DECIZIA nr. 169 din 26 martie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepție ridicată de Ioan Stănică în Dosarul nr. 37.383/3/2016 al Curții de Apel București – Secția a IV-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 303D/2018. … 2.La apelul nominal răspunde autorul excepției, prin domnul avocat Marian Agrigoroaie, din Baroul Cluj, cu delegație depusă la dosar. … 3.Președintele dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 382D/2018, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași prevederi legale, excepție ridicată de Elisabeta Mitroiu în Dosarul nr. 2.140/3/2017 al Tribunalului București – Secția a V-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 382D/2018. … 4.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autoarea excepției de neconstituționalitate a depus note scrise, prin care solicită admiterea acesteia. … 5.Având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele anterior menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea Dosarului nr. 382D/2018 la Dosarul nr. 303D/2018. Reprezentantul părții prezente arată că se opune măsurii conexării. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu această măsură. Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 pentru organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 382D/2018 la Dosarul nr. 303D/2018, care este primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului autorului excepției de neconstituționalitate Ioan Stănică, care solicită admiterea acesteia. În acest sens arată că modificările aduse prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, prin Legea nr. 111/2017, încalcă principiul constituțional al neretroactivității legii civile, prin faptul că se aplică unor efecte juridice consumate anterior. Arată că dosarul de despăgubire a fost soluționat de către Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor la data de 28 iulie 2016, moment în care nu erau în vigoare dispozițiile legale criticate. La data de 25 ianuarie 2017, instanța de judecată a admis contestația formulată împotriva deciziei Comisiei Naționale, obligând-o pe aceasta din urmă să emită o nouă decizie de compensare în puncte. Ulterior declarării apelului, până la soluționarea acestuia, prevederile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 au fost modificate prin Legea nr. 111/2017, iar decizia instanței de apel a fost în sensul aplicabilității în cauză a prevederilor legale astfel modificate, cu motivarea că acestea nu retroactivează, deoarece nu conduc la o reanalizare a tuturor deciziilor emise anterior. Se susține că, în acest mod, prin aplicarea în cauză a dispozițiilor legale criticate, Curtea de Apel București a încălcat principiul neretroactivității legii civile. Se arată că nu se poate vorbi de aplicarea principiului tempus regit actum, deoarece legea nouă s-a aplicat unor efecte juridice consumate. Invocă, în acest sens, și Decizia Curții Constituționale nr. 830 din 8 iulie 2008.  … 7.În ceea ce privește raportarea criticii de neconstituționalitate la prevederile art. 44 alin. (1) din Constituție invocă cele statuate în legătură cu acest text constituțional în Decizia Curții Constituționale nr. 269 din 7 mai 2014 și arată că prevederile legale criticate sunt de natură a dezechilibra modalitatea de calcul al despăgubirilor, deoarece valoarea acestora este atât de redusă, încât nu se mai raportează în mod rezonabil la valoarea bunului, nefiind respectat principiul proporționalității și al justului echilibru între interesul individual, pe de o parte, și cel general, al societății, pe de altă parte. Invocă aspecte din dosarul de fond, referitoare la valoarea bunului în cauză, conform grilei notariale. În acest sens se arată că legiuitorul a avut în vedere faptul că raportarea la grila notarială în vigoare la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 se face având în vedere amplasamentul și categoria de folosință a imobilului la nivelul anului 2013. Mai invocă și Hotărârea din 29 aprilie 2014, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Preda și alții împotriva României, însă arată că, drept urmare a modificărilor prevederilor legale criticate, prin Legea nr. 111/2017, aceste statuări ale Curții Europene nu mai sunt aplicabile, după cum nu mai este aplicabilă nici jurisprudența Curții Constituționale pronunțată în această materie.  … 8.Mai arată că, pe lângă modificările aduse art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, prin Legea nr. 111/2017 au fost abrogate în mod nelegal mai multe articole din Legea nr. 165/2013, care stabileau în sarcina Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor obligația de a înființa Fondul național al terenurilor agricole și al altor imobile, precum și obligația de a organiza licitații, în vederea valorificării punctelor primite de către persoanele îndreptățite, prin raportare tot la grila notarială valabilă în anul 2013. Se susține că în acest mod sunt încălcate și dispozițiile art. 16 din Constituție, referitor la egalitatea în drepturi. De asemenea sunt create discriminări și din perspectiva faptului că în anumite localități nu există evaluări ale unor terenuri agricole. Astfel, există terenuri care, la data exproprierii, erau agricole, iar în prezent aceleași terenuri sunt intravilane, astfel încât, pe grila notarială respectivă, nu sunt evaluate ca terenuri agricole, iar persoanele îndreptățite primesc despăgubiri raportat la un teren intravilan, în contextul în care, la data preluării, terenul era agricol. De asemenea, prin luarea în considerare a adresei imobilului de la data exproprierii, precum și a categoriei de folosință de la aceeași dată, nu se realizează o evaluare a despăgubirilor proporțională cu valoarea bunului. În practica instanțelor de judecată, petentul nu primește despăgubiri pentru terenul care i-a aparținut, deoarece, la momentul acordării despăgubirilor, terenul se află în intravilan, având categoria de folosință curți-construcții, însă, în realitate, despăgubirile se acordă raportat la un teren extravilan, care nu are nicio legătură cu conținutul legii, astfel cum a fost adoptată inițial de Parlament. … 9.Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens arată că dispozițiile legale criticate, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 111/2017, nu retroactivează, fiind firesc să se aplice în cauză, în acord cu principiul aplicării imediate a legii noi. În ceea ce privește invocarea dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 44 alin. (1) se arată că dispozițiile legale criticate nu afectează dreptul de proprietate în substanța sa, ci intervin doar asupra cuantumului bănesc obținut prin valorificarea acestuia, în limitele acordate de legiuitor. Invocă jurisprudența Curții Constituționale în această materie, respectiv deciziile nr. 163 și nr. 164 din 27 martie 2018.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:10.Prin Decizia civilă nr. 654 A din 5 septembrie 2017 și prin Încheierea din 15 decembrie 2017, pronunțate în dosarele nr. 37.383/3/2016 și nr. 2.140/3/2017, Curtea de Apel București – Secția a IV-a civilă și, respectiv, Tribunalul București – Secția a V-a civilă au sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. Excepția a fost invocată de Ioan Stănică și, respectiv, de Elisabeta Mitroiu în cauze având ca obiect soluționarea unor contestații formulate împotriva unor decizii de invalidare, respectiv de compensare, emise de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor. … 11.În motivarea excepției de neconstituționalitate, în Dosarul nr. 303D/2018, se arată, în esență, că la data sesizării instanței de judecată textul de lege criticat nu prevedea în mod expres că evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei de compensare se face în considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului și a categoriei de folosință la data preluării acestuia, astfel încât evaluarea acestuia se făcea doar prin raportare la grila notarială în vigoare la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013. Pe parcursul soluționării cauzei a intrat în vigoare Legea nr. 111/2017, prin care a fost completat textul de lege criticat, în sensul precizării exprese că evaluarea imobilului se face prin luarea în considerare a categoriei de folosință de la data preluării. Or, în speță, imobilul era încadrat la data preluării în categoria de folosință teren arabil, iar în prezent imobilul este situat în intravilanul localității, cu consecința unei diferențe semnificative a evaluării. Se susține, în acest sens, că aplicarea în cauză a formei modificate a textului de lege criticat contravine principiului constituțional al neretroactivității legii civile, invocând în acest sens cele statuate prin Decizia Curții Constituționale nr. 830 din 8 iulie 2008. … 12.Se mai susține că textul de lege criticat contravine dispozițiilor constituționale și convenționale referitoare la egalitatea în fața legii și interzicerea discriminării, deoarece se naște o discriminare între două categorii de persoane care au aceleași drepturi, respectiv persoanele ale căror dosare de despăgubire au fost soluționate înainte de modificarea textului de lege criticat, prin dispozițiile articolului unic pct. 4 din Legea nr. 111/2017, și persoanele ale căror dosare de despăgubire vor fi soluționate după acest moment, prin aplicarea unui tratament juridic diferit. … 13.Se mai invocă și contextul în care a fost emisă Legea nr. 165/2013, în considerarea numărului uriaș de solicitări privind restituirea imobilelor preluate în mod abuziv, fiind invocate hotărârile din 12 aprilie 2010 și 29 aprilie 2014, pronunțate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauzele Maria Atanasiu împotriva României și, respectiv, Preda împotriva României. Prin acestea, Curtea europeană a statuat că Legea nr. 165/2013 nu a înlocuit, ci a completat prevederile legilor de restituire, considerând că modul de calcul și de acordare a despăgubirilor se încadrează în marja de apreciere a statului, raportată și la contextul economic al acestuia. De asemenea invocă cele statuate în jurisprudența Curții Constituționale cu privire la modalitatea de evaluare a imobilului prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, respectiv deciziile nr. 269 din 7 mai 2014 și nr. 618 din 4 noiembrie 2014, prin care s-a statuat, între altele, că legiuitorul dispune de o marjă de apreciere în determinarea celor mai potrivite modalități de acordare a despăgubirilor, având obligația ca măsurile adoptate să respecte principiul proporționalității, așadar să fie adecvate, rezonabile și capabile să asigure un just echilibru între interesul individual și cel general. Or, se arată că, prin aplicarea formei modificate a textului de lege criticat, în cauza dedusă soluționării instanței de judecată, este încălcat dreptul de proprietate privată al autorului excepției, având în vedere că prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă a fost stabilit dreptul la acordarea de despăgubiri, în condițiile Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente. … 14.Se mai susține că textul de lege criticat, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 111/2017, încalcă înseși principiile care au stat la baza emiterii Legii nr. 165/2013, prevăzute în art. 2 din acest act normativ, respectiv principiul echității, al transparenței procesului de stabilire a măsurilor reparatorii și al menținerii justului echilibru între interesul particular al foștilor proprietari și interesul general al societății. … 15.În Dosarul nr. 382D/2018 se mai arată că prevederile legale criticate sunt discriminatorii, întrucât, prin aplicarea grilei notariale valabile la intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013, respectiv în anul 2013, și care nu este actualizată anual, se realizează o subevaluare a imobilului preluat abuziv. De asemenea se susține că Legea nr. 165/2013 nu instituie soluționarea cu celeritate a cererilor de despăgubire, spre deosebire de legislația reparatorie anterioară, iar achitarea despăgubirilor bănești se face eșalonat. … 16.De asemenea, și în acest dosar se mai susține că textul de lege criticat intră în contradicție cu principiul echității și cu principiul menținerii justului echilibru între interesul particular al foștilor proprietari și interesul general al societății, reglementate prin art. 2 din Legea nr. 165/2013. … 17.Curtea de Apel București – Secția a IV-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens invocă jurisprudența Curții Constituționale (deciziile nr. 269 din 7 mai 2014, nr. 618 din 4 noiembrie 2014 sau nr. 662 din 15 octombrie 2015), apreciind că prevederile legale criticate, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 111/2017, confirmă, în mod concret, modalitatea de evaluare a despăgubirilor pentru imobilele naționalizate. … 18.Tribunalul București – Secția a V-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând jurisprudența Curții Constituționale în această materie. … 19.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate. … 20.Avocatul Poporului consideră că sintagma „categoriei de folosință la data preluării acestuia“ din cuprinsul art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, cu modificările și completările ulterioare, este constituțională în măsura în care valoarea despăgubirii acordate pentru privarea de proprietate operată de stat este în mod rezonabil proporțională cu valoarea bunului. În acest sens arată că această sintagmă este de natură a dezechilibra modalitatea de calcul și acordare a despăgubirilor, întrucât, în unele cazuri, valoarea despăgubirilor este atât de redusă, încât nu poate fi raportată în mod rezonabil la valoarea bunului. … 21.Se apreciază că, deși Curtea Europeană a Drepturilor Omului i-a recunoscut statului o largă marjă de apreciere în privința mijloacelor prin care să îndeplinească obligațiile juridice impuse, acesta însă trebuie să garanteze respectarea drepturilor patrimoniale, astfel încât despăgubirile acordate să nu fie cu mult sub valoarea bunurilor. Or, în cazul în care, în momentul evaluării imobilului se are în vedere, pe de o parte, aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, iar, pe de altă parte, se iau în considerare caracteristicile tehnice ale imobilului și categoria de folosință de la data preluării acestuia, iar plata despăgubirilor se face peste cel puțin 5 ani de la intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013, există riscul ca valoarea despăgubirilor să nu mai poată fi, în mod rezonabil, proporțională cu valoarea bunului. Prin Hotărârea-pilot din 12 aprilie 2010, pronunțată în Cauza Maria Atanasiu și alții împotriva României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a lăsat statului român o largă marjă de apreciere în privința mijloacelor prin care să îndeplinească obligațiile juridice impuse și să garanteze respectarea drepturilor patrimoniale sau să reglementeze raporturile de proprietate avute în vedere. De asemenea, în acord și cu dispozițiile art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, instanța europeană a stabilit că statul are dreptul de a expropria bunuri – inclusiv orice drepturi la despăgubire consfințite de lege – și de a reduce, chiar foarte mult, nivelul despăgubirilor prin mijloace legislative, cu condiția ca valoarea despăgubirii acordate pentru o privare de proprietate să fie în mod rezonabil proporțională cu valoarea bunului. … 22.În ceea ce privește raportarea criticilor de neconstituționalitate la dispozițiile art. 15, 16 și 20 din Constituție apreciază că acestea nu pot fi reținute, invocând în acest sens cele statuate în Decizia Curții Constituționale nr. 44 din 24 aprilie 1996. … 23.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, republicată, reține următoarele:24.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 25.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă prevederile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, astfel cum au fost modificate prin articolul unic pct. 4 din Legea nr. 111/2017 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 98/2016 pentru prorogarea unor termene, instituirea unor noi termene, privind unele măsuri pentru finalizarea activităților cuprinse în contractele încheiate în cadrul Acordului de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru finanțarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la București la 27 ianuarie 2006, ratificat prin Legea nr. 205/2006, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 399 din 26 mai 2017. Prevederile legale criticate au următorul cuprins: „(6) Evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările și completările ulterioare, în considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului și a categoriei de folosință la data preluării acestuia, și se exprimă în puncte. Un punct are valoarea de un leu.“ … 26.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivității legii civile, art. 16 – Egalitatea în drepturi, art. 20 – Tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 44 – Dreptul de proprietate privată, art. 46 – Dreptul la moștenire, art. 47 – Nivelul de trai, art. 52 alin. (3) privind răspunderea statului pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare, art. 57 – Exercitarea drepturilor și a libertăților și art. 136 alin. (5) referitor la inviolabilitatea proprietății private. De asemenea sunt invocate dispozițiile art. 14 – Interzicerea discriminării, precum și ale art. 1 – Interzicerea generală a discriminării, cuprinse în Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și, respectiv, în Protocolul nr. 12 adițional la aceeași convenție. … 27.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 sunt criticate, în esență, din perspectiva faptului că modalitatea de evaluare a imobilului ce face obiect al deciziei de compensare se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, în considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului și a categoriei de folosință la data preluării acestuia. În acest sens se arată, în esență, că textul de lege criticat contravine principiilor constituționale referitoare la neretroactivitatea legii civile, precum și la egalitatea în drepturi, iar modalitatea de evaluare nu corespunde unei despăgubiri reale, în conformitate cu principiile enunțate în acest act normativ, respectiv principiile echității, al transparenței procesului de stabilire a măsurilor reparatorii și al menținerii justului echilibru între interesul particular al foștilor proprietari și interesul general al societății. … 28.Analizând aceste susțineri, Curtea reține că, în privința constituționalității dispozițiilor din Legea nr. 165/2013, care instituie, pentru evaluarea imobilului ce constituie obiectul deciziei de compensare, metoda aplicării grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a legii, Curtea Constituțională are o bogată jurisprudență, care își menține valabilitatea și în cazul de față. Astfel, prin Decizia nr. 269 din 7 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 9 iulie 2014, paragraful 42, Curtea Constituțională, observând expunerea de motive a Legii nr. 165/2013, a arătat că acordarea de măsuri compensatorii pentru un imobil imposibil de restituit în natură, prin aplicarea, la evaluarea acestuia, a grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, așa cum dispune art. 21 alin. (6) din aceasta, reprezintă modalitatea prin care legiuitorul a înțeles să transpună în legislația națională exigențele și recomandările exprimate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa în materia restituirii proprietăților. Astfel, Legea nr. 165/2013 a fost adoptată de legiuitor ca urmare a pronunțării de către instanța europeană a Hotărârii-pilot din 12 octombrie 2010 în Cauza Maria Atanasiu și alții împotriva României, prin care au fost reținute în sarcina statului român obligația implementării unor proceduri simplificate și eficiente, întemeiate pe măsuri legislative și pe o practică judiciară și administrativă coerentă, precum și obligația adoptării unor reguli de procedură clare și simplificate, care să acorde sistemului de despăgubiri o previzibilitate sporită. Curtea Constituțională a mai reținut, de asemenea, că prin hotărârea-pilot menționată a fost lăsată însă statului român o largă marjă de apreciere în privința mijloacelor prin care să îndeplinească obligațiile juridice impuse și să garanteze respectarea drepturilor patrimoniale sau să reglementeze raporturile de proprietate avute în vedere. … 29.Totodată, Curtea Constituțională a remarcat jurisprudența Curții de la Strasbourg prin care aceasta a reamintit că imperative de interes general pot pleda pentru o despăgubire inferioară valorii reale de pe piață a bunului, cu condiția ca suma plătită să se raporteze în mod rezonabil la valoarea bunului [Hotărârea din 21 februarie 1986, pronunțată în Cauza James și alții împotriva Regatului Unit, paragraful 54, Hotărârea din 8 iulie 1986, pronunțată în Cauza Lithgow și alții împotriva Regatului Unit, paragraful 120, sau Hotărârea din 29 martie 2006, pronunțată în Cauza Scordino împotriva Italiei (nr. 1), paragraful 95 și următoarele]. … 30.Invocând jurisprudența sa anterioară în legătură cu procedura specială de acordare a despăgubirilor pentru imobilele preluate în mod abuziv, Curtea a mai reținut că modul de reparare a injustițiilor și abuzurilor din legislația trecută ține de opțiunea exclusivă a legiuitorului, iar prevederile de lege criticate sunt în acord cu cele ale art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituție, potrivit cărora conținutul și limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege. … 31.Tot astfel, prin Hotărârea din 29 aprilie 2014, pronunțată în Cauza Preda și alții împotriva României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat – având în vedere marja de apreciere a statului român și garanțiile instituite prin Legea nr. 165/2013, și anume regulile de procedură clare și previzibile, însoțite de termene constrângătoare și de un control judecătoresc efectiv – că legea menționată oferă, în principiu, un cadru accesibil și efectiv pentru remedierea criticilor referitoare la atingerile aduse dreptului la respectarea bunurilor în sensul art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, rezultate în urma aplicării legilor de restituire (paragraful 129). În aceeași cauză, instanța de contencios al drepturilor omului a statuat (paragraful 128), de asemenea, că măsurile de amenajare a plății creanțelor datorate de stat în virtutea deciziilor judecătorești definitive, cum ar fi eșalonarea plății acestora, măsuri luate pentru apărarea echilibrului bugetar între cheltuielile și încasările publice, urmăreau un scop de utilitate publică și realizarea unui just echilibru între diferitele interese aflate în joc, prin respectarea mecanismului existent și prin grija pe care autoritățile au demonstrat-o în executarea acestuia (a se vedea, în acest sens, și Decizia nr. 174 din 29 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 374 din 16 mai 2016). … 32.Mai mult, așa cum a reținut Curtea prin Decizia nr. 618 din 4 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 28 ianuarie 2015, paragraful 24, prin Legea nr. 165/2013, dacă printre exemplele oferite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cuprinsul Hotărârii-pilot din 12 octombrie 2010, care să conducă la eficientizarea mecanismului intern de restituire a proprietăților, se numără și plafonarea despăgubirilor (paragraful 235), statul român a optat, în cadrul marjei de apreciere de care dispune, să acorde integral despăgubiri, modificând, însă, doar sistemul de referință al evaluării. Or, dacă această modificare legislativă generează, în concret, o diminuare a valorii totale a despăgubirilor obținute de către persoanele îndreptățite, aceasta este o măsură proporțională cu scopul legitim urmărit (constând în menținerea echilibrului bugetar), putând avea, sub aspectul consecințelor produse, valențele unei plafonări. Prin decizia menționată, Curtea a subliniat că această măsură nu este de natură să afecteze dreptul de proprietate în substanța sa, deoarece nu îi pune în pericol existența și efectele juridice, ci doar intervine asupra cuantumului bănesc obținut prin valorificarea dreptului de proprietate, în limitele permise de art. 44 din Constituție. … 33.Cele statuate în deciziile menționate își mențin valabilitatea și în prezenta cauză, care are ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași prevederi legale, respectiv art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, astfel cum au fost modificate prin articolul unic pct. 4 din Legea nr. 111/2017, având în vedere că soluția legislativă este, în esență, aceeași cu cea existentă înaintea modificării. … 34.În ceea ce privește susținerile referitoare la încălcarea principiului neretroactivității legii civile, dat fiind faptul că, la data sesizării instanței de judecată, textul de lege criticat nu prevedea în mod expres că evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei de compensare se face în considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului și a categoriei de folosință la data preluării acestuia, însă pe parcursul soluționării cauzei, textul de lege criticat a fost modificat prin articolul unic pct. 4 din Legea nr. 111/2017, Curtea reține că acestea nu sunt întemeiate. În acord cu jurisprudența sa constantă, Curtea reține că o lege nu este retroactivă atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situații juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că în aceste cazuri legea nouă nu face altceva decât să refuze supraviețuirea legii vechi și să reglementeze modul de acțiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare (a se vedea, de exemplu, deciziile nr. 330 din 27 noiembrie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 28 ianuarie 2002, nr. 458 din 2 decembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 24 din 13 ianuarie 2004, sau nr. 294 din 6 iulie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 29 septembrie 2004). … 35.Astfel, în prezenta cauză, nu poate fi vorba de retroactivitatea Legii nr. 165/2013, din moment ce situația juridică se află în curs de constituire, în sensul de a fi stabilit în concret cuantumul despăgubirilor cuvenite în temeiul legilor reparatorii, în concordanță cu principiul tempus regit actum și al aplicării imediate a legii noi. … 36.Autorul excepției de neconstituționalitate mai susține și încălcarea principiului constituțional al egalității în drepturi, cu motivarea că se instituie o discriminare între două categorii de persoane care au aceleași drepturi, respectiv persoanele ale căror dosare de despăgubire au fost soluționate înainte de modificarea textului de lege criticat, prin dispozițiile articolul unic pct. 4 din Legea nr. 111/2017, și persoanele ale căror dosare de despăgubire vor fi soluționate după acest moment, prin aplicarea unui tratament juridic diferit. … 37.În legătură cu aceste susțineri, Curtea reține că, în jurisprudența sa, a statuat că aplicarea unui regim juridic temporal diferit nu poate crea o stare de discriminare între diverse persoane, în funcție de actul normativ incident fiecăreia: faptul că, prin jocul unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situații defavorabile, apreciate subiectiv, prin prisma propriilor lor interese, ca defavorabile, nu reprezintă o discriminare care să afecteze constituționalitatea textelor respective (Decizia nr. 44 din 24 aprilie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 17 decembrie 1996). Prin urmare, raportat la prezenta cauză, inegalitatea de tratament juridic, în comparație cu acele persoane ale căror dosare de despăgubire au fost soluționate înainte de modificarea textului de lege criticat, prin dispozițiile articolul unic pct. 4 din Legea nr. 111/2017, nu reprezintă un viciu de constituționalitate, fiind rezultatul unor regimuri juridice diferite, aplicate succesiv în timp, incidente în virtutea aceluiași principiu mai sus amintit, respectiv tempus regit actum (a se vedea, în acest sens, și Decizia nr. 662 din 15 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 885 din 26 noiembrie 2015, paragraful 19). … 38.Mai mult, în jurisprudența sa, Curtea a arătat că respectarea principiului egalității în drepturi, prevăzut de art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală, presupune luarea în considerare a tratamentului pe care legea îl prevede față de cei cărora li se aplică, în decursul perioadei în care reglementările sale sunt în vigoare, iar nu în raport cu efectele produse prin reglementările legale anterioare (a se vedea, în acest sens, deciziile nr. 20 din 2 februarie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 18 februarie 2000, nr. 820 din 9 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 18 ianuarie 2007, și nr. 1541 din 25 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 30 din 13 ianuarie 2011). … 39.Prin urmare, având în vedere că cele reținute prin deciziile la care s-a făcut mai sus referire își mențin valabilitatea, mutatis mutandis, și în prezentele cauze, excepția de neconstituționalitate urmează să fie respinsă ca neîntemeiată.  … 40.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ioan Stănică în Dosarul nr. 37.383/3/2016 al Curții de Apel București – Secția a IV-a civilă și de Elisabeta Mitroiu în Dosarul nr. 2.140/3/2017 al Tribunalului București – Secția a Va civilă și constată că prevederile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a IV-a civilă și Tribunalului București – Secția a V-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 26 martie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Irina-Loredana Gulie

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește