DECIZIA nr. 168 din 26 martie 2019

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 10/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 391 din 20 mai 2019
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEAOUG 156 19/12/2007 ART. 1
ActulREFERIRE LAOUG 156 19/12/2007 ART. 1
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LAOUG 156 19/12/2007 ART. 1
ART. 4REFERIRE LAOUG 156 19/12/2007
ART. 4REFERIRE LAOUG 156 19/12/2007 ART. 1
ART. 7REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 8REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 9REFERIRE LADECIZIE 545 28/04/2011
ART. 9REFERIRE LADECIZIE 782 12/05/2009
ART. 9REFERIRE LADECIZIE 192 31/03/2005
ART. 13REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 13REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 14REFERIRE LALEGE 232 31/10/2008
ART. 14REFERIRE LAOUG 156 19/12/2007 ART. 1
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 53
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 44
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 15REFERIRE LAPACT 16/12/1966 ART. 26
ART. 15REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950
ART. 15REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 14
ART. 16REFERIRE LAOUG 156 19/12/2007
ART. 16REFERIRE LAOUG 156 19/12/2007 ART. 1
ART. 17REFERIRE LAHG 888 01/10/1996
ART. 17REFERIRE LALEGE (R) 66 03/07/1996
ART. 17REFERIRE LAHG 280 19/03/1990 ART. 3
ART. 17REFERIRE LAHOTARARE 1187 03/12/1962
ART. 17REFERIRE LADECRET 371 16/08/1958
ART. 18REFERIRE LAHG 735 10/11/1997 ART. 1
ART. 18REFERIRE LAHOTARARE 1187 03/12/1962 ART. 2
ART. 19REFERIRE LAOUG 156 19/12/2007
ART. 19REFERIRE LAHOTARARE 1187 03/12/1962 ART. 2
ART. 20REFERIRE LAOUG 156 19/12/2007 ART. 1
ART. 23REFERIRE LADECIZIE 20/03/2012
ART. 23REFERIRE LADECIZIE 414 14/04/2010
ART. 23REFERIRE LADECIZIE 53 19/02/2002
ART. 23REFERIRE LADECIZIE 139 19/11/1996
ART. 23REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 23REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 23REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950
ART. 23REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 14
ART. 25REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 44
ART. 25REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 53
ART. 25REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 44
ART. 25REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 53
ART. 25REFERIRE LAPROTOCOL 20/03/1952
ART. 25REFERIRE LAPROTOCOL 20/03/1952 ART. 1
ART. 25REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950
ART. 26REFERIRE LADECIZIE 1313 04/10/2011
ART. 26REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 26REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 21
ART. 27REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 28REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 28REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 28REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 28REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
ART. 28REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 28REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulREFERIT DEDECIZIE 356 11/07/2024
ActulREFERIT DEDECIZIE 5 20/01/2020
ActulREFERIT DEDECIZIE 63 18/02/2020
ActulREFERIT DEDECIZIE 799 04/11/2020





Valer Dorneanu – președinte
Marian Enache – judecător
Mircea Ștefan Minea – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Simona-Maya Teodoroiu – judecător
Varga Attila – judecător
Irina-Loredana Gulie – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 156/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii și Consemnațiuni C.E.C. – S.A. în vederea achiziționării de autoturisme, excepție ridicată de Mihaela Mărcuș (fostă Oniciu), Mihai Oniciu și Cornel Oniciu în Dosarul nr. 9.853/302/2017 al Judecătoriei Sectorului 5 București și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 281D/2018.2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, autorii acesteia fiind nemulțumiți, în realitate, nu de conținutul reglementării, ci de caracterul eliptic al acesteia, nefiind prevăzută de către legiuitor posibilitatea persoanelor care au constituit depozite cu dobândă și câștiguri în autoturisme, la Casa de Economii și Consemnațiuni, de a beneficia de măsurile reparatorii instituite prin actul normativ criticat, prin indexarea cu rata inflației, iar nu prin simpla restituire a soldului.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 13 februarie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 9.853/302/2017, Judecătoria Sectorului 5 București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 156/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii și Consemnațiuni C.E.C. – S.A. în vederea achiziționării de autoturisme. Excepția a fost ridicată de Mihaela Mărcuș (fostă Oniciu), Mihai Oniciu și Cornel Oniciu într-o cauză având ca obiect soluționarea unei acțiuni în pretenții, întemeiată pe dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 156/2007.5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că atât contractele de depozit în vederea achiziționării de autoturisme, cât și contractele de depozit cu dobândă și câștiguri sunt contracte similare, de depozit neregulat, astfel încât legiuitorul ar fi trebuit să prevadă, pentru egalitate de tratament juridic, posibilitatea tuturor persoanelor păgubite de a beneficia de măsuri reparatorii, prin indexarea sumelor cu rata inflației, iar nu prin simpla restituire a soldului și a dobânzilor aferente. Se mai arată că diferența dintre cele două contracte de depozit constă exclusiv în faptul că unul oferă titularului un rang prioritar la cumpărarea unui autoturism, iar celălalt oferă o posibilitate de câștig a unui autoturism. În aceste condiții, se susține că prevederile legale criticate contravin principiului constituțional al egalității în fața legii și dispozițiilor convenționale referitoare la interzicerea discriminării, fără a exista un temei rațional și obiectiv al diferenței de tratament juridic, astfel încât, printr-o interpretare extensivă a textului de lege criticat, măsura legislativă a despăgubirii ar trebui să fie aplicabilă inclusiv persoanelor care au constituit depozite în scop de economisire, cu câștiguri.6.Se mai susține că textul de lege criticat contravine dispozițiilor constituționale referitoare la egala protecție a proprietății private, indiferent de titular, dat fiind faptul că sumele ce au făcut obiectul contractului de depozit se circumscriu noțiunii de „bun“ și fac parte din proprietatea privată a persoanei, care trebuie să fie garantată de către stat, în acord cu principiile dreptului internațional. În acest sens, se mai susține că statele pot să recurgă la derogări de la dispozițiile legale numai în măsura în care acestea nu conduc la discriminări, iar restrângerea drepturilor trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu tuturor subiecților de drept și să nu se încalce drepturile sau libertățile constituționale. De asemenea, se arată că principiul proporționalității poate fi coroborat cu cel al aplicării normei, aplicare ce reclamă cu necesitate respectarea principiului conform căruia „legea trebuie interpretată în sensul producerii efectelor juridice, iar nu în sensul neaplicării“. Prin urmare, legiuitorul ar fi trebui să stabilească măsurile reparatorii în mod nediscriminatoriu, în favoarea tuturor titularilor de contracte de depozit în scop de economisire. Or, invocarea unui vid legislativ nu poate avea drept consecință lipsirea de posibilități de realizare a drepturilor titularilor de contracte de depozit cu câștiguri în autoturisme, prin restrângerea discreționară a exercițiului dreptului de proprietate privată.7.Judecătoria Sectorului 5 București nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate.9.Avocatul Poporului consideră că prevederile legale criticate sunt constituționale. În acest sens, arată că nu poate fi reținută încălcarea principiului constituțional al egalității în drepturi, dat fiind faptul că acesta își găsește aplicare doar atunci când părțile se găsesc în situații identice sau egale, care impun și justifică același tratament juridic. Per a contrario, când acestea se află în situații diferite, regimul juridic aplicabil fiecăreia nu poate fi decât diferit. Invocă cele statuate în acest sens în jurisprudența Curții Constituționale, respectiv deciziile nr. 192 din 31 martie 2005 sau nr. 782 din 12 mai 2009. De asemenea, invocă cele statuate în jurisprudența Curții Constituționale (Decizia nr. 545 din 28 aprilie 2011) și în cea a Curții Europene a Drepturilor Omului (Hotărârea din 28 octombrie 1997, pronunțată în Cauza Inze împotriva Austriei), potrivit cărora dreptul de a nu fi discriminat este încălcat nu numai atunci când statele tratează în mod diferit persoane aflate în situații analoage, fără a exista justificări obiective și rezonabile, ci și atunci când statele omit să trateze diferit, tot fără a exista justificări obiective și rezonabile, persoane aflate în situații diferite.10.În același sens, se arată că, în speță, însuși titlul actului normativ criticat reglementează un raport juridic diferit de cel aplicabil autorilor excepției, fiind în prezența a două instrumente financiare distincte. Suma de bani pe care autorii excepției au depus-o la Casa de Economii și Consemnațiuni a fost constituită cu titlu de economie, un depozit cu dobândă, iar posibilitatea câștigului unui autoturism, prin tragere la sorți, era doar un avantaj al produsului de economisire. Pe de altă parte, sumele de bani depuse la Casa de Economii și Consemnațiuni, pentru care se acordă despăgubiri, conform actului normativ criticat, aveau ca scop achiziționarea de autoturisme, în timp ce scopul constituirii depozitului de economisire pe care îl invocă autorii excepției era atins cu fiecare termen de scadență a dobânzii, banii putând fi retrași în acel moment, scopul constituirii depozitului pentru achiziționarea de autoturisme fiind astfel atins doar când acesta devenea scadent, iar deponentul urma să primească un autoturism, în schimbul banilor acumulați. Prin urmare, se apreciază că cele două categorii de deponenți se găsesc în situații juridice diferite, de natură a justifica un tratament diferențiat din partea legiuitorului.11.Se mai apreciază că textul de lege criticat nu afectează dreptul de proprietate, titularii depozitelor având dreptul de a dispune de sumele respective în orice moment, cu dobânda corespunzătoare.12.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, republicată, reține următoarele:13.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.14.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă prevederile art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 156/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii și Consemnațiuni C.E.C. – S.A. în vederea achiziționării de autoturisme, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 883 din 21 decembrie 2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 232/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 750 din 6 noiembrie 2008, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora: „(1) Persoanele fizice care până la data de 15 februarie 1992 au efectuat depuneri de sume la Casa de Economii și Consemnațiuni C.E.C. – S.A., precum și cele care au transferat aceste sume după 22 decembrie 1989 în conturile Băncii pentru Dezvoltare – B.R.D. – S.A., în vederea achiziționării de autoturisme, au dreptul să obțină despăgubiri bănești dacă depozitele astfel constituite, existente în conturile active ale Casei de Economii și Consemnațiuni C.E.C. – S.A., respectiv ale Băncii Române pentru Dezvoltare – B.R.D. – S.A., îndeplinesc condiția neafectării soldului inițial.“15.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 16 – Egalitatea în drepturi, art. 21 – Accesul liber la justiție, art. 44 alin. (2) teza a doua privind garantarea și ocrotirea în mod egal a proprietății private și art. 53 – Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 14 – Interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și ale art. 26 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, referitor la dreptul persoanelor de a beneficia de o ocrotire egală din partea legii.16.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că scopul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 156/2007, astfel cum reiese din prevederile art. 1 alin. (1), precum și din nota de fundamentare a ordonanței de urgență criticate, este acela de acordare de despăgubiri pentru persoanele fizice care au constituit depozite la Casa de Economii și Consemnațiuni C.E.C. – S.A., în vederea achiziționării de autoturisme, indiferent de marca acestora. Astfel, potrivit prevederilor legale criticate, acestea au dreptul să obțină despăgubiri bănești dacă depozitele astfel constituite, existente în conturile active, îndeplinesc condiția neafectării soldului inițial, această condiție fiind îndeplinită, în sensul art. 1 alin. (2) din același act normativ, atunci când din sumele existente în sold nu s-au făcut retrageri.17.Analizând actul normativ criticat, precum și legislația specială în materie, Curtea reține că depunerea de sume de bani la Casa de Economii și Consemnațiuni (C.E.C.) constituia o varietate a contractului de depozit neregulat, respectiv un contract de depozit bancar, încheiat între C.E.C., în calitate de depozitar, și o persoană fizică sau juridică, în calitate de deponent, prin care depozitarul se obligă să păstreze sumele de bani depuse și să le restituie, la cerere, cu dobânzile aferente, titularului depunerii sau reprezentantului său. Potrivit actelor normative speciale adoptate în această materie (Decretul nr. 371/1958 privind organizarea și funcționarea Casei de Economii și Consemnațiuni a Republicii Populare Române, publicat în Buletinul Oficial nr. 32 din 19 august 1958, Legea nr. 66/1996 privind reorganizarea Casei de Economii și Consemnațiuni din România în societate bancară pe acțiuni, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 28 din 26 ianuarie 1999, Hotărârea Guvernului nr. 888/1996 pentru aprobarea Statutului Casei de Economii și Consemnațiuni, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 255 din 22 octombrie 1996, Hotărârea Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Române nr. 1.187/1962 privind vânzarea de autoturisme către populație, publicată în Colecția de hotărâri și dispoziții ale Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Române, anul XI, nr. 37 din 3 decembrie 1962, și, respectiv, Ordinul ministrului comerțului interior nr. 87 din 6 noiembrie 1980, dat în aplicarea acesteia), persoanele care doreau să cumpere un autoturism marca Dacia depuneau la C.E.C., într-un cont curent personal, deschis special în acest scop, o sumă egală cu prețul de vânzare al autoturismului – 70.000 lei vechi – sau egală cu avansul minim prevăzut de lege, pentru autoturismele care se vindeau cu plata în rate, iar livrarea bunului se făcea pe baza adeverinței eliberate de C.E.C., prin care se confirma virarea de către acesta a sumei economisite, în contul fostei întreprinderi de stat I.D.M.S. (fosta Întreprindere de Difuzare a Materialelor Sportive – a se vedea și art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 280/1990 privind vânzarea de mărfuri, prestarea de servicii și executarea de lucrări cu plata în rate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 46 din 31 martie 1990). Sumele depuse în acest scop erau purtătoare de dobânzi și puteau fi retrase prin voința unilaterală a deponenților, cu consecința pierderii rangului de prioritate în „Lista cumpărătorilor de autoturisme“.18.Pe de altă parte, distinct de acest instrument autonom de economisire, potrivit pct. 2 din Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 1.187/1962, publicată în Colecția de hotărâri și dispoziții ale Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Române, anul XI, nr. 37 din 3 decembrie 1962, abrogată prin articolul unic din Hotărârea Guvernului nr. 735/1997 privind declararea ca abrogate a unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 323 din 24 noiembrie 1997, a mai fost reglementat un alt tip de contract de depozit neregulat, denumit „Libret de economii cu dobândă și câștiguri în autoturisme“, la care se acorda o dobândă de 4% pe an, din care 2% se atribuia cu titlu de dobândă depunătorilor, iar 2% se folosea de C.E.C. pentru constituirea unui fond de câștiguri în autoturisme, câștiguri atribuite pe bază de tragere la sorți.19.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia invocă încălcarea principiului constituțional al egalității în drepturi, fiind nemulțumiți de faptul că în obiectul de reglementare al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 156/2007 nu au intrat și depozitele constituite la Casa de Economii și Consemnațiuni (C.E.C.), în vederea economisirii, respectiv acele depozite purtătoare de dobândă, acordată anual, o parte sub formă de numerar, iar altă parte utilizată pentru constituirea fondului de câștiguri în autoturisme, acordate prin trageri la sorți, organizate la fiecare scadență a dobânzii, potrivit art. 2 din Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 1.187/1962, anterior menționată (libretele de economii cu dobândă și câștiguri în autoturisme).20.Analizând aceste susțineri, Curtea reține că, deși cele două categorii de librete de economisire (libretul de economii constituit în vederea achiziționării de autoturisme, respectiv libretul de economii cu dobândă și câștiguri în autoturisme) aveau aceeași natură juridică, fiind contracte de depozit neregulat, constituite în scop de economisire, totuși acestea generau situații juridice diferite pentru deponenți. Astfel, în cazul depozitului constituit în vederea achiziționării de autoturisme, deponentul nu putea retrage suma depusă, în caz contrar pierzând dreptul de prioritate pe lista viitorilor cumpărători. Așadar, în acest caz, depozitul devenea scadent doar când se constituia suma necesară achiziționării unui autoturism, respectiv la finalul perioadei contractuale. În acest sens, și în prezent actul normativ criticat menține condiția neafectării soldului inițial [art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 156/2007], respectiv de a nu fi fost efectuate retrageri din contul curent constituit cu acest scop.21.Pe de altă parte, în cazul depozitelor cu dobândă și câștiguri în autoturisme, acestea urmau regimul juridic al unor depozite cu dobândă, cu posibilitatea retragerii sumei inițiale, precum și a dobânzii, la fiecare termen de scadență, iar câștigurile în autoturisme erau doar un efect al elementului aleatoriu – tragerea la sorți, care se adăuga la contractul de depozit neregulat.22.Curtea reține faptul că, deși un procent din dobândă se atribuia depunătorilor, iar alt procent se folosea de către C.E.C. pentru constituirea fondului de câștiguri în autoturisme, aceasta nu justifică instituirea aceluiași tratament juridic. Cele două categorii de deponenți se găseau în situații juridice diferite, generate de utilizarea unor instrumente financiare diferite, respectiv, pe de o parte, un depozit cu dobândă, cu posibilitatea retragerii întregii sume de bani economisite, la fiecare scadență a dobânzii, iar câștigul unui autoturism, prin tragere la sorți, fiind doar un avantaj al acestui tip de depozit (situație în care se regăsesc autorii excepției de neconstituționalitate). Pe de altă parte, exista depozitul al cărui scop era achiziționarea de autoturisme, scop ce era atins doar când depozitul devenea scadent, prin economisirea sumei necesare achiziționării autoturismului, fără posibilitatea retragerii soldului sau a dobânzii pe perioada derulării contractului de depozit (ipoteza de reglementare a actului normativ criticat).23.Astfel, Curtea reține că situația juridică diferită este de natură a justifica opțiunea diferită de reglementare a legiuitorului. În sensul jurisprudenței Curții Constituționale, principiul egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, acest principiu nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite. În consecință, un tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie să se justifice rațional, în respectul principiului egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice. De asemenea, în jurisprudența Curții s-a mai reținut că art. 16 din Constituție vizează egalitatea în drepturi între cetățeni în ceea ce privește recunoașterea în favoarea acestora a unor drepturi și libertăți fundamentale, nu și identitatea de tratament juridic asupra aplicării unor măsuri, indiferent de natura lor. În felul acesta se justifică nu numai admisibilitatea unui regim juridic diferit față de anumite categorii de persoane, dar și necesitatea lui, iar principiul egalității în drepturi nu înseamnă eo ipso aplicarea aceluiași regim juridic unor situații care, prin specificul lor, sunt diferite (a se vedea, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 53 din 19 februarie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 3 aprilie 2002, Decizia nr. 139 din 19 noiembrie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 7 din 20 ianuarie 1997, sau Decizia nr. 414 din 14 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 4 mai 2010). În același sens este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, prin care s-a statuat că art. 14 – Interzicerea discriminării cuprins în Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale nu interzice unui stat membru să trateze unele grupuri diferit pentru a îndrepta „inegalitățile de fapt“ dintre acestea, deoarece statul contractant beneficiază de o amplă marjă de apreciere când evaluează dacă și în ce măsură diferențele în situații similare justifică un tratament diferit, Convenția lăsând statului contractant o astfel de marjă de apreciere în domeniul măsurilor economice sau de strategie socială (a se vedea, în acest sens, decizia cu privire la Cererea nr. 13.902/11, introdusă de Ionel Panfile împotriva României, paragraful 27, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 315 din 11 mai 2012).24.Astfel, aplicând aceste considerente de principiu în prezenta cauză, având în vedere faptul că regimul juridic al celor două contracte de depozit neregulat era diferit, Curtea reține că instituirea cadrului legal care să permită persoanelor fizice care au efectuat depuneri de sume la C.E.C., în vederea achiziționării de autoturisme, de a beneficia de restituirea sumelor astfel constituite intră în competența de legiferare a legiuitorului, acesta fiind liber să stabilească condițiile de acordare a despăgubirilor pentru astfel de depozite.25.Pentru aceleași considerente, în cauză nu poate fi reținută încălcarea dispozițiilor art. 44 alin. (2) teza a doua privind garantarea și ocrotirea în mod egal a proprietății private. De altfel, în sensul jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, din prevederile art. 1 – Protecția proprietății, cuprins în Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, nu se deduce o obligație generală a statului de a menține, printr-o indexare sistematică, puterea de cumpărare a sumelor depuse la bănci sau la organisme internaționale, iar prevederile art. 1 din același protocol nu se referă la dreptul de a deveni proprietarul unui bun (a se vedea decizia cu privire la Cererea nr. 34.746/97, introdusă de Asociația pentru protecția cumpărătorilor de autoturisme și alții împotriva României). De asemenea, dispozițiile art. 53 din Constituție nu au incidență în cauză.26.În ceea ce privește invocarea prevederilor constituționale cuprinse în art. 21 – Accesul liber la justiție, în motivarea excepției de neconstituționalitate nu se arată, în mod concret, în ce constă contrarietatea dintre aceste prevederi constituționale și textul de lege criticat, astfel încât critica de neconstituționalitate nu poate fi reținută, Curtea Constituțională neputându-se substitui autorului excepției în formularea unor critici de neconstituționalitate, cu atât mai mult cu cât prevederile constituționale invocate nu susțin prin ele însele neconstituționalitatea textelor de lege criticate (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012).27.De altfel, Curtea mai reține că nemulțumirea autorilor excepției vizează strict opțiunea legiuitorului de circumstanțiere a sferei de cuprindere a beneficiarilor de despăgubiri bănești, pentru depozitele constituite la Casa de Economii și Consemnațiuni C.E.C. – S.A., până la data de 15 februarie 1992, aspect care excedează controlului de constituționalitate. Așa cum a reținut în jurisprudența sa, Curtea Constituțională nu își poate asuma rolul de a crea sau de a modifica o normă juridică spre a îndeplini rolul de legislator pozitiv și nici nu se poate substitui legiuitorului pentru adăugarea altor prevederi la cele instituite, în temeiul art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.28.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Mihaela Mărcuș (fostă Oniciu), Mihai Oniciu și Cornel Oniciu în Dosarul nr. 9.853/302/2017 al Judecătoriei Sectorului 5 București și constată că dispozițiile art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 156/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii și Consemnațiuni C.E.C. – S.A. în vederea achiziționării de autoturisme sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 5 București și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 26 martie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Irina-Loredana Gulie

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x