DECIZIA nr. 168 din 26 mai 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Dana-Cristina Bunea.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 139 alin. (3) teza a doua din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Ovidiu Mazilu în Dosarul nr. 4.416/110/2016/a4 al Tribunalului Bacău – Secția penală. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 905D/2018. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra concluziilor scrise depuse la dosar de către Ovidiu Mazilu și Gabriela Mazilu, prin care se solicită admiterea excepției. Arată că autorul excepției a depus o cerere prin care solicită conexarea la cauza de față a Dosarului nr. 1.985D/2018, aflat în faza premergătoare ședinței de dezbateri. De asemenea, învederează că partea Gabriela Mazilu a solicitat ca judecarea cauzei să se realizeze la prezentul termen și să fie reprezentată de un avocat. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca devenită inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere că prin Decizia nr. 55 din 4 februarie 2020, Curtea a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 139 alin. (3) teza finală din Codul de procedură penală sunt constituționale în măsura în care nu privesc înregistrările rezultate ca urmare a efectuării activităților specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale ale omului desfășurate cu respectarea prevederilor legale, autorizate potrivit Legii nr. 51/1991. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Încheierea din 7 iunie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 4.416/110/2016/a4, Tribunalul Bacău – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 139 alin. (3) teza a doua din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Ovidiu Mazilu cu ocazia soluționării unei cauze penale. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia apreciază că textul criticat nu respectă exigențele constituționale referitoare la calitatea legii, fiind contrare prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție. Textul are un caracter general, fără a conține o definire a termenului „înregistrări“. Or, această măsură are cu un grad ridicat de intruziune în viața privată a persoanelor, iar prin modul de redactare a textului nu se asigură standardul constituțional de protecție a drepturilor și a libertăților fundamentale ale cetățenilor prevăzute prin art. 26,28 și 53 din Legea fundamentală, ce impune ca limitarea acestora să se realizeze într-un cadru normativ care, pe de o parte, să stabilească expres cazurile de restrângere a acestor valori constituționale, iar, pe de altă parte, să prevadă într-un mod clar, precis și previzibil aceste cazuri. … 6.Lipsa de claritate a dispoziției criticate determină posibilitatea aplicării acesteia în mod aleatoriu și, implicit, a încălcării într-un mod abuziv a unora dintre drepturile fundamentale. În continuare face referire la jurisprudența Curții Constituționale, de exemplu, Decizia nr. 51 din 16 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 190 din 14 martie 2016, Decizia nr. 91 din 28 februarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 348 din 20 aprilie 2018. Apreciază că sintagma „orice alte înregistrări“ poate avea înțelesul de imprimare, reținere, stocare tehnică pe orice suport într-o formă scrisă/electronică (audio/video) a conținutului comunicărilor efectuate prin diverse mijloace electronice, dar, întrucât aceasta nu este definită, poate suferi interpretări multiple. Astfel, înregistrările provenite din interceptarea comunicațiilor electronice și a comunicărilor persoanelor se pot referi, printre altele, și la date de trafic, localizare geografică, localizare a terminalelor telefonice, voce și/sau imagini video, date biometrice, genetice etc. Se face referire la Decizia Curții Constituționale nr. 440 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 4 septembrie 2014. … 7.În continuare, făcând referire la dispozițiile Legii nr. 51/1991 și la procedura emiterii mandatului de securitate națională, apreciază că interceptările și înregistrările comunicațiilor electronice efectuate în baza acestei legi au clasa de secretizare „secret de stat“ și, ca urmare, utilizarea lor de către organele de urmărire penală trebuie să respecte rigorile și cerințele Legii nr. 182/2002 referitoare la accesul la aceste documente, declasificarea acestora etc. … 8.Așa fiind, apreciază că dispozițiile criticate sunt lipsite de claritate, precizie și previzibilitate, contravenind dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție. Totodată, imprecizia și lipsa de claritate și previzibilitate a textelor determină și încălcarea prevederilor constituționale ale art. 21 alin. (3), precum și ale art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și ale art. 47 alin. (2) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. … 9.Tribunalul Bacău – Secția penală apreciază că sintagma criticată, cuprinsă în art. 139 alin. (3) teza a doua din Codul de procedură penală, nu este lipsită de claritate și previzibilitate, necontravenind prevederilor constituționale. Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative nu contravine principiului generalității legilor, conținutul acestora neputând prezenta o precizie absolută. Nicio lege nu trebuie să se piardă în amănunte, nu trebuie să cuprindă liste exhaustive, pentru a evita o rigiditate excesivă și a se putea adapta la multitudinea de situații. Invocă jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia interpretarea și aplicarea legii depind de practica judiciară (a se vedea, Cauza Kokkinakis împotriva Greciei, paragraful 40, și Cauza Cantoni împotriva Franței, paragraful 31). Mai mult, la art. 97 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură penală este consacrat principiului libertății mijloacelor de probă, potrivit căruia proba se obține în procesul penal prin orice mijloc de probă care nu este interzis de lege. … 10.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.În ceea ce privește obiectul excepției de neconstituționalitate, Curtea constată că, deși a fost sesizată în prezenta cauză cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 139 alin. (3) teza a doua din Codul de procedură penală, din modul de formulare a criticilor de neconstituționalitate și de redactare a dispozițiilor art. 139 din Codul de procedură penală, rezultă că autorul excepției are în vedere teza finală a acestui alineat, cu următorul conținut: „Înregistrările prevăzute în prezentul capitol, efectuate de părți sau de alte persoane, constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terții. Orice alte înregistrări pot constitui mijloace de probă dacă nu sunt interzise de lege.“ … 14.Autorul excepției de neconstituționalitate susține că textul criticat contravine prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5), potrivit căruia, în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie, art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1)-(3) referitor la accesul liber la justiție, art. 26 referitor la viața intimă, familială și privată, art. 28 referitor la secretul corespondenței, art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și art. 124 referitor la înfăptuirea justiției. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 6 și art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, prin Decizia nr. 55 din 4 februarie 2020*), nepublicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, la data pronunțării prezentei decizii, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 139 alin. (3) teza finală din Codul de procedură penală sunt constituționale în măsura în care nu privesc înregistrările rezultate ca urmare a efectuării activităților specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale ale omului desfășurate cu respectarea prevederilor legale, autorizate potrivit Legii nr. 51/1991.*) Decizia Curții Constituționale nr. 55 din 4 februarie 2020 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 517 din 17 iunie 2020. … 16.În esență, Curtea a reținut că, în principiu, legiuitorul are libertatea de a reglementa categoria mijloacelor de probă, includerea sau excluderea anumitor elemente din această categorie. Cu toate acestea, orice reglementare în domeniu trebuie să fie realizată cu respectarea drepturilor și a libertăților fundamentale incidente. Astfel, deși legiuitorul se bucură de o marjă de apreciere destul de întinsă, având în vedere că acesta se află într-o poziție care îi permite să aprecieze, în funcție de o serie de criterii, necesitatea unei anumite politici penale, această competență nu este absolută în sensul excluderii exercitării controlului de constituționalitate asupra măsurilor adoptate. … 17.Trebuie plecat de la premisa că includerea unui element în categoria mijloacelor de probă trebuie însoțită de garanțiile necesare respectării drepturilor și libertăților fundamentale. În materia analizată, reglementarea garanțiilor specifice se circumscriu legiferării unei proceduri clare și efective care să permită analiza legalității mijlocului de probă și a procedeului probatoriu prin care au fost obținute înregistrările. Lipsa unei astfel de proceduri determină, în fapt, lipsa garanțiilor specifice și, implicit, neconstituționalitatea includerii anumitor elemente în categoria mijloacelor de probă. … 18.Curtea a reținut, de exemplu, că, în lipsa unui cadru legislativ clar și coerent în materia mijloacelor de probă […], este încălcat dreptul la un proces echitabil, prevăzut de art. 21 alin. (3) din Constituție. Astfel, în materie penală, întregul sistem de obținere a probelor vizează constatarea existenței sau inexistenței acuzației în materie penală, inclusiv garanțiile procesuale intrinseci acestuia, drept care legiuitorul are obligația constituțională de a reglementa în mod coerent și unitar maniera de obținere a acestora pentru a nu leza securitatea juridică a persoanei (Decizia nr. 72 din 29 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 332 din 2 mai 2019, paragraful 53). … 19.Totodată, pentru a stabili dacă procedura în ansamblu a fost echitabilă, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că este necesar să se determine dacă a fost respectat dreptul la apărare. În special, trebuie verificat dacă reclamantul a avut posibilitatea de a contesta autenticitatea probelor și de a se opune folosirii acestora. Totodată, trebuie să se ia în considerare calitatea probelor, inclusiv să se clarifice dacă circumstanțele în care au fost obținute aruncă îndoiala asupra credibilității sau exactității lor (a se vedea, Hotărârea din 10 martie 2009, pronunțată în Cauza Bykov împotriva Rusiei, paragrafele 88-90). … 20.Faptul că legiuitorul nu a reglementat, cu respectarea cerințelor de claritate și previzibilitate, procedura verificării legalității mijloacelor de probă obținute potrivit Legii nr. 51/1991 determină și lipsa de efectivitate a procedurii utilizate, cu consecința încălcării drepturilor și a libertăților fundamentale prevăzute de Constituție. … 21.Având în vedere că, potrivit art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale“ și ținând cont de faptul că Decizia nr. 55 din 4 februarie 2020 nu a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, la data pronunțării prezentei decizii, iar sesizarea instanței de contencios constituțional în prezenta cauză a fost realizată prin Încheierea pronunțată de Tribunalul Bacău – Secția penală din 7 iunie 2018, Curtea urmează să respingă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 139 alin. (3) teza finală din Codul de procedură penală, ca devenită inadmisibilă. … 22.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 139 alin. (3) teza finală din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Ovidiu Mazilu în Dosarul nr. 4.416/110/2016/a4 al Tribunalului Bacău – Secția penală.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Bacău – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 26 mai 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona Marițiu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește