozițiile art. 236^1 și ale art. 405 din Codul de procedură civilă nu sunt aplicabile.“ … 12.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, aceste dispoziții legale contravin art. 22 alin. (1) din Constituție, care prevede că „Dreptul la viață, precum și dreptul la integritate fizică și psihică ale persoanei sunt garantate.“ … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile criticate din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate, din perspectiva unor critici identice, în acest sens fiind Decizia nr. 218 din 17 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 554 din 3 iulie 2018, prin care Curtea a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 34 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.  … 14.Curtea observă că în prezenta cauză, ca și în speța mai sus menționată, Judecătoria Timișoara – Secția I civilă, a invocat, din oficiu, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 34 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, apreciind că acestea sunt neconstituționale în măsura în care nu permit schimbarea încadrării faptei contravenționale de către instanță. Prin decizia precitată, Curtea a observat că, având în vedere modul general în care aceasta este formulată, nu se poate deduce care sunt, în concret, motivele pentru care instanța de judecată consideră că prevederile criticate ar fi neconstituționale, raportat la dispozițiile art. 22 alin. (1) din Legea fundamentală, aceasta limitându-se doar la a menționa, cu titlu generic, faptul că „încălcarea normelor de circulație se soldează adesea cu pierderea vieților și cu rănirea participanților la trafic“, iar „posibile fapte periculoase, acuzații în materie penală, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, vor rămâne nesancționate“. Curtea a apreciat că o atare abordare nu satisface condiția motivării excepției, astfel cum rezultă din cerința art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, și, prin urmare, instanța de contencios constituțional nu poate exercita controlul de constituționalitate, deoarece nu se poate substitui autoarei excepției în ceea ce privește motivarea acesteia, excepția fiind, astfel, inadmisibilă. De asemenea, invocarea art. 22 alin. (1) din Legea fundamentală nu are relevanță pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate.  … 15.Așa fiind, reținând aceleași argumente și în prezenta cauză, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă. … 16.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 34 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, excepție ridicată, din oficiu, de Judecătoria Timișoara – Secția I civilă în Dosarul nr. 14.127/325/2018 al acestei instanțe.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Timișoara – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 24 martie 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește