DECIZIA nr. 17 din 14 ianuarie 2021

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 14/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 525 din 20 mai 2021
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LADECIZIE 69 15/10/2018
ActulREFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ART. 1RESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 1REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 2REFERIRE LAHOTARARE 13 02/06/2020
ART. 2REFERIRE LADECIZIE 69 15/10/2018
ART. 2RESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 6REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 53
ART. 7REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 7REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 7REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 7REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 7REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 8REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 9REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 10REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 11REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 13REFERIRE LALEGE 221 27/07/2018
ART. 13REFERIRE LADECIZIE 69 15/10/2018
ART. 13REFERIRE LALEGE 155 15/07/2016
ART. 13REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010
ART. 13REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 14REFERIRE LADECIZIE 69 15/10/2018
ART. 14REFERIRE LADECIZIE 11 25/05/2015
ART. 14REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 116
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 15REFERIRE LADECIZIE 69 15/10/2018
ART. 15REFERIRE LADECIZIE 11 25/05/2015
ART. 15REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 15REFERIRE LAOUG 209 04/12/2008
ART. 15REFERIRE LAOUG 100 27/08/2008
ART. 15REFERIRE LADECIZIE 11 24/10/2005
ART. 15REFERIRE LAOUG 4 03/02/2005
ART. 15REFERIRE LALEGE 19 17/03/2000
ART. 15REFERIRE LALEGE 19 17/03/2000 ANEXA 4
ART. 15REFERIRE LALEGE 3 30/06/1977
ART. 16REFERIRE LADECIZIE 69 15/10/2018
ART. 16REFERIRE LALEGE 192 07/07/2015
ART. 16REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010
ART. 16REFERIRE LAOUG 4 03/02/2005
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 17REFERIRE LADECIZIE 69 15/10/2018
ART. 17REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 18REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 21
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 20REFERIRE LADECIZIE 11 25/05/2015
ART. 20REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 20REFERIRE LALEGE 19 17/03/2000 ART. 77
ART. 20REFERIRE LALEGE 19 17/03/2000 ART. 43
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 21
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 21REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 95
ART. 21REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 21REFERIRE LALEGE 19 17/03/2000 ART. 77
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 44
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 44
ART. 22REFERIRE LADECIZIE 874 25/06/2010
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 47
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 47
ART. 23REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 73
ART. 23REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 73
ART. 24REFERIRE LAHOTARARE 291 05/05/2017
ART. 24REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 108
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 108
ART. 25REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010
ART. 25REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 129
ART. 25REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 148
ART. 25REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 129
ART. 25REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 148
ART. 25REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 13
ART. 26REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 26REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 78
ART. 26REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 15
ART. 26REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 15
ART. 26REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 78
ART. 27REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 27REFERIRE LALEGE (R) 24 27/03/2000 ART. 16
ART. 28REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 29REFERIRE LALEGE 221 27/07/2018
ART. 29REFERIRE LALEGE 155 15/07/2016
ART. 29REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 29REFERIRE LALEGE 19 17/03/2000 ART. 20
ART. 29REFERIRE LALEGE 19 17/03/2000 ART. 77
ART. 30REFERIRE LADECIZIE 11 25/05/2015
ART. 30REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 30REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 116
ART. 30REFERIRE LALEGE (R) 24 27/03/2000 ART. 16
ART. 31REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 32REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 33REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 33REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 15
ART. 33REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 15
ART. 34REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 34REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 78
ART. 34REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 78
ART. 35REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 36REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 36REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 44
ART. 36REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 44
ART. 37REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 37REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010
ART. 37REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 21
ART. 37REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 129
ART. 37REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 129
ART. 37REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 38REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 39REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 39REFERIRE LALEGE 19 17/03/2000
ART. 39REFERIRE LALEGE 19 17/03/2000 ART. 43
ART. 39REFERIRE LAHG 267 14/03/1990 ART. 9
ART. 39REFERIRE LALEGE 3 30/06/1977 ART. 14
ART. 39REFERIRE LALEGE 3 30/06/1977
ART. 40REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 41REFERIRE LAHOTARARE 291 05/05/2017
ART. 41REFERIRE LAHG 257 20/03/2011
ART. 41REFERIRE LANORMA 20/03/2011 ART. 134
ART. 41REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 42REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 56
ART. 42REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ANEXA 5
ART. 43REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010
ART. 43REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 43REFERIRE LACOD CIVIL 17/07/2009 ART. 6
ART. 43REFERIRE LACOD CIVIL (R) 17/07/2009 ART. 6
ART. 44REFERIRE LALEGE 155 15/07/2016
ART. 44REFERIRE LALEGE 192 07/07/2015
ART. 44REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010
ART. 44REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 45REFERIRE LALEGE 223 24/07/2015 ART. 59
ART. 45REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010
ART. 45REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 45REFERIRE LAOUG 4 03/02/2005 ART. 6
ART. 45REFERIRE LAOUG 4 03/02/2005
ART. 45REFERIRE LALEGE 19 17/03/2000 ART. 180
ART. 46REFERIRE LADECIZIE 437 29/10/2013
ART. 46REFERIRE LAOUG 1 22/01/2013 ART. 3
ART. 47REFERIRE LALEGE 192 07/07/2015
ART. 47REFERIRE LALEGE 19 17/03/2000
ART. 47REFERIRE LALEGE 3 30/06/1977
ART. 48REFERIRE LADECIZIE 69 15/10/2018
ART. 48REFERIRE LALEGE 192 07/07/2015
ART. 48REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010
ART. 48REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 49REFERIRE LALEGE 192 07/07/2015
ART. 49REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 49REFERIRE LALEGE 19 17/03/2000 ART. 43
ART. 49REFERIRE LALEGE 19 17/03/2000
ART. 49REFERIRE LALEGE 3 30/06/1977 ART. 14
ART. 49REFERIRE LALEGE 3 30/06/1977
ART. 50REFERIRE LADECIZIE 69 15/10/2018
ART. 50REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 52REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 54REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 54REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 54REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 54REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 55REFERIRE LALEGE 221 27/07/2018
ART. 55REFERIRE LALEGE 192 07/07/2015
ART. 55REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010
ART. 55REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 56REFERIRE LADECIZIE 69 15/10/2018
ART. 56REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 57REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 58REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 73
ART. 58REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 15
ART. 58REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 58REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 44
ART. 58REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 47
ART. 58REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 108
ART. 58REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 58REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 78
ART. 58REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 58REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 58REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 129
ART. 58REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 148
ART. 58REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 73
ART. 59REFERIRE LADECIZIE 69 15/10/2018
ART. 59REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 60REFERIRE LALEGE 192 07/07/2015
ART. 60REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 61REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 62REFERIRE LADECIZIE 69 15/10/2018
ART. 62REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 62REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 521
ART. 62REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010
ART. 62REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 63REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 63REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 64REFERIRE LADECIZIE 69 15/10/2018
ART. 64REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 64REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 64REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 64REFERIRE LALEGE 3 30/06/1977
ART. 65REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 65REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 142
ART. 65REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 65REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 142
ART. 65REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ART. 66REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 124
ART. 66REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 124
ART. 67REFERIRE LADECIZIE 417 19/06/2018
ART. 68REFERIRE LADECIZIE 1557 18/11/2009
ART. 68REFERIRE LALEGE (R) 303 28/06/2004 ART. 4
ART. 68REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 124
ART. 68REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 124
ART. 69REFERIRE LALEGE 192 07/07/2015
ART. 69REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 69REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 69REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 70REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 71REFERIRE LAHG 257 20/03/2011
ART. 71REFERIRE LANORMA 20/03/2011 ART. 134
ART. 71REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010
ART. 71REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 72REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010
ART. 73REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 100
ART. 73REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010
ART. 74REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 74REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 21
ART. 74REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 75REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 75REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 21
ART. 75REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 76REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 76REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 44
ART. 76REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 44
ART. 77REFERIRE LADECIZIE 874 25/06/2010
ART. 77REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 47
ART. 77REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 47
ART. 78REFERIRE LALEGE 192 07/07/2015
ART. 78REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 78REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 73
ART. 78REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 73
ART. 78REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 76
ART. 79REFERIRE LADECIZIE 463 11/07/2019
ART. 79REFERIRE LADECIZIE 69 15/10/2018
ART. 79REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010
ART. 79REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 108
ART. 79REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 108
ART. 80REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 129
ART. 80REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 148
ART. 80REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 129
ART. 80REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 148
ART. 81REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 81REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 81REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 81REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
ART. 81REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 81REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulREFERIT DEDECIZIE 173 21/03/2024
ActulREFERIT DEDECIZIE 322 19/05/2022
ActulREFERIT DEDECIZIE 427 29/09/2022
ActulREFERIT DEDECIZIE 230 06/04/2021
ActulREFERIT DEDECIZIE 296 06/05/2021
ActulREFERIT DEDECIZIE 325 18/05/2021
ActulREFERIT DEDECIZIE 453 29/06/2021
ActulREFERIT DEDECIZIE 506 13/07/2021
ActulREFERIT DEDECIZIE 454 29/06/2021
ActulREFERIT DEDECIZIE 463 01/07/2021
ActulREFERIT DEDECIZIE 408 10/06/2021
ActulREFERIT DEDECIZIE 786 23/11/2021
ActulREFERIT DEDECIZIE 759 09/11/2021
ActulREFERIT DEDECIZIE 899 16/12/2021





Valer Dorneanu – președinte
Cristian Deliorga – judecător
Marian Enache – judecător
Daniel Marius Morar – judecător
Gheorghe Stan – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Elena-Simina Tănăsescu – judecător
Varga Attila – judecător
Cosmin-Marian Văduva – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) teza finală și ale art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepție ridicată de Gheorghe Tirintică în Dosarul nr. 3.158/97/2018 al Tribunalului Hunedoara – Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 484D/2019.2.La apelul cauzei se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită prin procedura afișării citațiilor pe site-ul și la sediul Curții Constituționale, potrivit Hotărârii Plenului Curții Constituționale nr. 13/2020 privind aplicarea procedurii de citare prin publicitate și prin Buletinul Procedurilor de Insolvență în procedura în fața Curții Constituționale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 507 din 15 iunie 2020.3.Președintele Curții dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 498D/2019, nr. 499D/2019, nr. 500D/2019, nr. 654D/2019, nr. 872D/2019, nr. 873D/2019, nr. 890D/2019, nr. 950D/2019, nr. 997D/2019, nr. 1.031D/2019, nr. 1.415D/2019, nr. 1.417D/2019, nr. 1.418D/2019, nr. 1.453D/2019, nr. 1.454D/2019, nr. 1.455D/2019, nr. 1.456D/2019, nr. 1.468D/2019, nr. 1.469D/2019, nr. 1.598D/2019, nr. 2.331D/2019, nr. 2.724D/2019, nr. 2.792D/2019 și nr. 2.793D/2019, având ca obiect excepții asemănătoare cu cea din Dosarul nr. 484D/2019.4.La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită prin procedura afișării citațiilor pe site-ul și la sediul Curții Constituționale.5.Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu această măsură.6.Curtea, având în vedere obiectul excepției de neconstituționalitate ridicate în dosarele sus-menționate, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 498D/2019, nr. 499D/2019, nr. 500D/2019, nr. 654D/2019, nr. 872D/2019, nr. 873D/2019, nr. 890D/2019, nr. 950D/2019, nr. 997D/2019, nr. 1.031D/2019, nr. 1.415D/2019, nr. 1.417D/2019, nr. 1.418D/2019, nr. 1.453D/2019, nr. 1.454D/2019, nr. 1.455D/2019, nr. 1.456D/2019, nr. 1.468D/2019, nr. 1.469D/2019, nr. 1.598D/2019, nr. 2.331D/2019, nr. 2.724D/2019, nr. 2.792D/2019 și nr. 2.793D/2019 la Dosarul nr. 484D/2019, care a fost primul înregistrat.7.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care apreciază că sunt nerelevante criticile raportate la art. 1 alin. (5) din Constituție. Consideră că instanța supremă a interpretat în mod corect norma criticată, care este, astfel, previzibilă, asigurându-se o interpretare unitară la nivelul întregii țări. Criticile raportate la art. 16 din Constituție sunt nefondate, deoarece există două categorii de persoane: cele cărora li s-a recunoscut dreptul la un punctaj anual majorat, dar nu și utilizarea unui stagiu de cotizare redus la determinarea punctajului mediu anual și cele avantajate prin recunoașterea unui stagiu de cotizare redus. Ca atare, cele două categorii de persoane nu se află în aceeași situație, pentru a se putea vorbi despre o încălcare a art. 16 din Constituție. Critica raportată la art. 21 alin. (3) din Constituție este nefondată, întrucât nu există o legătură între aceasta și textul de lege criticat. Încheie cu precizarea că solicită, per ansamblu, respingerea, ca nefondată, a excepției.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:8.Prin încheierile din 5 februarie 2019, pronunțate în dosarele nr. 3.158/97/2018, nr. 3.265/97/2018, nr. 3.305/97/2018 și nr. 3.344/97/2018, prin Încheierea din 26 februarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 3.669/97/2018, prin Încheierea din 19 martie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.942/97/2018, precum și prin încheierile din 3 aprilie 2019, pronunțate în dosarele nr. 1.941/97/2018 și nr. 1.269/97/2018, Tribunalul Hunedoara – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) teza finală și ale art. 169^2 din Legea nr. 263/2010.9.Prin încheierile din 1 aprilie 2019, pronunțate în dosarele nr. 3.159/97/2018 și nr. 3.210/97/2018, și prin Încheierea din 8 aprilie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 3.894/97/2018, Tribunalul Hunedoara – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) teza finală din Legea nr. 263/2010.10.Prin Încheierea din 2 aprilie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.299/97/2018, Tribunalul Hunedoara – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) și (4) din Legea nr. 263/2010.11.Prin încheierile din 13 mai 2019, pronunțate în dosarele nr. 1.252/97/2018, nr. 2.461/97/2018, nr. 2.659/97/2018 și nr. 2.734/97/2018, prin încheierile din 2 aprilie 2019, pronunțate în dosarele nr. 1.553/97/2018, nr. 1.600/97/2018, nr. 1.724/97/2018 și nr. 215/97/2018, prin Încheierea din 9 aprilie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 3.685/97/2018, prin Încheierea din 4 iunie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 14/97/2019, precum și prin încheierile din 4 septembrie 2019, pronunțate în dosarele nr. 2.660/97/2018, nr. 2.326/97/2018 și nr. 2.206/97/2018, Tribunalul Hunedoara – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^1 din Legea nr. 263/2010.12.Excepția a fost ridicată de Gheorghe Tirintică, Vasile Nemeș, Aurel Nechita, Cristian Corșeanschi, Marin Stăncioiu, Ionel Condurache, Cornel Petroesc, Constantin Turcu, Lucian Marius Tarnovschi, Costel Mînzat, Traian Sav, Gheorghe Encsi, Ioan Moga, Mihai Topor, Mihai Caruz, Gheorghe Pălănceanu, Eugen Bogyo, Ion Nedea, Ionel Ponici, Alexandru Bencovici, Ion Dobriță, Francisc Pap, Miron Grunță, Gheorghe Ciobotea și Marius Valentin Moraru în litigii având ca obiect recalcularea pensiei.13.În motivarea excepției de neconstituționalitate a art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 cu referire la sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, se susține că se încalcă art. 1 alin. (5) din Constituție. În prealabil, se menționează că, potrivit deciziei sus-menționate, legea la care se referă sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ este Legea nr. 263/2010. Or, având în vedere că aceasta are 3 forme diferite – la 1 ianuarie 2016, la intrarea în vigoare a Legii nr. 155/2016 și la intrarea în vigoare a Legii nr. 221/2018 – este neclar care va fi stagiul complet de cotizare de care se va ține seama la recalcularea pensiei, în temeiul Legii nr. 263/2010, începând cu 1 ianuarie 2016.14.Prevederile criticate nu sunt clare, precise și predictibile, contrar art. 1 alin. (5) din Constituție referitoare la supremația legii. Din acest motiv, sunt posibile două modalități de interpretare opuse în ceea ce privește determinarea noului punctaj mediu anual. Astfel, într-o primă interpretare, stagiul complet de cotizare va avea o durată de 30 ani, dacă se va ține seama de Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție; într-o a doua interpretare, stagiul complet de cotizare va avea o durată de 20 de ani, dacă se va da întâietate Deciziei nr. 11 din 25 mai 2015, pronunțată de instanța supremă, precum și art. 116 din Legea nr. 263/2010.15.Autorii susțin că soluția reținută prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, nu clarifică stagiul complet de cotizare de care se va ține seama în cazul unei pensii stabilite în temeiul Legii nr. 3/1977, cu sau fără creșterile prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100/2008, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 209/2008 și art. 169 din Legea nr. 263/2010. Această împrejurare este dovada lipsei de claritate a art. 169^1 alin. (3) teza finală din Legea nr. 263/2010. De asemenea, textul de lege criticat și interpretarea instanței supreme criticată nu clarifică (i) data prin raportare la care se va face recalcularea pensiilor: fie 1 ianuarie 2016, potrivit art. 169^1 alin. (5) din Legea nr. 263/2010, adică data scriptică a începerii recalculării, fie data emiterii deciziei de recalculare, fie, în cazul în care recalcularea nu a fost realizată în intervalul de 2 ani, ulterior depășirii acestui termen; (ii) situația în care casa de pensii nu a emis decizia de recalculare și stagiul de cotizare care va putea fi dispus de către instanță la data care pronunță hotărârea; (iii) data la care va fi luată în considerare de către instanță: cea a emiterii deciziei de recalculare sau cea a pronunțării hotărârii; (iv) incidența art. 116 din Legea nr. 263/2010 și cum se va aplica art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 în cazul pensiilor stabilite în temeiul Legii nr. 3/1977 care nu reglementa stagiul complet de cotizare; (v) stagiul complet de cotizare al pensiilor stabilite în temeiul Legii nr. 3/1977 „la care s-a aplicat stagiul complet de cotizare de 30 ani la transpunerea pe Legea nr. 19/2000 sau pe Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005, a cărei clarificare s-a adus doar prin Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 11/2005“; (vi) situația persoanelor cu vechime incompletă în grupa I de muncă sau condiții speciale, pensionate în temeiul Legii nr. 19/2000, „care cad sub incidența art. 77 alin. (3) și a anexei nr. 3 din aceasta, din punctul de vedere al stagiului complet de cotizare. În aceste situații stagiul complet de cotizare este redat în anexa 4 la Legea nr. 19/2000 și este inferior celui de 20 de ani, dar mai mic de 30 de ani“ și (vii) aplicabilitatea stagiului complet de cotizare de 25 de ani prevăzut de Decizia nr. 11/2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru vechimea în grupa a II-a de muncă, respectiv în condiții deosebite de muncă“.16.În ceea ce privește critica raportată la art. 16 alin. (1) din Constituție se arată că prevederile criticate creează discriminare între pensionari care se află în aceeași situație, adică pensionarii sistemului public de pensii ale căror drepturi de pensie au fost stabilite potrivit legislației anterioare datei de 1 ianuarie 2011, care au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în grupa I și/sau grupa a II-a de muncă potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, respectiv activități în locuri de muncă încadrate în condiții deosebite și/sau condiții speciale, potrivit legii. Astfel, pensia tuturor acestor pensionari, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 192/2015, era calculată sau, după caz, recalculată, prin luarea în considerare a duratei stagiului complet de cotizare potrivit principiului tempus regit actum, cu alte cuvinte, potrivit legii care stabilește durata stagiului complet de cotizare în vigoare la data la care sunt îndeplinite condițiile legale de pensionare. Prin aplicarea acestui principiu, stagiile complete de cotizare de care s-a ținut seama la calculare și, după caz, la recalcularea prevăzută de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005, au avut o durată redusă de 20 de ani. Cu toate acestea, dispozițiile criticate, în interpretarea Deciziei nr. 69/2018, stabilesc că, la recalcularea pensiei potrivit Legii nr. 192/2015, legea referitoare la stagiul complet de cotizare care va fi avută în vedere este cea în vigoare la data acestei recalculări, respectiv Legea nr. 263/2010, și nu cea de la data la care s-a deschis dreptul la pensie. Întrucât durata acestui stagiu complet de cotizare este de 30 de ani, rezultă, în opinia autorilor excepției, că pensionarii cărora li se recalculează pensia în temeiul Legii nr. 192/2015 sunt discriminați față de restul pensionarilor ale căror pensii vor avea, mai departe, un cuantum care valorifică stagiul complet de cotizare potrivit principiului tempus regit actum.17.Tot prin raportare la art. 16 alin. (1) din Constituție se precizează că interpretarea instanței supreme din Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 realizează o discriminare între persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010 și persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis sub imperiul Legii nr. 263/2010. Persoanele pensionate după 1 ianuarie 2011 și care au lucrat în condiții speciale beneficiază de un punctaj mediu anual mai mare cu 50% decât persoanele care s-au pensionat înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010, ceea ce conduce implicit la pensii mai mari.18.În plus, persoanele care au lucrat în condiții speciale de muncă după 1 ianuarie 2011 și cărora li se aplică art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 – beneficiază atât de un stagiu complet de cotizare de 20 de ani, cât și de majorarea cu 50% a punctajelor pentru perioada cât și-au desfășurat activitatea în condiții speciale de muncă; prin interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 se creează o discriminare, ceea ce este contrar prevederilor constituționale cuprinse în art. 16 din Constituție.19.Mai departe autorii excepției apreciază că, întrucât prevederile criticate nu sunt clare, suple și previzibile, se îngrădește accesul la justiție, contrar art. 21 alin. (1) din Constituție. De asemenea, se susține că se încalcă principiul securității juridice, deoarece, pentru a fi respectată, legea trebuie să fie cunoscută, iar pentru aceasta este nevoie ca ea să fie suficient de precisă și previzibilă.20.În ceea ce privește art. 21 alin. (3) din Constituție se susține că dreptul la un proces echitabil garantat de acest text implică acordarea majorării de punctaj prevăzută de art. 169^1 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, precum și păstrarea dreptului câștigat, respectiv stagiul complet de cotizare de 20 de ani existent la 31 decembrie 2015, potrivit art. 77,43 și art. 20 lit. a) din Legea nr. 19/2000, precum și Deciziei nr. 11 din 25 mai 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție.21.În continuare, autorii subliniază că, având în vedere lipsa de claritate și precizie a art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, se încalcă și art. 44 alin. (1),alin. (2) teza întâi, alin. (3) și (8) din Constituție. Astfel, stagiul complet de cotizare de 20 de ani este element substanțial al punctajului mediu anual, deoarece intră în calculul acestuia, potrivit art. 77 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 și art. 95 din Legea nr. 263/2010. Prin stabilirea dreptului la pensie și a unui punctaj mediu anual determinat precis, autorii consideră că au dobândit un drept de proprietate având ca obiect o anumită pensie pentru limită de vârstă. Retragerea elementului de calcul constând din stagiul complet de cotizare de 20 de ani echivalează cu (i) încălcarea dreptului la garanția pensiei care a fost stabilită inițial prin lege și (ii) cu o expropriere inutilă, nedreaptă, neprevăzută de lege și fără despăgubire. Pensia este un bun dobândit pe bază de lege.22.Autorii susțin că este încălcat și art. 47 alin. (2) din Constituție, întrucât nu se respectă dreptul la pensie, care este o formă de asigurare socială. În acest sens, sunt citate pe larg considerente ale Deciziei Curții Constituționale nr. 874 din 25 iunie 2010.23.În opinia autorilor, se încalcă și art. 73 alin. (3) lit. m) și p) din Constituție, deoarece „textul criticat are caracter de lege organică, în domeniile de importanță vitală pentru funcționarea statului și, mai ales, pentru viața omului vârstnic dependent de medicamente, care a lucrat în subteran în cele mai periculoase condiții“.24.Autorii apreciază, mai departe, că este încălcat art. 108 alin. (2) din Constituție, întrucât conținutul art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 a fost modificat, contrar normelor de tehnică legislativă, printr-un act juridic inferior – respectiv prin Hotărârea Guvernului nr. 291/2017.25.De asemenea, autorii consideră că se încalcă și art. 129 și art. 148 alin. (2) din Constituție. Aceasta, mai întâi, pentru că nu este posibilă formularea unei căi de atac care să conțină motivele de nelegalitate sau netemeinicie a hotărârii. De asemenea, este blocat dreptul la un recurs efectiv în dreptul român, drept consacrat de art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, lipsind un remediu efectiv în dreptul intern în desfășurarea procedurilor pentru căile de atac. Art. 129 din Constituție se încalcă și pentru că „se face trimitere la hotărâri judecătorești al căror obiect nu este conturat și nu pot fi supuse căilor de atac, iar Codul de procedură civilă sancționează cu nulitatea lipsa obiectului acțiunii“.26.Autorii consideră că art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 este contrar textelor constituționale pe care le încalcă art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 pentru aceleași motive, dar și pentru motive suplimentare. De asemenea, art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 încalcă art. 15 alin. (2) și art. 78 din Constituție.27.Astfel, prevederile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010, deoarece au fost adoptate în aplicarea art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, sunt lipsite de predictibilitate, claritate și precizie. De asemenea, ele nu conțin nicio majorare de puncte, ci reprezintă un paralelism legislativ, contrar art. 16 din Legea nr. 24/2000.28.Art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 limitează acordarea creșterii prevăzute de art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 la pensionarii cărora li s-au aplicat aceste din urmă prevederi și „aduce limitări întâmplătoare beneficiarilor de creșterea punctajelor anuale, fără să modifice ori să abroge art. 169^1 și s-a dispus după epuizarea perioadei de aplicare a creșterii punctajelor anuale (1 ianuarie 2016 – 31 decembrie 2017)“. În plus, art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 „nu are nicio rațiune sau logică juridică în privința destinatarilor cărora li s-a aplicat art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 sau în privința categoriilor de pensionari care au primit decizii de recalculare pe art. 169^1. Nu face referire la ce se întâmplă cu cei cărora nu li s-au aplicat prevederile art. 169^1 din Legea nr. 263/2010“.29.De asemenea, critică faptul că nu se înțelege ce lege este avută în vedere în sintagma „potrivit legii“ din cuprinsul art. 169^2 alin. (1) din Legea nr. 263/2010: (i) art. 77, coroborat cu art. 43 și cu art. 20 lit. a) din Legea nr. 19/2000; (ii) art. 56 alin. (5) din Legea nr. 263/2010, în forma în vigoare la data la care a început să se aplice art. 169^1 din Legea nr. 263/2010; (iii) art. 56 alin. (5) din Legea nr. 263/2010, așa cum a fost modificat prin Legea nr. 155/2016, sau (iv) „cel din Legea nr. 221/2018 care conține o confuzie între stabilirea și recalcularea pensiei în alin. 1 din articol, existența unor hotărâri judecătorești definitive sau atacabile“.30.Mai departe, autorii arată că (i) adoptarea prevederilor criticate conduce la un paralelism legislativ, interzis de art. 16 din Legea nr. 24/2000, având în vedere că art. 116 din Legea nr. 263/2010 conține norme precise; (ii) lasă la voia întâmplării momentul care trebuie luat în considerare la alegerea stagiului complet de cotizare aplicabil – cel de la data stabilirii dreptului la pensie sau cel de la data recalculării acesteia – făcând trimiteri alternative la cele două momente; (iii) ignoră condițiile deosebite de muncă și grupa a II-a de muncă la care se face referire în art. 169^1 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 și în Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 11 din 25 mai 2015.31.Cu referire punctuală la art. 169^2 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 se arată că este neclar, având în vedere că și alin. (1) al art. 169^2 este neclar.32.În ceea ce privește art. 169^2 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, autorii excepției susțin că acesta „nu are legătură cu o categorie de pensii ce urmează a face obiectul recalculării și nu are un anumit sens“ și că nu se înțelege la ce recalculare se referă, în condițiile în care în art. 169^2 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 se prevede că textul este destinat celor cărora li sa aplicat art. 169^1 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, adică celor care dețin, deja, decizii de recalculare sau hotărâri judecătorești. Astfel, dacă se recalculează doar pensiile celor cărora li s-au aplicat prevederile art. 169^1 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, rămâne neclară situaților pensionarilor care nu au beneficiat de creșterea prevăzută de art. 169^1 sau a celor cărora li s-a respins cererea de recalculare potrivit acestui articol. Autorii sugerează că art. 169^2 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 se află în contradicție cu art. 169^1 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 și că nu este clar dacă vor fi aplicabile dispozițiile art. 169^1 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 sau, dimpotrivă, cele ale art. 169^2 alin. (3) din aceeași lege.33.De asemenea, art. 169^2 alin. (3) și (4) din Legea nr. 263/2010 este contrar art. 15 alin. (2) din Constituție, deoarece dispune noi termene de aplicare a art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, fără a abroga data dispusă de acesta și limitează aplicabilitatea art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 la persoanele cărora li s-au emis decizii de recalculare prin acordarea creșterilor de punctaje anuale cu 50% și, respectiv, 25%, după caz. De asemenea, se încalcă și „securitatea normei juridice“.34.În continuare, se susține că art. 169^2 alin. (4) din Legea nr. 263/2010 este contrar art. 78 din Constituție, în ceea ce privește data intrării în vigoare a art. 169^1 din Legea nr. 263/2010. Astfel, sunt menținute în vigoare, în mod inadmisibil, două date de intrare în vigoare a normelor care prevăd recalcularea pensiilor persoanelor care intră sub incidența art. 169^1 alin. (1) din Legea nr. 263/2010: 1 ianuarie 2016 și, respectiv, 1 octombrie 2018.35.Din motivarea excepției de neconstituționalitate relevă faptul că sunt criticate și împreună, nu doar distinct, prevederile art. 169^1 alin. (3) și ale art. 169^2 din Legea nr. 263/2010, după cum urmează.36.Art. 169^1 alin. (3) și art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 sunt contrare art. 44 din Constituție, întrucât la recalcularea punctajului mediu anual se ține seama de un stagiu complet de cotizare mai mare decât cel avut în vedere la stabilirea pensiei.37.Art. 169^1 alin. (3) și art. 169^2 din Legea nr. 263/2010, fiind lipsite de predictibilitate, concizie și claritate, sunt contrare art. 21 alin. (1) din Constituție, deoarece se interzice accesul la justiție. De asemenea, se încalcă și art. 129 din Constituție, întrucât „se face trimitere la hotărâri judecătorești al căror obiect nu este conturat și nu pot fi supuse căilor de atac, iar Codul de procedură civilă sancționează cu nulitatea lipsa obiectului acțiunii“.38.În sfârșit, se mai susține că art. 169^1 alin. (3) și art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 încalcă și principiul securității juridice.39.Tribunalul Hunedoara – Secția I civilă, în dosarele nr. 872D/2019, nr. 873D/2019, nr. 950D/2019, nr. 1.417D/2019, nr. 1.418D/2019, nr. 1.468D/2019 și nr. 1.469D/2019 ale Curții, arată că dispozițiile art. 169^1 alin. (3) teza finală din Legea nr. 263/2010 sunt neconstituționale. Acestea vizează pensionari ai sistemului public de pensii ale căror drepturi de pensie au fost stabilite potrivit legislației anterioare datei de 1 ianuarie 2011, care au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în grupe de muncă potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, respectiv activități în locuri de muncă încadrate în condiții deosebite și/sau condiții speciale. Așadar, aceștia au fost înscriși la pensie fie în temeiul Legii nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială, fie în temeiul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale. Conform art. 14 alin. (1) și (2) din Legea nr. 3/1977, art. 9 din Hotărârea Guvernului nr. 267/1990 privind acordarea unor drepturi personalului din industria minieră și art. 43 alin. (1) din Legea nr. 19/2000, în vigoare la data depunerii cererilor de pensionare, pensionarii au beneficiat de un stagiu complet de cotizare de 20/25 de ani, stagiu avut în vedere de casele teritoriale de pensii la emiterea deciziilor de înscriere la pensie, ca urmare a încadrării locurilor de muncă în grupa întâi de muncă și/sau grupa a doua de muncă, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, respectiv în locuri de muncă în condiții deosebite și/sau condiții speciale.40.Prin urmare, este indiscutabil faptul că acești pensionari au dreptul la creșterea cu 50% a punctajelor anuale realizate în perioadele în care au desfășurat activități în locurile de muncă reținute de legiuitor, conform art. 169^1 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, creștere care se acordă, conform alin. (3) al art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, pe calea recalculării drepturilor de pensie. Conform alin. (3) al art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, creșterea punctajelor anuale se realizează prin adăugarea la numărul total de puncte realizate de beneficiarul pensiei până la data recalculării a numărului de puncte corespunzător majorării rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1), urmând ca la determinarea punctajului mediu anual să se utilizeze „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“, sintagmă ce formează obiectul excepției de neconstituționalitate.41.În continuare, instanța arată că, deși casa județeană de pensii a susținut că la determinarea punctajului mediu anual nu se poate utiliza un stagiu complet de cotizare de 20/25 de ani, aceste susțineri sunt neîntemeiate. În primul rând, potrivit art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, stagiile complete de cotizare sunt acelea „corespunzătoare fiecărei situații“, adică adecvate situației personale a fiecărui asigurat, respectiv corespunzătoare condițiilor în care asigurații au realizat stagiul de cotizare (de exemplu, asigurați care au lucrat în condiții normale de muncă, asigurați care au lucrat în condiții speciale, asigurați care au realizat stagiu de cotizare în zona I/II de expunere la radiații, asigurați care au realizat stagiu de cotizare în condiții de handicap, asigurați care au realizat stagiu de cotizare ca nevăzători, așa cum sunt aceste situații prevăzute chiar în anexa nr. 5 la Legea nr. 263/2010 și, respectiv, în art. 56-59 din aceeași lege). În acest context, în continuare, instanța precizează că, în vederea aplicării dispozițiilor art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, s-a adoptat Hotărârea Guvernului nr. 291/2017 pentru completarea art. 134 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011. Instanța judecătorească citează dispozițiile alin. (8) al art. 134 din Normele de aplicare, nou-introduse, din care rezultă, în opinia sa, că stagiul complet de cotizare utilizat este stagiul complet de cotizare prevăzut de Legea nr. 263/2010 la data de la care se cuvin drepturile recalculate, adică 1 ianuarie 2016, corespunzătoare fiecărei situații.42.Mai departe, în punctul său de vedere, instanța apreciază că, pentru identificarea fiecărei situații, legiuitorul a făcut trimitere la stagiile de cotizare prevăzute, după caz, în anexa nr. 5 la Legea nr. 263/2010 și în art. 56-59 din Legea nr. 263/2010. Potrivit anexei nr. 5, stagiile complete de cotizare, după caz, pentru femei și pentru bărbați, sunt cuprinse între 25 și 35 de ani, în funcție de luna și anul nașterii pensionarului, luna și anul pensionării, precum și de vârsta asiguratului la ieșirea la pensie. Instanța mai face trimitere și la articolele 56-59 din Legea nr. 263/2010, în forma acestora la data de 1 ianuarie 2016.43.În continuare, instanța mai susține că, față de dispozițiile legale indicate, văzând și prevederile legale la care fac trimitere aceste articole, dar și înțelesul sintagmei „corespunzătoare fiecărei situații“, înțeles pe care chiar normele de aplicare l-au dat sintagmei, se constată că intenția legiuitorului, atunci când a făcut trimitere la stagiile complete de cotizare corespunzătoare fiecărei situații, a fost aceea de a recunoaște stagiul complet de cotizare avut în vedere atât la stabilirea inițială a drepturilor de pensie, cât și la recalculările ulterioare, dar și cel aflat în plată la data de 1 ianuarie 2016 sau la data formulării unei cereri de recalculare a pensiei în temeiul art. 169^1 din Legea nr. 263/2010. Or, continuă instanța, chiar dacă cei pensionați înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010 au lucrat în condiții de muncă identice, adică în condiții de muncă încadrate în grupa I de muncă/în condiții speciale, cu cei pensionați în temeiul Legii nr. 263/2010, legea nouă (Legea nr. 263/2010) nu se poate aplica efectelor viitoare ale situațiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acesteia decât în cazurile expres prevăzute de art. 6 alin. (6) din Codul civil, ceea ce nu este cazul în speță.44.În favoarea celor pensionați anterior intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010 sunt și prevederile art. 56 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 modificate de Legea nr. 155/2016. Este adevărat că Legea nr. 155/2016 a intrat în vigoare după intrarea în vigoare a Legii nr. 192/2015, fiind aplicabilă numai de la această dată, însă mențiunea privind stagiul complet de cotizare de 20 de ani pentru pensionarii aflați în situația beneficiarilor art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 face dovada celor reținute deja și, în principal, a faptului că stagiul complet de cotizare aplicabil în cazul oricărei recalculări a pensiei este cel „corespunzător fiecărei situații“, și anume corespunzător situației personale a fiecărui asigurat, respectiv adecvat condițiilor în care asigurații au realizat stagiul de cotizare.45.În favoarea menținerii în beneficiul celor ale căror drepturi de pensie au fost stabilite potrivit legislației anterioare datei de 1 ianuarie 2011 a unui stagiu complet de cotizare de 20/25 de ani este, de asemenea, teoria drepturilor câștigate, prevăzută expres de alin. (4) al art. 169^1 al Legii nr. 263/2010; intenția legiuitorului de a menține, în urma recalculării, punctajul mediu anual și cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării, în situația în care rezultă un punctaj mediu anual mai mic, face dovada unui principiu prevăzut, adesea, expres în actele normative care prevăd recalcularea pensiilor [de exemplu, art. 180 alin. (7) din Legea nr. 19/2000, art. 6 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005 sau art. 59 din Legea nr. 223/2015]. Or, dacă intenția legiuitorului este menținerea cuantumului pensiei câștigate, este evident că orice operațiune de recalculare a pensiei care tinde la reducerea drepturilor câștigate este interzisă și încalcă principiul neretroactivității legii civile.46.Totodată, Tribunalul Hunedoara – Secția I civilă consideră că trebuie avute în vedere și dispozițiile Deciziei nr. 437 din 29 octombrie 2013, pronunțată de Curtea Constituțională în contextul analizării constituționalității prevederilor art. III alin. (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2013. Aceste dispoziții declarate neconstituționale nu au legătură cu articolul supus analizei prin prezenta excepție, dar au prevăzut aplicarea unui indice de corecție unor drepturi de pensie deschise anterior intrării lor în vigoare, situație similară speței de față.47.Față de cele dispuse de Curtea Constituțională se constată că, într-adevăr, Legea nr. 192/2015 trebuie să respecte suveranitatea Legii nr. 19/2000/Legii nr. 3/1977 și, respectiv, stagiile complete de cotizare de care beneficiază pensionarii ale căror drepturi de pensie s-au deschis anterior intrării sale în vigoare, iar, în ipoteza în care legiuitorul ar dori în mod justificat să înlăture sau să atenueze unele situații nedrepte, acest lucru nu se poate realiza prin intermediul unei legi care să aibă caracter retroactiv, ci trebuie găsite mijloacele adecvate care să nu vină în contradicție cu principiul constituțional al neretroactivității legii.48.Tribunalul Hunedoara – Secția I civilă mai arată că, în încercarea soluționării problemei de drept de mai sus, respectiv care este semnificația sintagmei „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“, se reține soluția din Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin care s-a dispus că „În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, introdus prin Legea nr. 192/2015, sintagma «stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații» se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la Legea nr. 263/2010“.49.Cu toate acestea, Tribunalul Hunedoara – Secția I civilă susține că dispozițiile tezei finale a art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 sunt neconstituționale în măsura în care stagiile complete de cotizare prevăzute de Legea nr. 263/2010 se aplică pensionarilor ale căror drepturi de pensie s-au deschis anterior intrării în vigoare a Legii nr. 192/2015, adică 1 ianuarie 2016, respectiv sub imperiul Legii nr. 3/1977 și al Legii nr. 19/2000, acte normative care au prevăzut alte stagii complete de cotizare pentru stabilirea drepturilor unor categorii de pensionari aflați în situații speciale. Instanța arată că teza finală a art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, atunci când are în considerare alte stagii complete de cotizare decât cele sub imperiul cărora s-au stabilit drepturile inițiale de pensie, încalcă suveranitatea unei legi anterioare, respectiv suveranitatea dispozițiilor art. 14 din Legea nr. 3/1977 și, respectiv, suveranitatea art. 43 alin. (1) din Legea nr. 19/2000.50.În final, în dosarele nr. 1.417D/2019, nr. 1.418D/2019, nr. 1.468D/2019 și nr. 1.469D/2019, instanța se referă și la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^1 alin. (1),(2),(3) teza întâi,alin. (4),(5) și (6) din Legea nr. 263/2010. Astfel, instanța apreciază că aceste dispoziții sunt constituționale raportat la motivarea excepției de către autori și la textele din Constituție invocate, cu atât mai mult cu cât nemulțumirea acestora privește prevederile art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 numai prin raportare la Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, decizie care doar a interpretat art. 169^1 alin. (3) teza finală din Legea nr. 263/2010.51.Tribunalul Hunedoara – Secția I civilă, în celelalte dosare ale Curții conexate în prezenta cauză, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.52.În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.53.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:54.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.55.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, introduse prin articolul unic al Legii nr. 192/2015 pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 8 iulie 2015 și prevederile art. 169^2, introduse prin Legea nr. 221/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 661 din 30 iulie 2018.56.În ceea ce privește art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, Curtea observă că, în fapt, este criticată sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ din cuprinsul alin. (3) al acestuia, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.57.Dispozițiile criticate au următorul conținut:– Art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010: „În cazul persoanelor prevăzute la alin. (2), la numărul total de puncte realizate de acestea până la data prezentei recalculări se adaugă numărul de puncte corespunzător majorării rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1), la determinarea punctajului mediu anual utilizându-se stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații.“;– Art. 169^2 din Legea nr. 263/2010: „(1) Pensionarii sistemului public de pensii cărora li s-au aplicat prevederile art. 169^1 beneficiază de recalcularea pensiei cu utilizarea, la determinarea punctajului mediu anual, a stagiilor complete de cotizare avute în vedere, potrivit legii sau a unor hotărâri judecătorești, la stabilirea/recalcularea pensiei aflate în plată sau, după caz, cuvenite la data de 31 decembrie 2015. (2) În situația în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1), rezultă un punctaj mediu anual mai mic decât punctajul mediu anual aflat în plată, se menține punctajul mediu anual și cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării. (3) Recalcularea prevăzută la alin. (1) se efectuează din oficiu, în termen de 12 luni, calculat de la data de 1 octombrie 2018. (4) Drepturile de pensie recalculate potrivit alin. (1) se cuvin de la data de 1 octombrie 2018.“58.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii arată că dispozițiile criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5) referitoare la supremația legii, ale art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii, ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (1) și (3) privind accesul liber la justiție, ale art. 44 privind dreptul de proprietate privată, ale art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie, ale art. 73 alin. (3) lit. m) și p) privind reglementarea prin lege organică a regimului juridic general al proprietății și al moștenirii, precum și a regimului general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele și protecția socială, ale art. 78 privind intrarea în vigoare a legilor, ale art. 108 alin. (2) privind hotărârile Guvernului, ale art. 129 privind folosirea căilor de atac și ale art. 148 alin. (2) privind prioritatea de aplicare a dreptului comunitar cu caracter obligatoriu față de legile interne.59.Examinând excepția de neconstituționalitate a art. 169^2 din Legea nr. 263/2010, Curtea constată că, așa cum reiese din analiza comparativă a acestui text cu art. 169^1 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, ambele texte normative prevăd recalcularea pensiilor aceleiași categorii de pensionari, respectiv pensionarii sistemului public de pensii ale căror drepturi de pensie au fost stabilite potrivit legislației anterioare datei de 1 ianuarie 2011, care au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în grupa I și/sau grupa a II-a de muncă potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, respectiv activități în locuri de muncă încadrate în condiții deosebite și/sau condiții speciale, potrivit legii. Cu toate acestea, cele două procese de recalculare sunt distincte, așa cum, de altfel, a statuat și instanța supremă în Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, paragrafele 71-81. Astfel, dacă recalcularea prevăzută de art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 se realizează în vederea majorării punctajelor anuale, recalcularea prevăzută de art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 se realizează în vederea valorificării stagiului de cotizare care nu a fost valorificat în procesul de recalculare întemeiat pe prevederile art. 169^1 din Legea nr. 263/2010. În plus, recalcularea prevăzută de art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 ar fi trebuit să se finalizeze în termen de 2 ani, care curge de la 1 ianuarie 2016, în vreme ce recalcularea prevăzută de art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 ar fi trebuit să se finalizeze în termen de un an, care curge de la 1 octombrie 2018.60.Așa cum în mod explicit menționează instanța judecătorească în încheierile de sesizare a Curții, obiectul cauzelor în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate îl reprezintă recalcularea pensiei în temeiul art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, introdus prin Legea nr. 192/2015, în vederea majorării punctajelor anuale. Astfel, instanța precizează că autorii au solicitat (i) acordarea creșterii cu 50% a punctajelor anuale realizate pe întreaga perioadă de activitate desfășurată în locuri de muncă încadrate în grupa I de muncă și/sau condiții speciale de muncă, (ii) determinarea punctajului mediu anual cu utilizarea stagiului complet de cotizare de 20 de ani, începând cu data de 1 ianuarie 2016, și (iii) obligarea pârâtei (casa de pensii) să plătească reclamanților diferențele de pensie astfel rezultate, începând cu aceeași dată de 1 ianuarie 2016.61.Cu toate acestea, în 8 din cele 25 de dosare în care au fost invocate excepțiile de neconstituționalitate, autorii au ridicat, iar instanța judecătorească a sesizat Curtea și cu excepția de neconstituționalitate a art. 169^2 din Legea nr. 263/2010. Instanța a arătat că „art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 a fost invocat în apărare de către pârâtă [n.r. casa de pensii], care susține că acestea sunt dispozițiile care reglementează determinarea punctajului mediu rezultat cu utilizarea stagiului complet de cotizare avut în vedere la stabilirea pensiei aflate în plată“. În Dosarul Curții Constituționale nr. 1.031D/2019, instanța nu a mai făcut această precizare, ci s-a limitat să menționeze că „art. 169^1 și 169^2 sunt dispozițiile pe care reclamantul își întemeiază cererea, iar pârâta își susține apărarea“. Curtea reține că, în realitate, Casa Județeană de Pensii Hunedoara a subliniat că autorii pot valorifica stagiul complet de cotizare redus nu în cadrul acțiunilor cu care au sesizat instanța în fața căreia au ridicat excepția și care sunt întemeiate pe art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, ci pe calea unor acțiuni întemeiate pe art. 169^2 din Legea nr. 263/2010.62.Ținând seama de faptul că sesizările din cele 8 dosare au fost realizate ulterior publicării Deciziei nr. 69 din 15 octombrie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, de faptul că, potrivit instanței supreme, cele două procese de recalculare sunt distincte, cu consecința lipsei de legătură a art. 169^2 cu cauzele având ca obiect recalcularea prevăzută de art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, precum și de conținutul art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, Curtea constată că instanța judecătorească ar fi trebuit să respingă, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a art. 169^2 din Legea nr. 263/2010, având în vedere art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor […] privind neconstituționalitatea […] unei dispoziții dintr-o lege […] care are legătură cu soluționarea cauzei […]“.63.Prin urmare, Curtea reține că art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 nu are legătură cu obiectul celor 8 cauze în care a fost ridicată excepția care vizează acest text normativ, care constă în acordarea măririi punctajelor anuale, în temeiul art. 169^1 din Legea nr. 263/2010. Astfel, în temeiul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, va respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 169^2 din Legea nr. 263/2010.64.Examinând excepția de neconstituționalitate a sintagmei „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ din cuprinsul art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 a instanței supreme, formulată din perspectiva încălcării art. 1 alin. (5) din Constituție, Curtea constată că art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, în interpretarea oferită de instanța supremă, oferă suficiente indicații pentru a se stabili care este durata stagiului complet de cotizare de care se va ține seama în cazul valorificării beneficiului creșterii punctajului anual în cazul pensiilor stabilite în temeiul Legii nr. 3/1977. Astfel, cei pensionați în baza Legii nr. 3/1977 prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare fără durată redusă au beneficiat de creșterea punctajului în intervalul 3 noiembrie 2008-31 decembrie 2015 și, ca atare, sunt excluși de la recalcularea prevăzută de art. 169^1 din Legea nr. 263/2010. În schimb, cei pensionați în baza Legii nr. 3/1977 prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare cu durată redusă nu au beneficiat, din acest motiv, de creșterea punctajului în intervalul 3 noiembrie 2008-31 decembrie 2015. Doar această din urmă categorie va beneficia de creșterea punctajului anual prevăzută de art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, dar cu luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare cu durata prevăzută de legea în vigoare la data recalculării, respectiv Legea nr. 263/2010.Decizia nr. 69/2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit cu perfectă claritate că recalcularea în baza art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 se va realiza prin luarea în considerare a stagiului complet de cotizare prevăzut de dispozițiile relevante din Legea nr. 263/2010, excluzând orice altă posibilitate, inclusiv cea menționată de către autorii excepției, respectiv a unui stagiu complet de cotizare de 20 de ani.65.Curtea reține că, distinct de critica anterior analizată, celelalte critici referitoare la claritatea și predictibilitatea normelor vizează aspecte ale modului de aplicare a art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 pentru care un răspuns al Curții Constituționale ar constitui o depășire a limitelor competenței sale prevăzute de art. 142-146 din Constituție, de garant al supremației Constituției. Este, de exemplu, cazul susținerii autorilor excepției potrivit căreia textul de lege criticat, în interpretarea dată de instanța supremă, nu clarifică data prin raportare la care se va face recalcularea pensiilor: fie 1 ianuarie 2016, potrivit art. 169^1 alin. (5) din Legea nr. 263/2010, adică data scriptică a începerii recalculării, fie data emiterii deciziei de recalculare, fie, în cazul în care recalcularea nu a fost realizată în intervalul de 2 ani, ulterior depășirii acestui termen. Bineînțeles că împrejurarea că o critică ridicată de autorii unei excepții de neconstituționalitate care pune în discuție aspecte detaliate, particulare ale modalității de aplicare și interpretare a unei norme legale, fie ea și trecută deja prin filtrul interpretativ al instanței supreme, nu conduce automat la concluzia că respectivele chestiuni ar fi lipsite de importanță. Dimpotrivă, lămurirea aspectelor invocate de către autori se poate dovedi decisivă pentru modalitatea de aplicare a normelor legale în discuție și, deci, a soluțiilor concrete pronunțate. Chestiunea decisivă care împiedică Curtea Constituțională să ia în considerare oferirea unui răspuns la astfel de critici ține de departajarea competențelor între autoritățile de rang constituțional. În speță este vorba de atribuțiile Curții Constituționale, pe de o parte, și ale instanțelor judecătorești, pe de altă parte.66.Astfel, este adevărat că, chiar și după ce o anumită chestiune de drept a fost dezlegată în principiu de către instanța supremă, identificarea corectă a normei sau normelor juridice aplicate situației de fapt date sau/și interpretarea acesteia ar putea ridica dificultăți. Dar tocmai din acest motiv „înfăptuirea justiției“, în înțelesul dat acestei noțiuni de art. 124 din Constituție, nu se reduce la un proces mecanic de aplicare a unor norme juridice clare la situații de fapt la fel de clare. În realitate, litigiile cu a căror soluționare sunt învestite instanțele judecătorești ridică probleme de stabilire a raporturilor dintre mai multe acte normative din același domeniu și, implicit, de identificare a actului normativ aplicabil situației concrete. În același fel, deci, judecătorii, al căror rol constituțional constă în înfăptuirea justiției, au autoritatea ultimă în aplicarea la cazuri concrete inclusiv a unor norme legale care conțin chestiuni de drept dezlegate în principiu de către instanța supremă.67.Cele anterior precizate derivă în mod natural din principiul izvorât din jurisprudența Curții Constituționale potrivit căruia revine competenței instanțelor judecătorești interpretarea legii, prin apelarea la metodele de interpretare, și aplicarea ei în mod corespunzător (a se vedea Decizia nr. 417 din 19 iunie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 534 din 27 iunie 2018).68.De altfel, Curtea Constituțională a stabilit că, în cadrul justiției de drept comun, judecătorul supunându-se numai legii, în conformitate cu art. 124 alin. (1) din Constituție, are, potrivit art. 4 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, obligația/dreptul de a asigura supremația acesteia indiferent că este neclară ori incompletă, de a o interpreta și de a o aplica, în caz contrar fiind pasibil de denegare de dreptate (a se vedea Decizia nr. 1.557 din 18 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 40 din 19 ianuarie 2010).69.Cu referire la prima critică formulată prin raportare la art. 16 alin. (1) din Constituție, Curtea reține că este neîntemeiată. Astfel, în realitate, Legea nr. 192/2015 se aplică în mod nediferențiat tuturor pensionarilor sistemului public de pensii ale căror drepturi de pensie au fost stabilite potrivit legislației anterioare datei de 1 ianuarie 2011, care au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în grupa I și/sau grupa a II-a de muncă potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, respectiv activități în locuri de muncă încadrate în condiții deosebite și/sau condiții speciale, potrivit legii. Această lege acordă beneficiul creșterii punctajului anual celor cărora, anterior, în intervalul 3 noiembrie 2008-31 decembrie 2015, le fusese refuzat de către legiuitor din cauza faptului că pensiile lor valorificau un stagiu complet de cotizare cu durată redusă. Art. 169^1 nu realizează nicio diferențiere în interiorul acestei categorii de pensionari, astfel încât, aplicând ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus, urmează ca ele să fie aplicate în mod nediferențiat tuturor acestor pensionari. În urma aplicării art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, toți pensionarii care, anterior, nu au beneficiat de creșterea punctajului anual vor putea beneficia de aceasta. În plus, pensia tuturor acestora se va recalcula în aceleași condiții, respectiv prin luarea în considerare a aceluiași stagiu complet de cotizare, prevăzut de Legea nr. 263/2010. Prin urmare, contrar susținerii autorilor excepției, prevederile criticate nu doar că nu tratează în mod diferențiat două categorii distincte de pensionari, dar nici măcar nu instituie două (sub)categorii distincte de pensionari în interiorul categoriei pensionarilor. Prevederile art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 nu îl înlătură de la recalcularea pensiilor pe niciunul dintre pensionarii care, din cauza faptului că li s-a valorificat la calcularea pensiilor un stagiu complet de cotizare cu durată redusă, nu a beneficiat, în intervalul 3 noiembrie 2008- 31 decembrie 2015, de creșterea punctajelor anuale.70.În sfârșit, Curtea reține că luarea în considerare la recalcularea pensiilor potrivit art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 a stagiului complet de cotizare indicat de către legea în vigoare la data realizării acesteia, respectiv Legea nr. 263/2010, și nu a celui indicat de către legea în vigoare la data la care s-a deschis dreptul la pensiile astfel recalculate, se realizează în condițiile stabilite de art. 169^1 alin. (4) din Legea nr. 263/2010, potrivit căruia „În situația în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1)-(3), rezultă un punctaj mediu anual mai mic, se menține punctajul mediu anual și cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării“. Cu alte cuvinte, în situația în care cuantumul pensiei recalculate este mai mic, se păstrează cuantumul pensiei aflate în plată, legiuitorul aplicând principiul tempus regit actum.71.În plus, recalcularea la care se face referire în art. 134 alin. (3) din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 28 martie 2011, este fundamental diferită de cea prevăzută de art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 și art. 134 alin. (8) din norme. Astfel, situația vizată de art. 134 alin. (3) din normele de aplicare, în care, ulterior deschiderii dreptului la pensie, pensionarul dorește valorificarea unor elemente care, deși existau la momentul deschiderii acestuia, nu au fost totuși valorificate, este diferită de situația vizată de art. 134 alin. (8) din normele de aplicare, în care pensionarul nu dorește valorificarea unor venituri, elemente etc. care existau la momentul pensionării, ci valorificarea unor creșteri de punctaj acordate de către legiuitor ulterior pensionării. Este, prin urmare, firesc ca, în prima situație, recalcularea să se realizeze ținându-se seama de stagiul complet de cotizare prevăzut de legea în vigoare la data pensionării, iar în a doua situație recalcularea să țină seama de stagiul complet de cotizare prevăzut de lege la data la care se realizează această recalculare.72.Mai departe, Curtea observă că autorii apreciază că dispozițiile criticate discriminează între persoane care, în mod obiectiv, fac parte din aceeași categorie, în funcție de criteriul datei ieșirii la pensie. Astfel, categoria înăuntrul căreia se apreciază că se realizează discriminarea este formată din persoane care au lucrat în condiții speciale de muncă, în sensul că sunt discriminați cei pensionați înainte de 1 ianuarie 2011, data intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010, față de cei pensionați sau care, după caz, se vor pensiona după această dată. În sfârșit, tratamentul discriminatoriu ar consta în faptul că cei pensionați anterior datei de 1 ianuarie 2011 vor beneficia doar de mărirea de punctaj anual, fără a putea beneficia la recalculare și de o durată redusă a stagiului complet de cotizare, în vreme ce persoanele pensionate după 1 ianuarie 2011 vor avea dreptul să valorifice ambele beneficii.73.Cu referire la această critică, Curtea reține că, potrivit art. 100 lit. b) din Legea nr. 263/2010 care reglementează situația celor pensionați după 1 ianuarie 2011, „Persoanele care au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în grupele I și a II-a de muncă, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, cele care au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în condiții deosebite sau condiții speciale, potrivit legii, beneficiază de majorarea punctajelor lunare realizate în perioadele respective, după cum urmează: […] b) cu 50% pentru perioadele în care au desfășurat activități în locuri încadrate în grupa I de muncă, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau în locuri de muncă încadrate în condiții speciale, potrivit legi“. Aceste dispoziții nu prevăd, așa cum susțin autorii excepției, cumularea celor două beneficii, ci acordarea doar a creșterii punctajului anual. În aceste condiții, la data pensionării acestei categorii de persoane, se va ține seama de stagiul complet de cotizare prevăzut de dreptul comun, în prezent Legea nr. 263/2010, fără durată redusă, și nu de legi/norme cu caracter special, care prevăd un stagiu complet de cotizare cu o durată redusă. Prin urmare, persoanele care au lucrat în condiții speciale sunt tratate în mod identic, indiferent de data ieșirii la pensiei, anterior sau ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010, astfel încât Curtea va respinge, ca neîntemeiată, și această critică de neconstituționalitate.74.În continuare, cu referire la critica întemeiată pe o presupusă încălcare a art. 21 alin. (3) din Constituție, potrivit căruia „Părțile au dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil“, Curtea reține că autorii semnalează faptul că prevederile criticate nu țin seama de stagiul complet de cotizare cu durată redusă, respectiv 20 de ani, avut în vedere la stabilirea/recalcularea pensiilor vizate de art. 169^1 din Legea nr. 263/2010. Or, în mod evident, art. 21 alin. (3) din Constituție nu are legătură cu aceste susțineri. Astfel, autorii sugerează că este inechitabil să nu se țină seama la recalcularea pensiilor de stagiul complet de cotizare luat în considerare la calcularea lor, deci critică o presupusă inechitate ce ar caracteriza o normă juridică substanțială. Dar prevederile art. 21 alin. (3) din Constituție se referă în mod expres la procesul judiciar, impunând exigența ca acesta să se desfășoare în mod echitabil.75.Cu referire la invocarea art. 21 alin. (1) din Constituție, potrivit căruia „Orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime“, autorii susțin, în mod neîntemeiat, că neclaritatea prevederilor criticate face imposibilă exercitarea efectivă a liberului acces la justiție. Or, autorii prezentei excepții sunt și inițiatorii litigiilor în care au ridicat excepția, ceea ce demonstrează că nu au fost împiedicați să se adreseze justiției pentru apărarea dreptului lor, respectiv a dreptului prevăzut de art. 169^1 din Legea nr. 263/2010.76.Critica raportată la art. 44 alin. (1),alin. (2) teza întâi, alin. (3) și (8) din Constituție este vădit neîntemeiată, ținând seama de faptul că, potrivit art. 169^1 alin. (4) din Legea nr. 263/2010, „În situația în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1)-(3), rezultă un punctaj mediu anual mai mic, se menține punctajul mediu anual și cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării“. Ca atare, ca urmare a recalculării pensiei, pensionarii vor avea o pensie mai mare (datorită efectului superior al majorării punctajelor anuale față de beneficiul stagiului de cotizare redus) sau o pensie egală în cuantum cu cea de dinaintea recalculării (în cazul în care majorarea punctajelor anuale la recalculare nu este mai avantajoasă decât efectul reducerii stagiului complet de cotizare de la calcularea pensiei inițiale), nicidecum o pensie într-un cuantum inferior celui stabilit la momentul recalculării. Prin urmare, Curtea constată că nici dreptul de proprietate privată garantat de art. 44 din Constituție nu este încălcat în prezenta cauză.77.Critica raportată la art. 47 alin. (2) din Constituție este neîntemeiată, având în vedere că situația analizată de Curte în Decizia nr. 874 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, invocată de către autorii excepției, este diferită de cea în care se află aceștia. Astfel, prin decizia menționată, Curtea a constatat neconstituționalitatea măsurii legislative de reducere a cuantumului pensiei aflate în plată, în vreme ce, în prezenta cauză, dispozițiile criticate dau expresie unor măsuri favorabile pensionarilor, ca urmare a recalculării, în cel mai dezavantajos caz pentru aceștia pensia rămânând la același nivel.78.Critica raportată la art. 73 alin. (3) lit. m) și p) din Constituție este neîntemeiată, deoarece, potrivit mențiunii exprese din conținutul ei, Legea nr. 192/2015, care introduce art. 169^1 în Legea nr. 263/2010, a fost adoptată cu respectarea art. 76 alin. (1) din Constituție, potrivit căruia „Legile organice și hotărârile privind regulamentele Camerelor se adoptă cu votul majorității membrilor fiecărei Camere“. Prin urmare, Curtea reține caracterul neîntemeiat și al acestei critici.79.Cu privire la critica raportată la art. 108 alin. (2) din Constituție, Curtea reiterează cele statuate în Decizia nr. 463 din 11 iulie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 911 din 12 noiembrie 2019, paragraful 64. Curtea a statuat că verificarea eventualității ca o hotărâre a Guvernului să modifice legea în executarea căreia a fost emisă depășește competențele Curții Constituționale; în orice caz, în paragraful 69 al Deciziei nr. 69 din 15 octombrie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, instanța supremă a stabilit că normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 sunt în deplină consonanță cu actul normativ în executarea căruia au fost edictate, explicitând dispoziția din lege.80.În sfârșit, Curtea reține că nu se încalcă art. 129 și art. 148 alin. (2) din Constituție, având în vedere că aceste dispoziții nu au incidență în soluționarea prezentei cauze.81.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
1.Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepție ridicată de Gheorghe Tirintică, Vasile Nemeș, Aurel Nechita, Cristian Corșeanschi, Marin Stăncioiu, Ionel Condurache, Constantin Turcu și Traian Sav în dosarele nr. 3.158/97/2018, nr. 3.265/97/2018, nr. 3.305/97/2018, nr. 3.344/97/2018, nr. 3.669/97/2018, nr. 3.159/97/2018, nr. 1.942/97/2018 și nr. 1.269/97/2018 ale Tribunalului Hunedoara – Secția I civilă.2.Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Gheorghe Tirintică, Vasile Nemeș, Aurel Nechita, Cristian Corșeanschi, Marin Stăncioiu, Ionel Condurache, Cornel Petroesc, Constantin Turcu, Lucian Marius Tarnovschi, Costel Mînzat, Traian Sav, Gheorghe Encsi, Ioan Moga, Mihai Topor, Mihai Caruz, Gheorghe Pălănceanu, Eugen Bogyo, Ion Nedea, Ionel Ponici, Alexandru Bencovici, Ion Dobriță, Francisc Pap, Miron Grunță, Gheorghe Ciobotea și Marius Valentin Moraru în dosarele nr. 3.158/97/2018, nr. 3.265/97/2018, nr. 3.305/97/2018, nr. 3.344/97/2018, nr. 3.669/97/2018, nr. 3.159/97/2018, nr. 3.210/97/2018, nr. 1.942/97/2018, nr. 3.894/97/2018, nr. 1.941/97/2018, nr. 1.269/97/2018, nr. 1.299/97/2018, nr. 1.252/97/2018, nr. 2.461/97/2018, nr. 1.553/97/2018, nr. 1.600/97/2018, nr. 1.724/97/2018, nr. 3.685/97/2018, nr. 2.659/97/2018, nr. 2.734/97/2018, nr. 215/97/2018, nr. 14/97/2019, nr. 2.660/97/2018, nr. 2.326/97/2018 și nr. 2.206/97/2018 ale Tribunalului Hunedoara – Secția I civilă și constată că sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ din cuprinsul art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, este constituțională în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Hunedoara – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 14 ianuarie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cosmin-Marian Văduva

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x