DECIZIA nr. 169 din 21 martie 2024

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 165 alin. (1) și (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată acestora prin considerentele obligatorii din Decizia nr. 57 din 9 decembrie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, excepție ridicată, din oficiu, în Dosarul nr. 448/110/2019 al Curții de Apel Bacău – Secția I civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 18D/2021. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției, având în vedere că prin Decizia nr. 57 din 9 decembrie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a fost respinsă, ca inadmisibilă, sesizarea, deoarece chestiunea invocată nu prezintă caracter de noutate, fiind lămurită prin Decizia nr. 19 din 10 decembrie 2012, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii. Ca atare, Decizia nr. 57 din 9 decembrie 2019 nu a adus o altă interpretare contrară prevederilor legale. Decizia nr. 19 din 10 decembrie 2012 a fost pronunțată în vederea unei juste și legale stabiliri și reactualizări a pensiilor provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 13 noiembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 448/110/2019, Curtea de Apel Bacău – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 165 alin. (1) și (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată acestora prin considerentele obligatorii din Decizia nr. 57 din 9 decembrie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, referitoare la pronunțarea unei hotărâri prealabile cu privire la interpretarea dispozițiilor art. 165 alin. (1) și (2) din Legea nr. 263/2010. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate instanța, autoare a excepției, susține că, deși Decizia nr. 57 din 9 decembrie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, este una de respingere, ca inadmisibilă, a sesizării, aceasta conține considerente decizorii de natură să conducă instanțele care judecă procesele precum cele învederate în decizie la o anumită soluție, excluzând, practic, o altă interpretare decât cea învederată de instanța supremă. Instanța supremă, în paragraful 126 al deciziei criticate, a statuat că la stabilirea și reactualizarea drepturilor de pensie trebuie luate în calcul toate sporurile și alte venituri de natură salarială pentru care angajatorul/angajatul a plătit contribuția pentru asigurările sociale de stat. Instanța de judecată precizează că instanța supremă s-a îndepărtat de la modul în care legiuitorul a înțeles principiul contributivității prin înlăturarea obligației instanțelor de a verifica la stabilirea pensiei și celelalte condiții legale, respectiv sporurile să aibă un caracter permanent, iar după data de 1 aprilie 1992, să fi făcut parte din baza de calcul al pensiilor conform legislației anterioare. … 6.Prin soluția criticată, instanța supremă, apreciind că în felul acesta se înlătură un tratament discriminatoriu, a instituit o relație de egalitate între persoane care, însă, se află în situații diferite. Dar, în acest fel, s-a încălcat definiția principiului contributivității din cuprinsul art. 2 lit. c) din Legea nr. 263/2010, coroborată cu prevederile art. 6, 27, 33, ale art. 37 alin. (2) și ale art. 96 alin. (1) din aceeași lege, potrivit cărora contributivitatea include atât contribuția angajatorului, cât și contribuția individuală de asigurări sociale. … 7.Instanța care a ridicat prezenta excepție arată că, anterior Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, doar angajatorii, nu și angajații, achitau contribuții la bugetul asigurărilor sociale de sănătate. Ca atare, vechea reglementare era mai favorabilă asiguraților decât reglementarea care a implementat filosofia contributivității odată cu adoptarea Legii nr. 19/2000. Asigurații, anterior Legii nr. 19/2000, plăteau doar contribuția pentru pensia suplimentară care se calcula prin raportare la salariul tarifar/salariul tarifar, sporul de vechime neîntreruptă în aceeași unitate/salariul de bază, precum și sporurile enumerate în Legea nr. 49/1992 pentru modificarea și completarea unor reglementări din legislația de asigurări sociale, și nu la salariul brut. Anterior Legii nr. 19/2000, asigurații încasau mai mulți bani decât ar fi încasat în condițiile legislației adoptate ulterior Legii nr. 19/2000 când, din cauza obligației de a plăti contribuții alături de angajator, ar fi obținut venituri mai mici. În acest fel, conchide instanța de judecată, instanța supremă a impus luarea în considerare la stabilirea pensiei a tuturor veniturilor angajatului, deși art. 165 din Legea nr. 263/2010 exclude sporurile cu caracter nepermanent sau/și care nu au făcut parte din baza de calcul al pensiilor conform legislației anterioare. Interpretarea criticată este contrară Deciziei Curții Constituționale nr. 506 din 9 aprilie 2009, conduita instanței supreme reprezentând un caz de „erijare în instanță de control judiciar“ al unei decizii a jurisdicției constituționale, inadmisibil din punct de vedere constituțional, așa cum a reținut Curtea Constituțională prin Decizia nr. 206 din 29 aprilie 2013. … 8.În concluzie, instanța de judecată solicită Curții Constituționale să constate că, prin Decizia nr. 57 din 9 decembrie 2019, instanța supremă a încălcat atât prevederile relevante din Legea nr. 263/2010, cât și Decizia Curții nr. 506 din 9 aprilie 2009, întrucât a eliminat două dintre condițiile necesare pentru acordarea pensiei, respectiv caracterul permanent al sporurilor și necesitatea ca sporurile să fi făcut parte din baza de calcul al pensiilor, conform legislației anterioare. … 9.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 165 alin. (1) și (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, în interpretarea dată acestora prin considerentele obligatorii din Decizia nr. 57 din 9 decembrie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, referitoare la pronunțarea unei hotărâri prealabile cu privire la interpretarea dispozițiilor art. 165 alin. (1) și (2) din Legea nr. 263/2010, care au următorul cuprins:(1)La determinarea punctajelor lunare, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înscriere a acestora în carnetul de muncă, astfel:a)salariile brute, până la data de 1 iulie 1977; … b)salariile nete, de la data de 1 iulie 1977 până la data de 1 ianuarie 1991; … c)salariile brute, de la data de 1 ianuarie 1991. … (2)La determinarea punctajelor lunare, pe lângă salariile prevăzute la alin. (1) se au în vedere și sporurile cu caracter permanent care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înscrise în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare. … 13.Prin Decizia nr. 57 din 9 decembrie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, referitoare la pronunțarea unei hotărâri prealabile cu privire la interpretarea dispozițiilor art. 165 alin. (1) și (2) din Legea nr. 263/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 192 din 10 martie 2020, s-au respins, ca inadmisibile, sesizările conexate formulate de Curtea de Apel Constanța – Secția I civilă în dosarele nr. 762/88/2018 și nr. 4.217/118/2018, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la interpretarea dispozițiilor art. 165 alin. (1) și (2) din Legea nr. 263/2010, în sensul de a se stabili dacă, în scopul verificării condiției ca anumite venituri suplimentare să fi făcut parte din baza de calcul al pensiei, trebuie avută în vedere noțiunea de „baza de calcul al pensiei“, astfel cum era definită de dispozițiile art. 10 raportat la art. 21 din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială, în forma inițială, respectiv în forma modificată prin art. III pct. 1 din Legea nr. 49/1992 pentru modificarea și completarea unor reglementări din legislația de asigurări sociale, după caz, raportat la cuprinsul anexei nr. 15 la Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, cu completările ulterioare, sau verificarea trebuie să se raporteze la baza de calcul al contribuției de asigurări sociale, conform legislației în vigoare în perioada realizării veniturilor salariale, astfel cum este atestată de emitentul adeverinței. … 14.Autoarea excepției de neconstituționalitate apreciază că dispozițiile criticate încalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 1 alin. (4) și (5) privind separația puterilor în stat, precum și obligativitatea respectării legilor, a Constituției și a supremației acesteia, art. 16 alin. (2) referitor la egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1) și (2) referitor la liberul acces la justiție, art. 124 alin. (1) și (3) referitor la înfăptuirea justiției, art. 126 alin. (1), (2), (3) și (4) referitor la instanțele judecătorești, art. 142 alin. (1) referitor la structura Curții Constituționale și art. 147 alin. (1) și (4) referitor la deciziile Curții Constituționale. … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate, ridicată din oficiu în prezenta cauză, Curtea reține că aceasta este inadmisibilă, deoarece a fost ridicată cu nerespectarea prevederilor art. 126 alin. (1) din Constituție, potrivit căruia „Justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege“. Aceste prevederi constituționale, coroborate cu cele ale art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.“, interzic Curții Constituționale atât înfăptuirea justiției, în sensul dat acestei noțiuni de art. 124 alin. (1) din Constituție, cât și să impună o interpretare unitară a dreptului. Dacă înfăptuirea justiției reprezintă o prerogativă exclusivă a instanțelor judecătorești, asigurarea interpretării unitare reprezintă o atribuție exclusivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Astfel, potrivit art. 126 alin. (1) din Constituție, „Justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege.“, iar, potrivit art. 126 alin. (3) din Constituție, „Înalta Curte de Casație și Justiție asigură interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești, potrivit competenței sale“. În cazul ambelor operațiuni juridice Constituția este fermă, excluzând orice altă autoritate publică, inclusiv Curtea Constituțională. … 16.În aplicarea acestor prevederi constituționale, Curtea Constituțională a statuat că atribuțiile judecătorului implică identificarea normei aplicabile, analiza conținutului său și o necesară adaptare a acesteia la faptele juridice pe care lea stabilit, astfel încât legiuitorul, aflat în imposibilitatea de a prevedea toate situațiile juridice, lasă judecătorului, învestit cu puterea de a spune dreptul, o parte din inițiativă (Decizia Curții Constituționale nr. 283 din 17 mai 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 488 din 6 iunie 2023, paragraful 89). … 17.În prezenta cauză, autoarea excepției ridicate din oficiu nu este nemulțumită de interpretarea decelabilă din jurisprudența instanțelor judecătorești pronunțată în exercitarea atribuției de înfăptuire a justiției prevăzută de art. 124 alin. (1) din Constituție, ci de o interpretare dată de Înalta Curte de Casație și Justiție în exercitarea atribuției prevăzute de art. 126 alin. (3) din Constituție. Chiar dacă, în principiu, Curtea a recunoscut posibilitatea de a examina temeinicia unei critici aduse normelor de drept primar în interpretarea dată acestora de către instanța supremă în exercitarea prerogativei prevăzute de art. 126 alin. (3) din Constituție, în prezenta cauză instanța care a ridicat din oficiu excepția nu face decât să propună o interpretare alternativă celei oferite de către instanța supremă în considerentele Deciziei nr. 57 din 9 decembrie 2019. În justificarea acestei interpretări alternative instanța de judecată nu face decât să menționeze că o serie de prevederi ale art. 2 lit. c), art. 6, 27, 33, art. 37 alin. (2) și art. 96 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, care consacră explicit și dezvoltă principiul contributivității, ar impune să nu se țină seama la calcularea pensiilor și de sporurile cu caracter nepermanent. … 18.În sfârșit, Curtea mai observă că instanța judecătorească invocă o presupusă încălcare de către instanța supremă a Deciziei Curții Constituționale nr. 506 din 9 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 368 din 1 iunie 2009, prin care, în esență, s-a statuat că legiuitorul are o largă marjă de apreciere în stabilirea condițiilor de acordare a dreptului la pensie. Altfel spus, instanța supremă și-ar fi încălcat limitele competenței delimitate de art. 126 alin. (3) din Constituție și a încălcat prerogativa legiuitorului prevăzută de art. 61 alin. (1) din Constituție. Și în această privință însă instanța de judecată pune în discuția Curții Constituționale chestiuni care nu au natura unor veritabile critici de neconstituționalitate. Astfel, în fapt, instanța de judecată critică modalitatea în care instanța supremă și-a exercitat prerogativa, care nu poate fi decât una flexibilă, și nu mecanică, de a interpreta legislația primară, în dauna modalității în care legiuitorul și-a exercitat prerogativa de a construi politica de asigurări sociale a statului. Curtea Constituțională nu își poate exercita competența de verificare a constituționalității reglementării de drept primar prevăzute de art. 146 lit. d) din Constituție decât în condițiile în care conduita autorităților față de care se exprimă nemulțumirea, în speța de față a instanței supreme, este criticată prin raportare la standarde constituționale a căror incidență să fie temeinic argumentată de autorul criticii. Or, în cauza de față, instanța de judecată s-a limitat la invocarea standardelor constituționale care constituie și delimitează atribuțiile autorităților implicate, instanțele judecătorești, Parlamentul, Curtea Constituțională și Înalta Curte de Casație și Justiție. … 19.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 165 alin. (1) și (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată acestora prin Decizia nr. 57 din 9 decembrie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, excepție ridicată de Curtea de Apel Bacău – Secția I civilă în Dosarul nr. 448/110/2019.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Bacău – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 21 martie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
Marian Enache
Magistrat-asistent,
Cosmin-Marian Văduva––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește