DECIZIA nr. 170 din 16 martie 2017

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. XV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea și completarea unor acte normative și alte măsuri fiscal-bugetare, excepție ridicată de Ionuț Răzvan Budulac în Dosarul nr. 17.254/300/2016 al Judecătoriei Sectorului 2 din București – Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.329D/2016. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 1.343D/2016, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. XV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea și completarea unor acte normative și alte măsuri fiscal-bugetare, excepție ridicată de Societatea Hobby House Movers – S.R.L. din București în Dosarul nr. 9.059/300/2016 al Judecătoriei Sectorului 2 din București – Secția civilă. … 4.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 5.Având în vedere obiectul excepției de neconstituționalitate în dosarele mai sus menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea Dosarului nr. 1.343D/2016 la Dosarul nr. 1.329D/2016. … 6.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de conexare a dosarelor. Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.343D/2016 la Dosarul nr. 1.329D/2016, care este primul înregistrat. … 7.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Acesta menționează jurisprudența relevantă a instanței de contencios constituțional, respectiv Decizia nr. 676 din 13 noiembrie 2014 și Decizia nr. 143 din 10 martie 2016. … CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:8.Prin Sentința civilă nr. 8.957 din 30 iunie 2016 și Încheierea din 14 iulie 2016, pronunțate în dosarele nr. 9.059/300/2016 și nr. 17.254/300/2016, Judecătoria Sectorului 2 din București – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. XV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea și completarea unor acte normative și alte măsuri fiscal-bugetare, excepție ridicată de Ionuț Răzvan Budulac și de Societatea Hobby House Movers – S.R.L. din București în cauze având ca obiect soluționarea unor contestații la executare. … 9.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia arată, în esență, că ordonanța de urgență a Guvernului este neconstituțională, întrucât statul român, prin intermediul executivului, emite o ordonanță de urgență prin care impune un fel de tranzacție ce reglementează eșalonarea plății sumelor de bani datorate de statul român în baza unor hotărâri judecătorești, prin care s-a statuat nelegalitatea încasării taxei pe poluare pentru autovehicule. Prin felul în care este edictat textul legal, se încalcă principiul separației puterilor în stat, fiind, de altfel, și vădit discriminatoriu, în ipoteza în care s-ar aprecia că singura opțiune a titularului unei creanțe izvorâte dintr-o hotărâre judecătorească prin care s-a dispus restituirea taxei pe poluare ar fi acceptarea unei eșalonări a plății pentru o perioadă de 5 ani de zile. … 10.Statul nu refuză aplicarea hotărârilor judecătorești, dar, prin modalitatea de impunere a unui termen de plată, prin obligarea acceptării de către titularii creanțelor a unei eșalonări a plății pentru o perioadă de 5 ani, puterea executivă s-a ridicat mai presus de puterea judecătorească. De altfel, executarea silită reprezintă excepția de la regula executării unei hotărâri judecătorești. Astfel, orice hotărâre judecătorească susceptibilă de a fi executată, de principiu, se execută de bunăvoie de către debitor, iar numai în ipoteza neexecutării sale creditorul poate apela la executarea silită – a doua fază a procesului civil. Executarea silită, făcând parte din procesul civil, trebuie să se desfășoare într-un termen rezonabil. … 11.Titularii creanțelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect restituirea taxei pe poluare pentru autovehicule și a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2015, își vor putea recupera sumele de bani în termen de 5 ani, câte 20% pe an, pe cale de consecință, art. XV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2014 devine ineficace/inaplicabil, titularilor de creanțe prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect restituirea taxei pe poluare pentru autovehicule și a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, devenite executorii ulterior datei de 31 decembrie 2015. … 12.Câtă vreme toate hotărârile judecătorești, prin intermediul cărora s-a dispus restituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, au avut la bază încălcarea/constatarea încălcării dreptului Uniunii Europene, încălcare statuată în repetate rânduri de jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, rezultă, implicit, că și restituirea respectivelor taxe printr-o eșalonare impusă pe o perioadă de 5 ani contravine dreptului unional. … 13.De altfel, ilegalitatea art. XV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2014, prin raportarea la tratat, a fost recent constatată de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene, prin Hotărârea din 30 iunie 2016, pronunțată în Cauza C-288/14 – Silvia Ciup împotriva Administrației Județene a Finanțelor Publice Timiș – Direcția Regională a Finanțelor Publice Timișoara. … 14.Judecătoria Sectorului 2 din București – Secția civilă apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. Aceasta menționează jurisprudența relevantă a Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 705 din 27 noiembrie 2014. … 15.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 16.Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, menționând jurisprudența relevantă a Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 1.596 din 26 noiembrie 2009, Decizia nr. 190 din 2 martie 2010, Decizia nr. 353 din 22 martie 2011, Decizia nr. 705 din 27 noiembrie 2014 și Decizia nr. 306 din 28 aprilie 2015. … 17.Referitor la dispozițiile art. 16 din Constituție, Guvernul consideră că acestea nu pot fi invocate în ceea ce privește o eventuală inegalitate de tratament între stat și cetățeni, textul legii fundamentale garantând doar egalitatea în drepturi a cetățenilor. … 18.Avocatul Poporului apreciază, în punctul de vedere exprimat în Dosarul nr. 1.329D/2016, că dispozițiile legale criticate sunt constituționale, arătând că își menține argumentele reținute de instanța de contencios constituțional în deciziile nr. 676 din 13 noiembrie 2014, nr. 705 din 27 noiembrie 2014, nr. 133 din 10 martie 2015 și nr. 477 din 18 iunie 2015. … 19.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:20.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 21.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. XV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea și completarea unor acte normative și alte măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 151 din 28 februarie 2014, aprobată cu modificări prin Legea nr. 197/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 529 din 16 iulie 2015, cu modificările ulterioare, dispoziții care au următorul cuprins: (1) Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect restituirea taxei pe poluare pentru autovehicule și a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, dobânzile calculate până la data plății integrale și cheltuielile de judecată, precum și alte sume stabilite de instanțele judecătorești, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2015, se va realiza pe parcursul a 5 ani calendaristici, prin plata în fiecare an a 20% din valoarea acestora.(2)Cererile de restituire ale contribuabililor prevăzuți la alin. (1) se soluționează, conform prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în termen de 45 de zile de la înregistrare, iar plata tranșelor anuale se efectuează conform graficului stabilit de autoritatea obligată prin hotărâre judecătorească să efectueze restituirea, respectiv Agenția Națională de Administrare Fiscală prin organele fiscale competente sau Administrația Fondului pentru Mediu, după caz.(3)Termenul prevăzut la alin. (1) curge de la data împlinirii termenului prevăzut la alin. (2).(4)În cursul termenului prevăzut la alin. (1) orice procedură de executare silită se suspendă de drept.(5)Sumele prevăzute la alin. (1), plătite în temeiul prezentei ordonanțe de urgență, se actualizează cu indicele prețurilor de consum comunicat de Institutul Național de Statistică.(6)Procedura de efectuare a plății titlurilor executorii va fi stabilită prin ordin comun al ministrului mediului și schimbărilor climatice și al ministrului finanțelor publice, cu respectarea termenelor prevăzute la alin. (1).(7)Plățile restante la sumele aferente titlurilor executorii emise până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și pentru care nu a fost demarată procedura de executare silită se efectuează cu respectarea prevederilor alin. (1)-(6).“ … 22.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor în stat, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în fața legii, în art. 21 alin. (1) și (3) privind accesul la justiție și dreptul la un proces echitabil, precum și în art. 148 alin. (2) privind integrarea europeană. … 23.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra textului de lege criticat prin mai multe decizii, dintre care reține Decizia nr. 705 din 27 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 33 din 15 ianuarie 2015, Decizia nr. 133 din 10 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 340 din 19 mai 2015, Decizia nr. 352 din 7 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 535 din 17 iulie 2015 sau Decizia nr. 732 din 29 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 925 din 14 decembrie 2015. … 24.În ceea ce privește pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 1 alin. (4) din Constituție, care consacră principiul separației și echilibrului puterilor în stat, Curtea a constatat că aceasta nu poate fi reținută, întrucât, pe de o parte, prin actul normativ criticat, legiuitorul delegat nu refuză aplicarea hotărârilor judecătorești, ci stabilește anumite măsuri pentru punerea în aplicare a acestora, și, pe de altă parte, textele de lege criticate au aplicabilitate exclusiv pentru viitor (a se vedea Decizia nr. 732 din 29 octombrie 2015, menționată mai sus, paragraful 43). … 25.Referitor la pretinsa încălcare a art. 16 din Constituție, din perspectiva instituirii unei discriminări în ceea ce privește tratamentul juridic diferit aplicat aceleiași categorii de persoane, Curtea a reținut că această diferență se justifică în mod obiectiv și rezonabil, având în vedere că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2014 urmărește un scop legitim – menținerea echilibrului bugetar și respectarea angajamentelor interne asumate în domeniul protecției mediului, și păstrează un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și obiectivul avut în vedere – executarea eșalonată a hotărârilor judecătorești în cauză. Ca atare, situația particulară ivită și motivată prin existența unei situații extraordinare este una care reclamă o diferență evidentă de tratament juridic (a se vedea Decizia nr. 133 din 10 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 340 din 19 mai 2015, paragraful 24). … 26.Cât privește încălcarea accesului liber la justiție și a dreptului la un proces echitabil, Curtea a reținut că procesul civil parcurge două faze: judecata și executarea silită, aceasta din urmă intervenind în cazul hotărârilor susceptibile de a fi puse în executare cu ajutorul forței de constrângere a statului sau al altor titluri executorii, în măsura în care debitorul nu își execută de bunăvoie obligația. Totodată, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că executarea unei hotărâri, indiferent de instanța care a pronunțat-o, trebuie considerată ca parte integrantă a procesului, în sensul art. 6 din Convenție, iar în ipoteza în care autoritățile sunt obligate să acționeze în vederea executării unei hotărâri judecătorești și manifestă abstențiune, această conduită este apreciată ca angajând răspunderea statului, în condițiile art. 6 paragraful 1 din Convenție, obligația statului de a asigura celeritatea procedurilor judiciare fiind una de rezultat (Hotărârea din 29 august 1996, pronunțată în Cauza Di Pede împotriva Italiei, paragrafele 20-24, Hotărârea din 26 septembrie 1996, pronunțată în Cauza Zappia împotriva Italiei, paragrafele 16-20, și Hotărârea din 19 martie 1997, pronunțată în Cauza Hornsby împotriva Greciei, paragraful 40). Prin Hotărârea din 17 iunie 2003, pronunțată în Cauza Ruianu împotriva României, paragraful 65, Curtea europeană a reținut că dreptul la justiție, garantat de art. 6 din Convenție, protejează în egală măsură și punerea în executare a hotărârilor judecătorești definitive și obligatorii, care, într-un stat ce respectă preeminența dreptului, nu pot rămâne fără efect în defavoarea uneia dintre părți. Prin urmare, executarea unei hotărâri judecătorești nu poate fi împiedicată, anulată sau amânată pe o perioadă lungă de timp. În ceea ce privește modalitatea de executare, Curtea a statuat, în jurisprudența sa, că executarea uno ictu constituie doar o altă modalitate de executare, fără ca acest lucru să însemne că este singura și unica posibilă modalitate de executare care poate fi aplicată (Decizia nr. 705 din 27 noiembrie 2014, paragrafele 36-39). Astfel, legiuitorul poate stabili anumite măsuri, respectiv plata eșalonată a unor sume prevăzute în titluri executorii, sens în care sunt și prevederile art. XV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2014, prin care legiuitorul delegat a instituit o măsură de natură să întărească finalitatea procesului judiciar, în sensul că reprezintă un prim pas important al debitorului de a-și executa creanța. … 27.Curtea de Justiție a Uniunii Europene a pronunțat, la data de 30 iunie 2016, hotărârile din cauzele C288/14 Silvia Ciup împotriva Administrației Județene a Finanțelor Publice Timiș – Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Timișoara, și C-200/14 Silvia Georgiana Câmpean împotriva Administrației Finanțelor Publice a Municipiului Mediaș, devenită Serviciul Fiscal Municipal Mediaș, și a Administrației Fondului pentru Mediu, în care s-a reținut, în dispozitive, că: „Principiul efectivității trebuie interpretat în sensul că se opune unui sistem de rambursare a sumelor datorate în temeiul dreptului Uniunii și al căror cuantum a fost constatat prin decizii judecătorești executorii precum sistemul în discuție în litigiul principal, care prevede o eșalonare pe cinci ani a rambursării acestor sume și care condiționează executarea unor astfel de decizii de disponibilitatea fondurilor încasate în temeiul unei alte taxe, fără ca justițiabilul să dispună de posibilitatea de a constrânge autoritățile publice să își îndeplinească obligațiile dacă acestea nu și le îndeplinesc de bunăvoie.“ Cerințele rezultate din aceste hotărâri nu au, însă, relevanță constituțională, ele ținând de obligația legislativului de a edicta norme în sensul hotărârilor Curții de Justiție a Uniunii Europene, astfel încât nu poate fi reținută nici critica referitoare la încălcarea art. 148 alin. (2) din Constituție. … 28.În aceste condiții, Curtea nu poate reține încălcarea art. 1 alin. (4),art. 16 alin. (1), art. 21 alin. (1) și (3), precum și a art. 148 alin. (2) din Constituție. … 29.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ionuț Răzvan Budulac și de Societatea Hobby House Movers – S.R.L. din București în Dosarul nr. 17.254/300/2016, respectiv Dosarul nr. 9.059/300/2016 ale Judecătoriei Sectorului 2 din București – Secția civilă și constată că prevederile art. XV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea și completarea unor acte normative și alte măsuri fiscal-bugetare sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 2 din București – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 16 martie 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește