DECIZIA nr. 170 din 4 aprilie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 18 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Adrian Ioan Manea, Valentin Manea, Ioana Șevț și Varvara-Elena Mirică în Dosarul nr. 6.553/281/2007/a1* al Curții de Apel Ploiești – Secția I civilă. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.806D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, concretizată, spre exemplu, prin Decizia nr. 7 din 17 ianuarie 2017. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Încheierea din 10 aprilie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 6.553/281/2007/a1*, Curtea de Apel Ploiești – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 18 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Adrian Ioan Manea, Valentin Manea, Ioana Șevț și Varvara-Elena Mirică în etapa procesuală a recursului formulat împotriva Deciziei nr. 1.438 din 23 octombrie 2018, pronunțată de Tribunalul Prahova, precum și a Încheierii din camera de consiliu din 20 august 2018, prin care s-a respins cererea de reexaminare a taxei judiciare de timbru, într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de partaj succesoral. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin că art. 18 din Legea nr. 146/1997 este o normă de drept procesual civil care reglementează modalitatea de stabilire a taxei judiciare de timbru în acțiunile civile, fiind neconstituțională în privința sintagmelor „în camera de consiliu“, „fără citarea părților“ și „prin încheiere irevocabilă“. Aceștia susțin că citarea părților în procesul civil reprezintă o instituție procesuală care garantează dreptul părților la apărare și la respectarea principiilor procesului civil, respectiv contradictorialitatea și oralitatea. Or, dispozițiile criticate contravin și lipsesc de conținut aceste principii prin îngrădirea dreptului de a fi încunoștințat prin citație în faza procesuală a reexaminării taxei judiciare de timbru și de a participa activ și public, în stare de contradictorialitate și oralitate, de a formula apărările necesare unei soluționări legale și corecte a cererii de reexaminare a taxei judiciare de timbru, lăsând la aprecierea subiectivă a judecătorului aspecte care trebuie puse în discuția contradictorie a părților. În plus, soluționarea cererii de reexaminare se produce în camera de consiliu, și nu în ședință publică, astfel cum este statuat în art. 127 din Constituție, o astfel de cerere nefiind inclusă în categoria cauzelor ce se soluționează în ședință secretă. Se mai susține că sintagma „încheiere irevocabilă“ îngrădește și mai mult drepturile procesuale, întrucât nu permite părții nemulțumite de soluția dată cererii de reexaminare să o atace la o instanță superioară în grad, care să analizeze și să reformeze erorile ce se pot produce la instanța inferioară, cu respectarea dublului grad de jurisdicție. Prin urmare, în opinia autorilor excepției, consecința reglementării criticate este aceea că partea este împiedicată să își exercite liber drepturile procesuale, să aibă un acces efectiv la instanță, la un proces echitabil și la un recurs efectiv în fața unei instanțe superioare în grad. Simplul fapt că reexaminarea taxei judiciare de timbru se realizează de un alt complet, dar de către aceeași instanță, nu este în măsură să garanteze dreptul la un proces echitabil și accesul la un recurs efectiv. … 6.Curtea de Apel Ploiești – Secția I civilă apreciază că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, cu titlu exemplificativ fiind Decizia nr. 753 din 16 decembrie 2014 și Decizia nr. 609 din 6 octombrie 2015. Instanța de judecată învederează că, potrivit art. 129 din Constituție, părțile interesate pot exercita căile de atac numai în condițiile legii procesuale. Corespunzător acestui principiu constituțional, legea procesual civilă a reglementat condițiile examinării cauzei civile, determinând hotărârile susceptibile a fi supuse reformării, căile de atac și titularii acestora, precum și cazurile de casare, iar acest mod de determinare asigură un control judiciar efectiv al hotărârilor judecătorești și satisface exigențele art. 21 din Legea fundamentală. Instanța reține faptul că prin Hotărârea din 19 februarie 1996, pronunțată în Cauza Botten împotriva Norvegiei, Curtea de la Strasbourg a reamintit că modalitatea de aplicare a art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale depinde de caracteristicile procedurii în justiție, de întreaga procedură internă și de rolul cuvenit instanțelor în ordinea juridică internă, urmând să se țină seama de natura situației de drept intern, de competența instanțelor, de modul în care interesele reclamantului au fost expuse și prezentate în fața instanței și, în special, de natura problemei pe care aceasta a trebuit să le soluționeze. Așa fiind, din moment ce partea a beneficiat deja de o judecată în calea de atac a reexaminării, în ceea ce privește problemele deduse judecății, nu se poate susține că prin neacordarea dreptului de a declara recurs i se încalcă accesul la justiție. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:9.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 10.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 18 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 12 din Legea nr. 195/2004 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea și completarea Codului de procedură civilă, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 26 mai 2004, potrivit cărora „Cererea se soluționează în camera de consiliu de un alt complet, fără citarea părților, prin încheiere irevocabilă.“ … 11.Curtea precizează că Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru a fost abrogată prin art. 58 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, iar în acest context, în legătură cu examinarea unor texte de lege care nu mai sunt în vigoare, prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, nuanțând interpretarea sintagmei „în vigoare“ din cuprinsul art. 29 din Legea nr. 47/1992, text care circumstanțiază controlul de constituționalitate numai la legile și ordonanțele în vigoare, Curtea Constituțională a reținut că acest control vizează „dispozițiile aplicabile cauzei, chiar dacă acestea nu mai sunt în vigoare“, dar ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare. O astfel de soluție a fost justificată prin faptul că, deși abrogată, „legea civilă poate ultraactiva în unele situații, potrivit principiului «tempus regit actum»“. Astfel, deși nu mai sunt în vigoare, dispozițiile de lege criticate își produc în continuare efectele juridice, fiind aplicabile cauzei, iar în aceste condiții, Curtea are competența de a se pronunța cu privire la constituționalitatea acestora. … 12.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, aceste dispoziții de lege contravin normelor constituționale ale art. 21 privind accesul liber la justiție, ale art. 24 privind dreptul la apărare și ale art. 127 referitoare la caracterul public al dezbaterilor, precum și prevederilor art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil. … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile art. 18 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, din perspectiva unor critici similare celor din prezenta cauză, în acest sens fiind, spre exemplu, Decizia nr. 456 din 7 noiembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 761 din 6 decembrie 2013, Decizia nr. 753 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 110 din 11 februarie 2015, Decizia nr. 609 din 6 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 866 din 19 noiembrie 2015, sau Decizia nr. 7 din 17 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 285 din 24 aprilie 2017, prin care Curtea a statuat în sensul constituționalității reglementării criticate. … 14.Astfel, în jurisprudența menționată, și anume prin Decizia nr. 753 din 16 decembrie 2014, paragrafele 13-15, Curtea a reținut că obiectul textului criticat îl constituie o normă procedurală care reglementează soluționarea cererii de reexaminare împotriva încheierii de stabilire a taxei de timbru, așadar un incident procedural, prealabil antamării fondului de către instanța de judecată. În condițiile în care, în discuție, este o chestiune prealabilă, soluționarea acesteia este guvernată de principiul celerității, care ar fi grav afectat prin aplicarea în materie a principiilor oralității și contradictorialității, a obligativității citării părților, ca și a posibilității exercitării unei căi de atac împotriva încheierii de soluționare a cererii de reexaminare. … 15.De asemenea, prin Decizia nr. 839 din 11 octombrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 824 din 7 decembrie 2012, Curtea a statuat că dispozițiile art. 18 din Legea nr. 146/1997 reglementează competența și procedura în materia taxelor judiciare de timbru, potrivit abilitării conferite legiuitorului prin art. 126 alin. (2) din Constituție, dar, întrucât nu este vorba despre un litigiu privind fondul dreptului, nu își găsesc aplicare mijloacele și garanțiile procesuale prevăzute de art. 21 alin. (3) din Constituție. Așa fiind, procedura aplicabilă în acest caz are ca finalitate satisfacerea imperativului celerității, și prin aceasta derogă de la dreptul comun. Curtea a mai reținut că procedura reexaminării modului de stabilire a taxelor judiciare de timbru este o procedură incidentă în desfășurarea unui proces, care în principiu se realizează cu respectarea condiției publicității impuse de art. 127 din Constituție, condiție ce nu are însă un caracter absolut, legiuitorul având posibilitatea de a deroga de la aceasta. … 16.Prin Decizia nr. 1.561 din 6 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 88 din 3 februarie 2012, Curtea a subliniat că rațiuni ce țin de necesitatea soluționării într-un termen rezonabil a cauzelor aflate pe rolul instanțelor judecătorești justifică în mod obiectiv soluția legislativă criticată, care asigură în mod eficient un raport rezonabil de proporționalitate între scopul urmărit – stabilirea corectă a taxelor judiciare de timbru – și mijloacele procedurale utilizate. Totodată, Curtea a constatat că acest cadru legislativ, în deplin acord cu normele fundamentale, creează premisele necesare ce permit instanței judecătorești să examineze circumstanțele specifice fiecărui caz și să realizeze un just echilibru între interesele individuale și cele privind administrarea justiției, astfel încât solicitantului să îi fie asigurat accesul efectiv la justiție. … 17.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale în materie, atât considerentele, cât și soluția acestor decizii își mențin valabilitatea și în prezenta cauză. … 18.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Adrian Ioan Manea, Valentin Manea, Ioana Șevț și Varvara-Elena Mirică în Dosarul nr. 6.553/281/2007/a1* al Curții de Apel Ploiești – Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 18 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Ploiești – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 4 aprilie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Ingrid-Alina Tudora––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește