DECIZIA nr. 171 din 21 martie 2024

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 14 alin. (1) și (5) și ale art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele membrului de sindicat Andreea Dumitrița Mancas, în Dosarul nr. 36.572/3/2019 al Tribunalului Botoșani – Secția de contencios administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 123D/2021. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Președintele Curții dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 1.084D/2021, nr. 1.176D/2021, nr. 1.237D/2021, nr. 3.666D/2021, nr. 1.128D/2022, nr. 1.396D/2022 și nr. 1.600D/2022, având ca obiect excepții de neconstituționalitate a unor prevederi similare cu cele criticate în Dosarul nr. 123D/2021, excepții ridicate de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele membrilor de sindicat Anamaria Lucia Naghi și Ramona Georgiana Hîncu, Emilian-Sorin Bogdan, Iulian Sîrbu și alții, Iulian Răzvan Lazăr, Alexandru Mihai Laită, Cristina Maria Tiran, Constantin Coman și alții, în Dosarul nr. 3.794/62/2019 al Curții de Apel Brașov – Secția contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 5.182/63/2020 al Tribunalului Timiș – Secția de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 5.732/3/2019 al Curții de Apel Pitești – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 32.235/3/2020 al Tribunalului Constanța – Secția de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 14.719/3/2020 al Curții de Apel Pitești – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 459/62/2021 al Tribunalului Sălaj – Secția civilă și în Dosarul nr. 1.591/89/2021 al Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale. … 4.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 5.Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor nr. 1.084D/2021, nr. 1.176D/2021, nr. 1.237D/2021, nr. 3.666D/2021, nr. 1.128D/2022, nr. 1.396D/2022 și nr. 1.600D/2022 la Dosarul nr. 123D/2021. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.084D/2021, nr. 1.176D/2021, nr. 1.237D/2021, nr. 3.666D/2021, nr. 1.128D/2022, nr. 1.396D/2022 și nr. 1.600D/2022 la Dosarul nr. 123D/2021, care a fost primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017. … 7.Cu referire la prevederile art. 14 alin. (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, solicită respingerea excepției ca devenită inadmisibilă, având în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 294 din 17 mai 2022. … 8.În ceea ce privește dispozițiile art. 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, apreciază că excepția este inadmisibilă, deoarece se invocă omisiunea legiuitorului de a include în enumerare și funcționarii cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. În sfârșit, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 trebuie să fie respinsă ca inadmisibilă, deoarece se pune în discuție modalitatea de interpretare și aplicare a prevederilor criticate. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:9.Prin Încheierea din 4 decembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 36.572/3/2019, Tribunalul Botoșani – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 14 alin. (1) și (5) și ale art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. … 10.Prin Încheierea din 23 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 3.794/62/2019, Curtea de Apel Brașov – Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, precum și ale art. 14 alin. (1) și (5) și ale art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017. … 11.Prin Încheierea din 23 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 5.182/63/2020, Tribunalul Timiș – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, ale art. 14 alin. (1) și (5) și ale art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, precum și ale art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice. … 12.Prin Decizia nr. 169/R-cont din 22 februarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 5.732/3/2019, Curtea de Apel Pitești – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017, precum și ale art. 23 cu privire la sintagma „structurile centrale ale instituțiilor din“ din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017. … 13.Prin Încheierea din 28 iulie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 32.235/3/2020, Tribunalul Constanța – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, ale art. 14 alin. (1) și (5) și ale art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, precum și ale art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010. … 14.Prin Decizia nr. 317/R-cont din 22 martie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 14.719/3/2020, Curtea de Apel Pitești – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017 și ale art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017. … 15.Prin Sentința civilă nr. 774 din 20 mai 2022, pronunțată în Dosarul nr. 459/62/2021, Tribunalul Sălaj – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, ale art. 14 alin. (1) cu privire la sintagma „de până la“, ale art. 14 alin. (5) și ale art. 23 cu referire la sintagma „structurile centrale ale instituțiilor din“ din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, precum și ale art. 1 alin. (5) cu referire la sintagma „fără ca prin acordarea lor să conducă la creșteri salariale, altele decât cele prevăzute de lege“ din Legea nr. 285/2010. … 16.Prin Încheierea din 15 iunie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 1.591/89/2021, Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, precum și ale art. 14 alin. (1) cu privire la sintagma „de până la“, ale art. 14 alin. (5) și ale art. 23 cu referire la sintagma „structurile centrale ale instituțiilor din“ din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017. … 17.Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele membrilor de sindicat Andreea Dumitrița Mancas, Anamaria Lucia Naghi și Ramona Georgiana Hîncu, Emilian-Sorin Bogdan, Iulian Sîrbu și alții, Iulian Răzvan Lazăr, Alexandru Mihai Laită, Cristina Maria Tiran, Constantin Coman și alții, în litigii având ca obiect acordarea de drepturi salariale și formează obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 123D/2021, nr. 1.084D/2021, nr. 1.176D/2021, nr. 1.237D/2021, nr. 3.666D/2021, nr. 1.128D/2022, nr. 1.396D/2022 și nr. 1.600D/2022. … 18.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că prevederile art. 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017 sunt discriminatorii, întrucât nu cuprind în enumerare și funcționarii cu statut special din Ministerul Afacerilor Interne. Criteriul temporal al unor legi care nu s-au aplicat decât parțial, limitând unele drepturi salariale, sau acela al unor reglementări diferite în sensul că anumite componente salariale, începând cu salariul de funcție și continuând cu sporuri și alte drepturi salariale, încalcă principiul egalității în drepturi, al echității, al egalității de tratament și al caracterului unitar al unei legi de salarizare unice în sistemul bugetar. Prin urmare, nu poate fi acceptată o situație defavorabilă pentru unele categorii de personal din sistemul bugetar, în sensul că unora li se aplică salariul de funcție și sporurile, iar altora nu, în condițiile în care persoanele cărora nu li se aplică au și coeficienții mai mici. … 19.În motivarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 14 alin. (1) și (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 este criticată sintagma „de până la“ din cuprinsul alin. (1) întrucât nu diferențiază între polițiștii care îndeplinesc condițiile prevăzute în respectivele dispoziții. Din cauza acestei omisiuni a legiuitorului, se creează premisele discriminării între funcționari publici aflați în situații identice pentru că ordonatorul principal de credite va putea stabili aceste diferențieri. … 20.În ceea ce privește pretinsa neconstituționalitate a dispozițiilor alin. (5) al art. 14 din anexa nr. VI, se arată, în prealabil, că nașterea, executarea și încetarea raportului de serviciu al polițistului aparțin statutului acestei profesii, care, potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție, trebuie să fie reglementat prin lege organică. De asemenea, art. 28 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, anterior modificării aduse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 53/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, prevedea că drepturile salariale ale polițiștilor, inclusiv sporurile, se stabilesc prin lege. Prin ordin al ministrului de interne, act normativ cu putere inferioară legii organice, ordonatorul de credite nu se va rezuma la aplicarea Legii-cadru nr. 153/2017, ci o va putea completa, prin stabilirea unor criterii suplimentare față de cele stabilite prin lege pentru acordarea compensației. Ordonatorul principal de credite a delegat această competență ordonatorilor secundari de credite, cuantumurile sporurilor, la nivelul structurilor Ministerului Afacerilor Interne, fiind aprobate prin note-raport clasificate ca secrete. Ca atare, beneficiarii acestora nu au posibilitatea să cunoască modalitatea de calcul al sporului pentru pericol deosebit, deși normele care reglementează această modalitate trebuie să fie caracterizate de stabilitate și previzibilitate. Prin urmare, dispozițiile criticate nu îi permit beneficiarului sporurilor să își adapteze conduita în mod corespunzător și nici să își reprezinte corect alcătuirea drepturilor sale salariale, încălcându-se, astfel, art. 1 alin. (4) și (5), art. 31 și art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție. Este invocată și jurisprudența Curții Constituționale prin care au fost conturate trăsăturile de claritate a normelor legale. … 21.Toate reglementările legale care au statuat, începând cu Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, referitor la sporurile reglementate de textele normative criticate în prezenta cauză sunt neconstituționale. De altfel, prin Decizia nr. 318 din 21 mai 2019, Curtea Constituțională a constatat că dispozițiile art. 14 alin. (4) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice sunt neconstituționale. În final, autorii prezentei excepții solicită Curții Constituționale să înlăture „dispozițiile neconstituționale din întreaga reglementare succesivă a acestei componente salariale, cu influență asupra salarizării polițiștilor“. … 22.Cu referire la art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, se arată, mai întâi, că sintagma „structurile centrale ale instituțiilor din“ introduce o limitare a destinatarilor articolului care este imprecisă. De pildă, printr-un ordin de ministru clasificat, s-a dispus ca aceste prevederi să fie aplicate doar angajaților din structura centrală a Ministerului Afacerilor Interne, modificându-se, astfel, textul legal. Totodată, angajații din structura centrală a Ministerului Afacerilor Interne sunt privilegiați față de angajații din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române sau al inspectoratelor de poliție județene care desfășoară aceeași activitate și care, astfel, sunt discriminați. Cu alte cuvinte, pentru aceleași condiții de muncă se stabilesc salarii diferențiate. … 23.Prevederile art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 sunt contrare standardelor de calitate a legii. În acest sens, arată că acest text legal stabilește o majorare salarială de 12,5% pentru angajații dintr-o serie de instituții publice. Dar, potrivit art. 7 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române și art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 104/2001 privind organizarea și funcționarea Poliției de Frontieră Române, Inspectoratul General al Poliției Române și Inspectoratul General al Poliției de Frontieră reprezintă instituții publice și, ca atare, angajații acestora ar fi trebuit să beneficieze de majorarea salarială prevăzută de art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017. Din cauza neclarității acestui text, a fost posibilă excluderea din câmpul său de aplicare a angajaților celor două instituții publice anterior evocate. Cu toate acestea, apreciază autorii excepției, chiar și dacă ar fi beneficiat de majorarea salarială, tot ar fi existat o discriminare față de angajații din structurile din subordine/coordonare, din cauza lipsei unui criteriu obiectiv al diferențierii. În structurile polițienești, funcțiile în care se încadrează polițiștii sunt diferențiate în funcție de eșalon, iar prin acest text se introduce o dublă diferențiere. … 24.În legătură cu prevederile art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010, se arată că acestea nu fac nicio referire cu privire la ceea ce se întâmplă cu sporurile, compensațiile și alte drepturi care apar/sunt introduse de noua lege (Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice). Este cazul compensației de pericol deosebit, prevăzută pentru polițiști, care ar fi trebuit aplicată la salariul de funcție începând cu 1 ianuarie 2011, întrucât nu exista nicio prevedere legală care să blocheze aplicarea acesteia. Compensația de pericol deosebit nu fusese prevăzută de legislația de salarizare aplicabilă în 2010 și nu trebuie să se confunde cu suma compensatorie reprezentând foste sporuri, introduse în salariul de funcție începând cu 1 ianuarie 2011, între care sporul de pericol deosebit prevăzut de Ordonanța Guvernului nr. 38/2003, cu compensația de pericol deosebit introdusă prin art. 14 din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010. Aceasta, într-adevăr, face parte din salariul de funcție tocmai pentru ca acesta să aibă un nivel minim corespunzător salariului minim brut pe țară. Așadar, construcția salariului de funcție și înghețarea acestuia în perioada de aplicare a Legii-cadru nr. 284/2010 nu se confundă cu sporurile/compensațiile prevăzute de acest act normativ, care ar fi trebuit aplicate începând cu 1 ianuarie 2011. Or, în filosofia dreptului, previzibilitatea normativă este baza securității juridice, definită, la rândul ei, ca principiu și exigență a ordinii juridice, condiție a stabilității economice și sociale. Atât soluțiile judiciare pronunțate de instanțe, cât și administrația publică efectivă se încadrează conceptual în principiul determinat al previzibilității. … 25.Tribunalul Botoșani – Secția de contencios administrativ și fiscal, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia cu privire la temeinicia excepției de neconstituționalitate. … 26.Curtea de Apel Brașov – Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția este neîntemeiată. … 27.Tribunalul Timiș – Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că dispozițiile criticate din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 sunt neconstituționale, iar restul prevederilor cu care a sesizat Curtea Constituțională sunt conforme cu Legea fundamentală. … 28.Curtea de Apel Pitești – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 1.237D/2021, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 29.Curtea de Apel Pitești – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 1.128D/2022, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia cu privire la temeinicia excepției. … 30.Tribunalul Constanța – Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. … 31.Tribunalul Sălaj – Secția civilă, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia cu privire la temeinicia excepției. … 32.Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia cu privire la temeinicia excepției. … 33.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 34.Guvernul, în Dosarul Curții Constituționale nr. 3.666D/2021, apreciază că excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 14 alin. (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 este întemeiată, prin raportare la art. 1 alin. (4) și (5) și art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție. Cu privire la critica adusă dispozițiilor art. 14 alin. (1) și (5) din anexa nr. VI la Legeacadru nr. 153/2017 prin raportare la art. 31 din Constituție, apreciază că dispozițiile constituționale invocate nu sunt incidente în cauză, neavând legătură cu textul de lege supus controlului. În ceea ce privește restul prevederilor legale cu care a fost sesizată Curtea Constituțională, Guvernul apreciază că acestea sunt conforme cu Legea fundamentală. … 35.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actele de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:36.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 37.Obiectul excepției de neconstituționalitate, așa cum rezultă din examinarea motivării sale, îl reprezintă dispozițiile art. 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, ale art. 14 alin. (1) și (5) și ale art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, precum și ale art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 878 din 28 decembrie 2010. Curtea precizează că prevederile legale criticate au următorul conținut:– Art. 14 alin. (1) și (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017: (1)Pentru munca cu grad ridicat de risc sau, după caz, în condiții de pericol deosebit, desfășurată în exercitarea atribuțiilor funcționale, stabilite potrivit domeniilor de responsabilitate ale unității, personalul militar, polițiștii, funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și personalul civil care execută, conduc, coordonează sau contribuie la realizarea misiunilor de operații speciale, misiunilor și/sau activităților deosebite ori de specialitate, misiunilor operative de protecție a demnitarilor, a acțiunilor de gardare, protecție și control antiterorist, supraveghere operativă, a procedurilor speciale și activităților de pază, supraveghere, escortare, reeducare, integrare și asistență medicală și psihologică pentru persoanele arestate preventiv sau condamnate cu pedepse privative de libertate ori care au solicitat sau au dobândit o formă de protecție în România, culegere, prelucrare, centralizare, verificare și valorificare a informațiilor sau datelor/situațiilor/documentelor/ actelor, investigații, acțiuni și intervenție, efectuarea actelor de cercetare penală specială, beneficiază de o compensație de risc/pericol deosebit de până la 30% calculată la solda de funcție/salariul de funcție/salariul de bază. […](5)Unitățile, categoriile de personal, condițiile, criteriile și mărimea compensației se stabilesc prin ordin al ordonatorului principal de credite.; … – Art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017: „Personalul militar, polițiștii, funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și personalul civil care sunt încadrați în structurile centrale ale instituțiilor din sistemul național de apărare, ordine publică și securitate națională sau în structuri militare ale NATO sau UE dislocate pe teritoriul României, beneficiază de majorarea soldei de funcție/salariului de funcție/salariului de bază cu 12,5%.“; … – Art. 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017 reglementează modul de aplicare în timp, respectiv 1 iulie 2017-31 decembrie 2018, a acestui act normativ; … – Art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010: „(5) În salariul de bază, indemnizația lunară de încadrare, respectiv în solda funcției de bază/salariul funcției de bază aferente lunii octombrie 2010 sunt cuprinse sporurile, indemnizațiile, care potrivit Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, făceau parte din salariul de bază, din indemnizația de încadrare brută lunară, respectiv din solda/salariul funcției de bază, precum și sumele compensatorii cu caracter tranzitoriu, acordate potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar, cu modificările ulterioare. Sporurile stabilite prin legi sau hotărâri ale Guvernului necuprinse în Legea-cadru nr. 330/2009, cu modificările ulterioare, și care au fost acordate în anul 2010 ca sume compensatorii cu caracter tranzitoriu sau, după caz, ca sporuri la data reîncadrării se introduc în salariul de bază, în indemnizația de încadrare brută lunară, respectiv în solda/salariul de funcție, fără ca prin acordarea lor să conducă la creșteri salariale, altele decât cele prevăzute de prezenta lege.“ …  … 38.Prevederile art. 14 alin. (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 au fost modificate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1186 din 9 decembrie 2022. De asemenea, prevederile art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010 au fost abrogate, începând cu 1 iulie 2017, prin dispozițiile art. 44 alin. (1) pct. 30 din Legea-cadru nr. 153/2017. Având însă în vedere Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea Constituțională urmează să analizeze și dispozițiile criticate din aceste acte normative. … 39.Autorii excepției de neconstituționalitate apreciază că prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (4) și (5) privind separația puterilor în stat și obligativitatea respectării legilor, ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 31 privind dreptul la informare și ale art. 73 alin. (3) lit. j) referitor la obligativitatea de a se reglementa prin lege organică statutul funcționarilor publici, precum și prevederilor art. 23 alin. (2) din Declarația Universală a Drepturilor Omului. … 40.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile legale criticate au mai fost analizate, prin raportare la critici similare, prin Decizia nr. 294 din 17 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 616 din 23 iunie 2022, și Decizia nr. 429 din 29 septembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 169 din 28 februarie 2023. Constatând că nu există motive pentru modificarea soluției și a considerentelor din aceste două decizii, Curtea va menține această jurisprudență și, ca atare, va respinge ca (i) neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 14 alin. (1)din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, precum și ale art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010, (ii) ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, precum și ale art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 și (iii) ca devenită inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017. … 41.Cu referire la constituționalitatea prevederilor art. 14 alin. (1)din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, Curtea a statuat că sistemul de salarizare, indiferent de categoria profesională vizată, nu se regăsește printre domeniile strict și limitativ prevăzute care, potrivit art. 73 alin. (3) din Constituție, constituie obiectul de reglementare al legii organice. În ceea ce privește constituționalitatea dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010, Curtea a reținut că acestea reprezintă opțiunea legiuitorului în materia salarizării personalului bugetar și că, în esență, legiuitorul a urmărit să garanteze cuantumul drepturilor salariale ale personalului bugetar și să evite scăderea lor. … 42.În ceea ce privește dispozițiile art. 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, precum și ale art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, Curtea a reținut temeiuri distincte de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate a fiecăreia dintre aceste prevederi legale. Astfel, Curtea a reținut că dispozițiile art. 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017 sunt criticate pentru motivul că legiuitorul ar fi omis să insereze în categoria persoanelor cărora le sunt aplicabile și pe cea a funcționarilor cu statut special din Ministerul Afacerilor Interne; critica adusă prevederilor art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 vizează exclusiv interpretarea și aplicarea acestora, sarcină ce revine în mod exclusiv instanțelor judecătorești. … 43.Cu referire la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 14 alin. (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, se observă că, prin Decizia nr. 294 din 17 mai 2022, precitată, a constatat neconstituționalitatea acestora. Ca atare, în prezenta cauză, având în vedere dispozițiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale“, precum și data pronunțării actelor de sesizare, Curtea va respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 14 alin. (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017. … 44.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:1.Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele membrilor de sindicat Andreea Dumitrița Mancas, Anamaria Lucia Naghi și Ramona Georgiana Hîncu, Emilian-Sorin Bogdan, Iulian Sîrbu și alții, Iulian Răzvan Lazăr, Alexandru Mihai Laită, Cristina Maria Tiran, Constantin Coman și alții, în Dosarul nr. 36.572/3/2019 al Tribunalului Botoșani – Secția de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 3.794/62/2019 al Curții de Apel Brașov – Secția contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 5.182/63/2020 al Tribunalului Timiș – Secția de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 5.732/3/2019 al Curții de Apel Pitești – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 32.235/3/2020 al Tribunalului Constanța – Secția de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 14.719/3/2020 al Curții de Apel Pitești – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 459/62/2021 al Tribunalului Sălaj – Secția civilă și în Dosarul nr. 1.591/89/2021 al Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile art. 14 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și ale art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate. … 2.Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și ale art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, excepție ridicată de aceleași părți în aceleași dosare ale acelorași instanțe. … 3.Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de aceleași părți în aceleași dosare ale acelorași instanțe. … Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Botoșani – Secția de contencios administrativ și fiscal, Curții de Apel Brașov – Secția contencios administrativ și fiscal, Tribunalului Timiș – Secția de contencios administrativ și fiscal, Curții de Apel Pitești – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, Tribunalului Constanța – Secția de contencios administrativ și fiscal, Tribunalului Sălaj – Secția civilă și Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 21 martie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Cosmin-Marian Văduva–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește