DECIZIA nr. 164 din 27 martie 2018

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 raportat la art. 21 alin. (6) și art. 50 lit. b) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepție ridicată de Denisa Maria Neguț, Bogdan Constantin Neguț, Ionuț Ciurel, Gabriela Chiticariu, Andrei Traian Stoleriu și Gheorghe Cristian Stoleriu în Dosarul nr. 17.369/3/2016 al Tribunalului București – Secția a V-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.412D/2017. … 2.La apelul nominal, lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției ca neîntemeiată, invocând jurisprudența Curții Constituționale în materie, respectiv deciziile nr. 88 din 27 februarie 2014, nr. 269 din 7 mai 2014, nr. 599 din 20 septembrie 2016 și nr. 613 din 4 octombrie 2016. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 26 iunie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 17.369/3/2016, Tribunalul București – Secția a V-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 4, art. 21 alin. (6) și art. 50 lit. b) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. Excepția a fost ridicată de Denisa Maria Neguț, Bogdan Constantin Neguț, Ionuț Ciurel, Gabriela Chiticariu, Andrei Traian Stoleriu și Gheorghe Cristian Stoleriu în cauze având ca obiect soluționarea contestațiilor formulate împotriva unei deciziei de invalidare, emisă de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, se arată, în esență, că prevederile art. 4 teza a doua raportate la art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 încalcă principiul constituțional al neretroactivității legii civile, precum și dispozițiile art. 78 din Constituție referitoare la intrarea în vigoare a legii, deoarece se aplică unor raporturi juridice civile născute sub imperiul Legii nr. 10/2001. Însă, potrivit principiului neretroactivității, legea nouă este aplicabilă situațiilor ce se vor constitui, modifica sau stinge după intrarea ei în vigoare, precum și tuturor efectelor produse de situațiile juridice intervenite după abrogarea legii vechi. Prin urmare, aplicarea prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 unui litigiu în curs, anterior dispoziției legale criticate, echivalează cu o aplicare retroactivă a legii noi, de natură a vătăma drepturile autorilor excepției de neconstituționalitate. Se arată, în acest sens, că, prin aplicarea prevederilor legale criticate, în vederea stabilirii măsurilor compensatorii, evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, iar nu prin raportare la standardele internaționale de evaluare a valorii de piață a imobilelor, potrivit prevederilor Legii nr. 10/2001, în vigoare la data introducerii acțiunii. Ca atare, este negat un drept recunoscut anterior intrării în vigoare a legii noi de a primi o despăgubire justă, în raport de prețul de circulație al imobilului. … 6.De asemenea, se arată că aplicarea prevederilor art. 4 teza a doua raportate la art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 și litigiilor aflate pe rolul instanțelor la data intrării în vigoare a legii încalcă principiul constituțional al securității juridice, prin încălcarea principiului general de drept tempus regit actum, potrivit căruia actele și faptele juridice se supun legii aplicabile la data la care s-au născut. Astfel, se arată că legea posterioară nu poate atinge dreptul născut sub imperiul legii anterioare, deoarece ar însemna ca legea nouă să fie aplicată retroactiv, contrar prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituție. Invocă în acest sens și jurisprudența în materie a Curții Europene a Drepturilor Omului, respectiv Hotărârea din 1 aprilie 2008, pronunțată în Cauza Gigli Costruzioni – S.R.L. împotriva Italiei. În același sens, în legătură cu invocarea încălcării dispozițiilor art. 11 din Constituție, referitoare la dreptul internațional și dreptul intern, se invocă jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, prin care s-a statuat că principiul securității juridice implică neretroactivitatea actelor juridice, consecință directă a respectării principiului legalității. … 7.În ceea ce privește încălcarea dispozițiilor art. 16 din Constituție referitoare la principiul egalității în drepturi, se arată că, prin aplicarea prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 și litigiilor în curs, autorii excepției sunt puși într-o poziție de inegalitate în drepturi față de persoanele aflate în aceeași situație juridică, dar care au primit despăgubiri înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013. Mai mult, se arată că inechitatea este cu atât mai evidentă cu cât este vorba de o culpă a autorităților statului, în contextul refuzului emiterii dispoziției de restituire a imobilului, pe de o parte, precum și a unei durate mari a procesului de restituire, pe de altă parte. În același mod este încălcat și dreptul la nediscriminare consacrat de art. 14 din Convenția europeană. … 8.Se mai susține că prevederile art. 4 teza a doua raportate la art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 contravin dreptului la un proces echitabil, din perspectiva respectării principiului legalității, prin stabilirea unei despăgubiri în funcție de grila notarială existentă la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013. În acest sens, se arată că aplicarea dispozițiilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 conduce la modificarea unui aspect important al dreptului dedus judecății, respectiv cuantumul unei despăgubiri datorate de o autoritate publică, ceea ce contravine jurisprudenței în materie a Curții Europene a Drepturilor Omului, concretizată în hotărârile din 20 februarie 2003, 27 martie 2003 sau 27 mai 2003, pronunțate în cauzele Forrer-Niendenthal împotriva Germaniei, Satka și alții împotriva Greciei și Crișan împotriva României, prin care instanța europeană a evidențiat pericolele inerente în folosirea legislației cu efect retroactiv, care poate influența soluționarea judiciară a unui litigiu în care statul este parte. De asemenea, este invocată jurisprudența instanței europene de contencios al drepturilor omului referitoare la aspecte legate de aplicarea imediată a unei legi noi, atât în litigii în care statul este parte, cât și în alte categorii de litigii, referitoare la respectarea principiului egalității armelor, prin evitarea intervențiilor legislative, de natură a influența desfășurarea procesului. … 9.De asemenea, pentru aceleași motive, prevederile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 contravin dispozițiilor convenționale referitoare la dreptul la un proces echitabil, din perspectiva caracterului accesibil și previzibil al unei legi, condiție ce nu este îndeplinită de textul de lege criticat, dat fiind faptul că aplicarea legii noi unui proces în curs lipsește de eficiență juridică legea aplicabilă litigiului la data sesizării instanței de judecată. În acest mod sunt încălcate și prevederile art. 124 alin. (1) și (3) din Constituție, referitoare la înfăptuirea justiției și independența judecătorilor. … 10.În ceea ce privește încălcarea dreptului de proprietate privată, se invocă jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, prin care s-a statuat că o legislație care prevede restituirea totală sau parțială a bunurilor confiscate într-un regim anterior generează un nou drept de proprietate, apărat de art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, concretizată prin hotărârile din 12 octombrie 2010 și din 28 septembrie 2004, pronunțate în cauzele Maria Atanasiu și alții împotriva României și Kopecký împotriva Slovaciei. De asemenea, invocă jurisprudența constantă a Curții europene cu privire la noțiunea de „bun“, ce intră sub incidența protecției convenționale a proprietății. Mai mult, nu sunt întrunite condițiile reglementate de art. 53 din Constituție în care poate interveni restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. … 11.Tribunalul București – Secția a V-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se arată că modalitatea de reglementare a cadrului legal de stabilire a mecanismului intern de acordare a despăgubirilor pentru imobilele preluate abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 intră în marja de apreciere a statului. Invocă cele statuate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Hotărârea din 12 octombrie 2010, pronunțată în Cauza Maria Atanasiu și alții împotriva României, paragrafele 232 și 233. … 12.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate. … 13.Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând în acest sens cele statuate de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 588 din 13 septembrie 2016. … 14.Avocatul Poporului apreciază că prevederile legale criticate sunt constituționale, arătând că își menține punctul de vedere formulat în Decizia Curții Constituționale nr. 20 din 21 ianuarie 2015. … 15.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, republicată, reține următoarele:16.Curtea Constituțională a fost sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 17.Obiectul excepției de neconstituționalitate, potrivit încheierii de sesizare, îl reprezintă prevederile art. 4, art. 21 alin. (6) și art. 50 lit. b) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013. Analizând motivarea excepției de neconstituționalitate, Curtea reține că obiectul acesteia îl constituie prevederile art. 4 teza a doua din Legea nr. 165/2013, prin raportare la art. 21 alin. (6) și art. 50 lit. b) din Legea nr. 165/2013, care au următorul cuprins: – Art. 4 teza a doua: „Dispozițiile prezentei legi se aplică (…) cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanțelor (…) la data intrării în vigoare a prezentei legi.“; … – Art. 21 alin. (6): „(6) Evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările și completările ulterioare, în considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului și a categoriei de folosință la data preluării acestuia, și se exprimă în puncte. Un punct are valoarea de un leu.“; … – Art. 50 lit. b): „La data intrării în vigoare a prezentei legi: […] b) orice dispoziție referitoare la evaluarea imobilelor potrivit standardelor internaționale de evaluare și la măsura reparatorie a compensării cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent, prevăzute în Legea nr. 10/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se abrogă;“. …  … 18.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (5) privind principiul securității juridice, art. 11 – Dreptul internațional și dreptul intern, art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivității legii civile, art. 16 – Egalitatea în drepturi, art. 20 – Tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 – Accesul liber la justiție, art. 44 – Dreptul de proprietate privată, art. 53 – Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 78 – Intrarea în vigoare a legii și art. 124 – Înfăptuirea justiției. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 6 – Dreptul la un proces echitabil și art. 14 – Interzicerea discriminării cuprinse în Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și art. 1 – Protecția proprietății din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 19.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autorii acesteia invocă neconstituționalitatea prevederilor art. 4 teza a doua raportate la art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, privind evaluarea imobilului prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a acestui act normativ, și la art. 50 lit. b) din același act normativ, prin care se abrogă, de la data intrării în vigoare a legii, orice dispoziție referitoare la evaluarea imobilelor potrivit standardelor internaționale de evaluare, arătând, în esență, faptul că aplicarea dispozițiilor Legii nr. 165/2013 în cazul unor litigii începute înainte de intrarea în vigoare a acesteia, cu consecința modificării modalității de acordare a măsurilor compensatorii pentru imobilele preluate abuziv, încalcă principiul securității juridice, principiul neretroactivității legii civile, egalității în drepturi, dreptul la un proces echitabil, dreptul de proprietate privată și independența justiției. … 20.Analizând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 au fost modificate prin art. I pct. 4 din Legea nr. 111/2017 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 98/2016 pentru prorogarea unor termene, instituirea unor noi termene, privind unele măsuri pentru finalizarea activităților cuprinse în contractele încheiate în cadrul Acordului de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru finanțarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la București la 27 ianuarie 2006, ratificat prin Legea nr. 205/2006, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 399 din 26 mai 2017. Având în vedere că soluția legislativă este, în esență, aceeași cu cea existentă înaintea modificării, Curtea reține, în prezenta cauză, aplicabilitatea jurisprudenței sale anterioare, pronunțate în legătură cu acest text de lege. … 21.Astfel, în privința constituționalității dispozițiilor din Legea nr. 165/2013, care instituie, pentru evaluarea imobilului ce constituie obiectul deciziei de compensare, metoda aplicării grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a legii, prin Decizia nr. 269 din 7 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 9 iulie 2014, Curtea Constituțională s-a pronunțat, între alte prevederi din actul normativ criticat, și asupra prevederilor art. 4 teza a doua raportate la art. 21 alin. (6) și art. 50 lit. b), analizând argumente de neconstituționalitate similare celor formulate în prezenta cauză. Prin decizia menționată, Curtea a respins excepția de neconstituționalitate ca neîntemeiată, cu motivarea că prevederile legale criticate constituie modalitatea prin care legiuitorul a înțeles să transpună în legislația națională exigențele impuse de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, așa cum rezultă din expunerea de motive a Legii nr. 165/2013. În acest sens, în acord cu cele reținute în jurisprudența sa, reprezentată de Decizia nr. 188 din 3 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 484 din 30 iunie 2014, Curtea a statuat că Legea nr. 165/2013 a fost adoptată de legiuitor ca urmare a pronunțării de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului a Hotărârii-pilot din 12 octombrie 2010 în Cauza Maria Atanasiu și alții împotriva României, prin care, la paragraful 232, a fost reținută în sarcina statului român obligația implementării unor proceduri simplificate și eficiente, întemeiate pe măsuri legislative și pe o practică judiciară și administrativă coerentă, precum și obligația adoptării unor reguli de procedură clare și simplificate, care să acorde sistemului de despăgubiri o previzibilitate sporită. Prin aceeași decizie, Curtea a mai reținut, de asemenea, că prin hotărârea-pilot menționată a fost lăsată, însă, statului român o largă marjă de apreciere în privința mijloacelor prin care să îndeplinească obligațiile juridice impuse și să garanteze respectarea drepturilor patrimoniale sau să reglementeze raporturile de proprietate avute în vedere. Invocând jurisprudența sa anterioară în legătură cu procedura specială de acordare a despăgubirilor pentru imobilele preluate în mod abuziv, Curtea a mai reținut că modul de reparare a injustițiilor și abuzurilor din legislația trecută ține de opțiunea exclusivă a legiuitorului, iar prevederile de lege criticate sunt în acord cu cele ale art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituție, potrivit cărora conținutul și limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege (paragrafele 42 și 45). … 22.Tot astfel, prin Hotărârea din 29 aprilie 2014, pronunțată în Cauza Preda și alții împotriva României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat – având în vedere marja de apreciere a statului român și garanțiile instituite prin Legea nr. 165/2013, și anume regulile de procedură clare și previzibile, însoțite de termene constrângătoare și de un control judecătoresc efectiv – că legea menționată oferă, în principiu, un cadru accesibil și efectiv pentru remedierea criticilor referitoare la atingerile aduse dreptului la respectarea bunurilor în sensul art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, rezultate în urma aplicării legilor de restituire (paragraful 129). În aceeași cauză, instanța de contencios al drepturilor omului a statuat (paragraful 128), de asemenea, că măsurile de amenajare a plății creanțelor datorate de stat în virtutea deciziilor judecătorești definitive, cum ar fi eșalonarea plății acestora, măsuri luate pentru apărarea echilibrului bugetar între cheltuielile și încasările publice, urmăreau un scop de utilitate publică și realizarea unui just echilibru între diferitele interese aflate în joc, prin respectarea mecanismului existent și prin grija pe care autoritățile au demonstrat-o în executarea acestuia (a se vedea, în acest sens, de exemplu, Decizia nr. 174 din 29 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 374 din 16 mai 2016, paragraful 21). … 23.Mai mult, așa cum a reținut Curtea prin Decizia nr. 618 din 4 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 28 ianuarie 2015, paragrafele 23 și 24, prin Legea nr. 165/2013, legiuitorul a urmărit să introducă un sistem unitar și previzibil de evaluare a imobilelor, astfel încât atât imobilele din Fondul național al terenurilor agricole și al altor imobile, cât și imobilele ce fac obiectul cererilor de restituire nesoluționate să fie evaluate prin raportare la același sistem, respectiv prin aplicarea grilei notariale de la momentul intrării în vigoare a noii legi. Prin introducerea acestui nou sistem de calcul, este posibil ca valoarea despăgubirilor acordate, sub formă de puncte, să fie inferioară celei rezultate prin aplicarea legislației anterioare în materie – Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 și Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente – referitoare la stabilirea valorii de piață a imobilului de la data notificării, prin aplicarea standardelor internaționale de evaluare. Însă, așa cum s-a arătat prin Decizia nr. 269 din 7 mai 2014, anterior citată, legiuitorul dispune de o largă marjă de apreciere în determinarea celor mai potrivite modalități prin care sunt acordate despăgubirile cuvenite în urma abuzurilor din regimul comunist, având obligația ca măsurile adoptate să respecte principiul proporționalității, așadar să fie adecvate, rezonabile și să asigure un just echilibru între interesul individual și cel general, al societății. Astfel, dacă printre exemplele oferite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cuprinsul Hotărârii-pilot din 12 octombrie 2010, care să conducă la eficientizarea mecanismului intern de restituire a proprietăților, se numără și plafonarea despăgubirilor (paragraful 235), statul român a optat, în cadrul marjei de apreciere de care dispune, să acorde integral despăgubiri, modificând însă doar sistemul de referință al evaluării. Or, dacă această modificare legislativă generează, în concret, o diminuare a valorii totale a despăgubirilor obținute de către persoanele îndreptățite, aceasta este o măsură proporțională cu scopul legitim urmărit (constând în menținerea echilibrului bugetar), putând avea, sub aspectul consecințelor produse, valențele unei plafonări. Prin decizia menționată, Curtea a subliniat că această măsură nu este de natură să afecteze dreptul de proprietate în substanța sa, deoarece nu îi pune în pericol existența și efectele juridice, ci doar intervine asupra cuantumului bănesc obținut prin valorificarea dreptului de proprietate, în limitele permise de art. 44 din Constituție. … 24.De asemenea, prin Decizia nr. 613 din 4 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 20 ianuarie 2017, paragraful 17, Curtea a constatat că nu poate fi vorba de retroactivitatea Legii nr. 165/2013, din moment ce situația juridică se află în curs de constituire, în sensul de a fi stabilit în concret cuantumul despăgubirilor cuvenite în temeiul legilor reparatorii. Astfel, s-a reținut în decizia menționată, este firesc ca modalitatea de calcul să fie cea prevăzută de actul normativ în vigoare la momentul efectuării acestei operațiuni, iar nu prin raportare la dispoziții legale abrogate, așa cum sunt cele din Legea nr. 247/2005, care, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, guvernau modalitatea de stabilire a despăgubirilor cuvenite. … 25.În ceea ce privește susținerile referitoare la inegalitatea în drepturi a unor persoane aflate în aceeași situație juridică, dar care au primit despăgubiri înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013, în jurisprudența sa, de exemplu Decizia nr. 568 din 16 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 913 din 16 decembrie 2014, Curtea a statuat că, dacă prin jocul unor prevederi legale anumite persoane pot ajunge în situații defavorabile, apreciate subiectiv, prin prisma propriilor interese, ca defavorabile, acest fapt nu reprezintă o discriminare care să afecteze constituționalitatea textelor respective. Mai mult, în jurisprudența sa, Curtea a arătat că respectarea principiului egalității în drepturi, stabilit prin prevederile art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală, presupune luarea în considerare a tratamentului pe care legea îl prevede față de cei cărora li se aplică, în decursul perioadei în care reglementările sale sunt în vigoare, iar nu în raport cu efectele produse prin reglementările legale anterioare (a se vedea, în acest sens, deciziile nr. 20 din 2 februarie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 18 februarie 2000, nr. 820 din 9 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 18 ianuarie 2007, nr. 1.541 din 25 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 30 din 13 ianuarie 2011, și Decizia nr. 44 din 24 aprilie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 17 decembrie 1996). … 26.Prin urmare, având în vedere că cele reținute prin deciziile la care s-a făcut mai sus referire își mențin valabilitatea, mutatis mutandis, și în prezenta cauză, excepția de neconstituționalitate urmează să fie respinsă ca neîntemeiată.  … 27.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Denisa Maria Neguț, Bogdan Constantin Neguț, Ionuț Ciurel, Gabriela Chiticariu, Andrei Traian Stoleriu și Gheorghe Cristian Stoleriu în Dosarul nr. 17.369/3/2016 al Tribunalului București – Secția a V-a civilă și constată că dispozițiile art. 4 teza a doua raportat la art. 21 alin. (6) și art. 50 lit. b) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a V-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 27 martie 2018.
PREȘEDINTE,
PETRE LĂZĂROIU
Magistrat-asistent,
Irina-Loredana Gulie

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește