DECIZIA nr. 166 din 21 martie 2024

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 29/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 1075 din 28 octombrie 2024
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LALEGE 203 20/07/2018 ART. 22
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE 203 20/07/2018 ART. 22
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LALEGE 203 20/07/2018 ART. 22
ART. 3REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 15
ART. 3REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 4REFERIRE LADECIZIE 465 13/07/2023
ART. 4REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 15
ART. 6REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 15
ART. 6REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 7REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 53
ART. 8REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 10REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 10REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 10REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 3
ART. 10REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 10
ART. 10REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 10REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 15
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 53
ART. 13REFERIRE LADECIZIE 141 16/03/2022
ART. 15REFERIRE LAOG 2 12/07/2001 ART. 28
ART. 16REFERIRE LALEGE 203 20/07/2018 ART. 20
ART. 17REFERIRE LALEGE 203 20/07/2018
ART. 18REFERIRE LADECIZIE 72 09/11/2020
ART. 18REFERIRE LALEGE 203 20/07/2018
ART. 18REFERIRE LALEGE 203 20/07/2018 ART. 22
ART. 18REFERIRE LAOG 2 12/07/2001
ART. 19REFERIRE LALEGE 203 20/07/2018
ART. 19REFERIRE LALEGE 203 20/07/2018 ART. 22
ART. 21REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 21REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 21REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 3
ART. 21REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 21REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Marian Enache – președinte
Mihaela Ciochină – judecător
Cristian Deliorga – judecător
Dimitrie-Bogdan Licu – judecător
Laura-Iuliana Scântei – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Elena-Simina Tănăsescu – judecător
Varga Attila – judecător
Cristina-Cătălina Turcu – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 22 alin. (1) din Legea nr. 203/2018 privind măsuri de eficientizare a achitării amenzilor contravenționale, excepție ridicată de Societatea Turboenergy Power Chișinău – Sucursala Târgoviște în Dosarul nr. 12.976/281/2018 al Tribunalului Prahova – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.410D/2019.2.La apelul nominal se prezintă, pentru autoarea excepției, domnul avocat Nicolae Anghel, cu împuternicire avocațială depusă la dosar. Lipsește cealaltă parte. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul apărătorului prezent, care solicită admiterea excepției, arătând că instanța care a judecat fondul a reținut în hotărârea pronunțată că reducerea amenzii contravenționale la jumătate din minimul acesteia este inadmisibilă deoarece, potrivit textului de lege criticat, acest beneficiu se acordă numai în privința proceselor-verbale încheiate după data de 24 august 2018. Pentru acest motiv autorul a ridicat excepția de neconstituționalitate a textului criticat. Solicită admiterea excepției prin raportare la art. 15 alin. (2) și art. 16 din Constituție, deoarece legiuitorul nu poate înfrânge prin norme tranzitorii principiul constituțional al aplicării legii contravenționale mai favorabile și nu poate crea discriminări între persoane care se află în aceeași situație. Arată că în acest sens este și opinia instanței care a sesizat Curtea.4.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, arătând că prin Decizia nr. 465 din 13 iulie 2023 Curtea a apreciat că textul criticat corespunde art. 15 alin. (2) și art. 16 din Constituție și că, fiind vorba despre norme de procedură, legiuitorul, în mod justificat, a optat pentru aplicarea celor în vigoare la data întocmirii actului de constatare. Singura situație în care termenul nou-introdus de 15 zile se putea aplica este aceea în care legea ar fi intrat în vigoare în termenul de 48 de ore reglementat anterior.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:5.Prin Încheierea din 11 aprilie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 12.976/281/2018, Tribunalul Prahova – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 22 alin. (1) din Legea nr. 203/2018 privind măsuri de eficientizare a achitării amenzilor contravenționale. Excepția a fost ridicată de Societatea Turboenergy Power Chișinău – Sucursala Târgoviște într-o cauză având ca obiect apelul formulat împotriva sentinței prin care a fost respinsă acțiunea autoarei având ca obiect contestația împotriva unui proces-verbal de constatare și sancționare a unei contravenții.6.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea arată, în esență, că instanța de fond a reținut că reducerea amenzii la jumătate din minimul acesteia este inadmisibilă întrucât, potrivit textului de lege criticat, beneficiul achitării acestei sume se aplică numai proceselor-verbale de constatare și săvârșire a contravențiilor încheiate după data de 24 august 2018, dată la care legea a intrat în vigoare. În această situație se creează o discriminare vădită și nejustificată între cei care au fost sancționați înainte de 24 august 2018 și cei sancționați după această dată pentru comiterea aceleiași fapte, ultima categorie beneficiind de posibilitatea de a plăti jumătate din minimul amenzii. Se creează discriminări între persoanele care se găsesc în aceeași situație, ceea ce duce la încălcarea art. 16 alin. (1) din Constituție. Diferențierea de tratament juridic în cadrul aceleiași categorii este permisă numai dacă este justificată prin rațiuni obiective și rezonabile. În cazul de față, persoanele aflate obiectiv în aceeași situație juridică sunt supuse unui tratament juridic diferit în funcție de anumite condiții subiective și aleatorii, ceea ce contrazice exigențele principiului constituțional al egalității în drepturi. Întrucât posibilitatea achitării a jumătate din minimul amenzii în termen de 15 zile constituie norma de drept material mai favorabilă, atunci textul de lege criticat încalcă art. 15 alin. (2) din Constituție deoarece legiuitorul nu poate, prin texte de lege tranzitorii, să înfrângă principiul constituțional al aplicării legii contravenționale mai favorabile.7.Tribunalul Prahova – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate are un caracter parțial întemeiat deoarece textul de lege criticat aduce atingere principiului egalității în drepturi, pentru argumentele expuse de autoarea excepției de neconstituționalitate. Însă apreciază că nu este încălcat art. 15 alin. (2) din Constituție și nici principiul securității raporturilor juridice, deoarece modalitatea de achitare a jumătate din minimul amenzii este un eveniment viitor care încă nu s-a produs, legiuitorul putând interveni pentru reglementarea condițiilor în care evenimentul respectiv poate surveni. De asemenea, prin textul de lege criticat se reglementează în favoarea debitorului posibilitatea achitării a jumătate din minimul amenzii care este un efect viitor al unei situații trecute. Nu sunt încălcate nici prevederile art. 53 din Constituție deoarece nu s-a reținut restrângerea exercițiului unui drept sau al vreunei libertăți fundamentale.8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile avocatului prezent și ale procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 22 alin. (1) din Legea nr. 203/2018 privind măsuri de eficientizare a achitării amenzilor contravenționale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 647 din 25 iulie 2018, care au următorul conținut: „Pentru procesele-verbale întocmite anterior intrării în vigoare a prezentei legi, aplicarea și executarea sancțiunii contravenționale se supun prevederilor legale în vigoare la momentul întocmirii actului de constatare.“12.În opinia autoarei excepției, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse art. 15 alin. (2) referitor la aplicarea legii contravenționale mai favorabile, art. 16 alin. (1) – Egalitatea în drepturi și art. 53 – Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, prin Decizia nr. 141 din 16 martie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 630 din 27 iunie 2022, a examinat excepția de neconstituționalitate a textului de lege criticat și a reținut, în esență, că dreptul contravențional reprezintă un ansamblu de norme juridice de drept public, având ca scop protecția juridică a valorilor sociale reglementate de legislația contravențională. Sancțiunea contravențională a amenzii are cea mai mare incidență în această materie datorită naturii ei preventive și represive prin diminuarea patrimoniului contravenientului, care va înțelege ca pe viitor să nu mai nesocotească valorile sociale ocrotite de lege.14.Curtea a reținut că aplicarea sancțiunii contravenționale, la care face trimitere textul de lege supus controlului, reprezintă doar prima etapă, ca urmare a constatării săvârșirii unei fapte contravenționale, a doua etapă fiind reprezentată de un eventual proces în fața instanței de judecată, prin formularea plângerii împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii, iar cea de-a treia etapă constă în punerea în executare a sancțiunii amenzii contravenționale.15.Curtea a observat că, pentru a determina contravenientul să achite în mod grabnic amenda, legiuitorul a instituit o măsură favorabilă contravenientului prin reglementarea cuprinsă în art. 28 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001.16.Astfel, în redactarea inițială a acestui articol se prevedea că persoana sancționată putea achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute în actul normativ, agentul constatator făcând mențiune despre această posibilitate în procesul-verbal. Ulterior, ca urmare a modificării art. 28 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 prin art. 20 pct. 10 din Legea nr. 203/2018, termenul a devenit de cel mult 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal. Astfel, ca urmare a modificării prin art. 20 pct. 10 din Legea nr. 203/2018 a normei de drept material cuprinse în art. 28 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, în prezent, contravenientul poate achita, în termen de cel mult 15 zile, jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ.17.Aplicând cele reținute prin decizia antereferită, Curtea constată, cu acest prilej, că aplicarea sancțiunii contravenționale, la care face trimitere textul de lege supus controlului, reprezintă prima etapă, ca urmare a constatării săvârșirii unei fapte contravenționale. Aplicarea sancțiunii contravenționale s-a făcut în cauză înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 203/2018, autoarea a contestat în a doua etapă procesul-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii fără a avea posibilitatea plății a jumătate din minimul special al amenzii, iar în cursul procesului în fața primei instanțe a intrat în vigoare Legea nr. 203/2018.18.Cu privire la această lege, Curtea observă că adoptarea sa are semnificația unei schimbări de paradigmă în executarea sancțiunii amenzii în dreptul contravențional. Dacă înainte de adoptarea sa, potrivit art. 28 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, contravenientul putea achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute în actul normativ sub condiția ca această posibilitate să fie menționată în mod expres în actul normativ de stabilire a contravențiilor după adoptarea sa, potrivit art. 22 alin. (2) din Legea nr. 203/2018: „De la data intrării în vigoare a prezentei legi, contravenientul poate achita jumătate din minimul amenzii prevăzute de lege și în acele situații în care actul normativ de stabilire a contravențiilor nu prevedea expres această posibilitate.“ Practic, prin art. 22 alin. (2) din Legea nr. 203/2018, legiuitorul a optat pentru generalizarea beneficiului plății a jumătate din minimul amenzii prevăzute de lege indiferent dacă această posibilitate era reglementată în mod expres sau nu era reglementată în actul care stabilește fapta contravențională. Acest beneficiu a fost definit de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 72 din 9 noiembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 25 ianuarie 2021 ca reprezentând „instituția ablațiunii“ care reprezintă o modalitate de stingere a răspunderii, prin facilitatea legală, recunoscută contravenientului, de a achita jumătate din minimul amenzii contravenționale, într-un termen scurt. Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut că Legea nr. 203/2018 a adus modificări Ordonanței Guvernului nr. 2/2001, prevăzând în art. 22 alin. (2) aplicarea sistemului ablațiunii și în situațiile în care actele normative de stabilire a contravențiilor nu prevedeau în mod expres această posibilitate.19.Cât privește textul de lege criticat, potrivit căruia, pentru procesele-verbale întocmite anterior intrării în vigoare a Legii nr. 203/2018, aplicarea și executarea sancțiunii contravenționale se supun prevederilor legale în vigoare la momentul întocmirii actului de constatare, Curtea reține că sintagma „executarea sancțiunii contravenționale“ include atât achitarea benevolă a jumătate din minimul amenzii contravenționale, beneficiu acordat de legiuitor de la data intrării în vigoare a Legii nr. 203/2018, cât și diverse proceduri specifice executării, cum ar fi, de exemplu, solicitarea adresată executorilor judecătorești sau proceduri de executare directă de către autoritățile fiscale. Cu privire la acestea din urmă, reglementate prin norme de procedură, legiuitorul a optat în mod justificat pentru aplicarea normelor în vigoare la momentul întocmirii actului de constatare. Curtea reține că sintagma „executarea sancțiunii contravenționale“ are un sens foarte larg, iar Legea nr. 203/2018 trebuie aplicată fără a face abstracție de prevederile art. 22 alin. (2) din acesta.20.Curtea reține că toate aceste aspecte reprezintă probleme de interpretare și aplicare a legii la speța dedusă judecății, ce intră în competența de soluționare a instanței care a sesizat Curtea Constituțională, în funcție de circumstanțele cauzei, de interpretarea și aplicarea unitară a prevederilor Legii nr. 203/2018, conform opțiunii legiuitorului, dar ținând cont și de aplicarea legii contravenționale mai favorabile, potrivit art. 15 alin. (2) din Constituție, astfel că excepția apare ca fiind inadmisibilă.21.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 13, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 22 alin. (1) din Legea nr. 203/2018 privind măsuri de eficientizare a achitării amenzilor contravenționale, excepție ridicată de Societatea Turboenergy Power Chișinău – Sucursala Târgoviște în Dosarul nr. 12.976/281/2018 al Tribunalului Prahova – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Prahova – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 21 martie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Cristina-Cătălina Turcu

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x