DECIZIA nr. 164 din 26 martie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepție ridicată de Maria Coman, Aida Maria Gogonea și Claudia Elena Gogonea în Dosarul nr. 15.309/3/2016 al Tribunalului București – Secția a III-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 155D/2018. … 

2.La apelul nominal răspunde autoarea excepției Maria Coman, personal. Lipsesc celelalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul autoarei excepției de neconstituționalitate prezente, care solicită admiterea acesteia. În acest sens, arată că textul de lege criticat contravine accesului liber la justiție, deoarece împiedică partea interesată să conteste cuantumul măsurilor reparatorii stabilite de către Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, în sensul imposibilității unei analize, pe fondul deciziei emise, cu probe apte să justifice cuantumul despăgubirilor acordate. Se mai invocă și încălcarea art. 16 din Constituție, referitor la principiul constituțional al egalității în drepturi, având în vedere faptul că raportul de evaluare al imobilului în cauză este întocmit fără participarea părților interesate, spre deosebire de situația în care bunul ar aparține statului. … 4.Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că decizia de compensare poate fi atacată în justiție, în condițiile art. 35 din actul normativ criticat. În ceea ce privește invocarea dispozițiilor art. 16 din Constituție, prin trimiterea la modalitatea de evaluare a imobilului, în temeiul Legii nr. 550/2002 privind vânzarea spațiilor comerciale proprietate privată a statului și a celor de prestări de servicii, aflate în administrarea consiliilor județene sau a consiliilor locale, precum și a celor din patrimoniul regiilor autonome de interes local, se arată că este vorba de situații juridice diferite, care impun adoptarea unui tratament juridic diferit. Invocă și jurisprudența Curții Constituționale în materie, respectiv Decizia nr. 752 din 23 noiembrie 2017. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Sentința civilă nr. 1.115 din 27 septembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 15.309/3/2016, Tribunalul București – Secția a III-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. Excepția a fost invocată de Maria Coman, Aida Maria Gogonea și Claudia Elena Gogonea într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației formulate împotriva Deciziei de compensare nr. 6140 din 19 noiembrie 2015, emisă de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că prevederile legale criticate încalcă accesul liber la justiție, deoarece nu există posibilitatea contestării cuantumului și modului de calcul al despăgubirilor stabilite prin raportul de evaluare. Se mai arată că raportul de evaluare a fost întocmit fără participarea părților, nu se referă la valoarea reală de circulație a imobilelor și nu poate fi contestat în instanță. Se mai susține că textul de lege criticat validează raportul de evaluare întocmit în speță, fără posibilitatea contestării acestuia în instanță, deși în chiar cuprinsul respectivului raport de evaluare se arată că „datele au fost preluate ca atare, fără verificări suplimentare privind exactitatea, corectitudinea sau veridicitatea acestora“. … 7.În ceea ce privește încălcarea principiului constituțional al egalității în drepturi, se arată că, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, respectarea acestuia presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. Or, tratamentul juridic aplicat în scopul restituirii imobilelor preluate abuziv, pe de o parte, și cel aplicat în cazul vânzării spațiilor comerciale proprietate privată a statului, aflate în administrarea consiliilor județene sau a consiliilor locale, în temeiul Legii nr. 550/2002 privind vânzarea spațiilor comerciale proprietate privată a statului și a celor de prestări de servicii, aflate în administrarea consiliilor județene sau a consiliilor locale, precum și a celor din patrimoniul regiilor autonome de interes local, pe de altă parte, sunt diferite. Astfel, se arată că, în primul caz, evaluarea imobilelor se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, iar în cel de-al doilea caz, principiul este acela al vânzării în baza unui raport de evaluare. … 8.Tribunalul București – Secția a III-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că, prin reglementarea unei metode previzibile și transparente de stabilire a cuantumului despăgubirilor, prin raportare la un criteriu obiectiv, legiuitorul s-a conformat dispozițiilor constituționale invocate. Se mai apreciază că nu este încălcat accesul liber la justiție, dat fiind faptul că, în temeiul prevederilor art. 35 din Legea nr. 165/2013, persoana interesată poate supune controlului jurisdicțional inclusiv problema corectitudinii stabilirii punctelor, iar în ceea ce privește invocarea încălcării principiului constituțional al egalității în drepturi, se apreciază că în speță sunt invocate situații diferite. … 9.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate. … 10.Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constituționale. Curtea Constituțională a statuat că accesul liber la justiție presupune accesul la mijloacele procedurale prin care justiția se înfăptuiește, fiind de competența exclusivă a legiuitorului instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești. Pe cale de consecință, legiuitorul poate stabili, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură, precum și modalitățile de exercitare a drepturilor procedurale, accesul liber la justiție presupunând posibilitatea neîngrădită a celor interesați de a utiliza aceste proceduri, în formele și modalitățile instituite de lege. Dispozițiile legale criticate reprezintă tocmai o concretizare a accesului liber la justiție, în condițiile în care legiuitorul a dat posibilitatea persoanei care se consideră îndreptățită să atace decizia emisă cu respectarea prevederilor art. 33 și 34 din lege. Apreciază că, prin conținutul reglementării lor, nu se pun în discuție restrângeri ale exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale. În virtutea prevederilor art. 44 alin. (1) din Constituție, stabilirea conținutului și a limitelor dreptului de proprietate constituie atributul exclusiv al legiuitorului, care este competent să fixeze cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate. Referitor la criticile de neconstituționalitate raportate la celelalte norme constituționale, consideră că nu pot fi reținute, cu atât mai mult cu cât, analizate dintr-o perspectivă mai largă, motivele invocate, legate de conținutul deciziei emise de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, dar și de termenul legal în care persoana îndreptățită se poate adresa instanței de judecată, relevă, mai degrabă, aspecte ce țin de modul de interpretare și aplicare a legii. Or, interpretarea unei legi și aplicarea asupra unor cazuri concrete reprezintă competența exclusivă a instanței de judecată, singura competentă să decidă cu privire la sensul, înțelesul și modul de aplicare a normelor criticate la situația autorului. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, republicată, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit actului de sesizare, prevederile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, în varianta redacțională anterioară modificării textului de lege criticat prin articolul unic pct. 4 din Legea nr. 111/2017 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 98/2016 pentru prorogarea unor termene, instituirea unor noi termene, privind unele măsuri pentru finalizarea activităților cuprinse în contractele încheiate în cadrul Acordului de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru finanțarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la București la 27 ianuarie 2006, ratificat prin Legea nr. 205/2006, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 399 din 26 mai 2017. Având în vedere motivarea excepției de neconstituționalitate, precum și faptul că soluția legislativă este, în esență, aceeași cu cea existentă înaintea modificării, Curtea urmează a se pronunța asupra constituționalității prevederilor noii reglementări, astfel cum acestea au fost preluate din redactarea anterioară a art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013. Prevederile legale criticate au următorul cuprins: „(6) Evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările și completările ulterioare, […], și se exprimă în puncte. Un punct are valoarea de un leu.“ … 14.În opinia autoarelor excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 16 – Egalitatea în drepturi și art. 21 – Accesul liber la justiție. … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, potrivit prevederilor art. 35 alin. (1) din Legea nr. 165/2013, deciziile emise cu respectarea prevederilor art. 33 și 34 pot fi atacate de persoana care se consideră îndreptățită la secția civilă a tribunalului în a cărui circumscripție se află sediul entității, în termen de 30 de zile de la data comunicării. Prin art. 33 și art. 34 din Legea nr. 165/2013 au fost stabilite noi termene, în care entitățile învestite trebuie să soluționeze notificările, ceea ce se înscrie în rațiunea pentru care Legea nr. 165/2013 a fost concepută, aceea de a crea un mecanism care să confere eficiență procesului reparatoriu al măsurilor abuzive de preluare a unor imobile în timpul regimului comunist. Prin urmare, prevederile art. 35 din Legea nr. 165/2013 conferă persoanelor interesate dreptul de a se adresa instanței, pentru ca aceasta să se pronunțe asupra existenței și întinderii dreptului de proprietate, inclusiv asupra modalității de evaluare a imobilului ce face obiectul deciziei. Acest drept poate fi exercitat în termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei emise în termenele prevăzute în art. 33 și 34 din Legea nr. 165/2013.  … 16.În motivarea excepției este invocată și încălcarea principiului constituțional al egalității în drepturi, dat fiind faptul că tratamentul juridic aplicat în scopul restituirii imobilelor preluate abuziv, pe de o parte, și cel aplicat în cazul vânzării spațiilor comerciale proprietate privată a statului, aflate în administrarea consiliilor județene sau a consiliilor locale, în temeiul Legii nr. 550/2002 privind vânzarea spațiilor comerciale proprietate privată a statului și a celor de prestări de servicii, aflate în administrarea consiliilor județene sau a consiliilor locale, precum și a celor din patrimoniul regiilor autonome de interes local, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 803 din 5 noiembrie 2002, cu modificările și completările ulterioare, pe de altă parte, sunt diferite.  … 17.În legătură cu aceste susțineri, Curtea reține că, așa cum reiese din jurisprudența sa, principiul egalității presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite. În consecință, un tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie să se justifice rațional, în respectul principiului egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice (Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). De asemenea, situațiile în care se află anumite categorii de persoane trebuie să difere în esență pentru a se justifica deosebirea de tratament juridic, iar această deosebire de tratament trebuie să se bazeze pe un criteriu obiectiv și rațional (a se vedea, în acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 86 din 27 februarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 207 din 31 martie 2003, Decizia nr. 476 din 8 iunie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 599 din 11 iulie 2006, Decizia nr. 573 din 3 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 363 din 25 mai 2011, Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 2 septembrie 2014). … 18.Or, în prezenta cauză, situația persoanelor îndreptățite la restituirea imobilelor preluate în mod abuziv, în privința cărora se aplică sistemul de evaluare prin aplicarea grilei notariale valabile la intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013, este în mod evident diferită de cea reglementată prin Legea nr. 550/2002, cele două acte normative având un obiect de reglementare ce răspund unor cerințe sociale diferite. … 19.De altfel, și în prezenta cauză sunt valabile cele statuate de Curte prin Decizia nr. 618 din 4 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 28 ianuarie 2015, paragrafele 23 și 24, potrivit cărora, prin Legea nr. 165/2013, legiuitorul a urmărit să introducă un sistem unitar și previzibil de evaluare a imobilelor, astfel încât atât imobilele din Fondul național al terenurilor agricole și al altor imobile, cât și imobilele ce fac obiectul cererilor de restituire nesoluționate să fie evaluate prin raportare la același sistem, respectiv prin aplicarea grilei notariale de la momentul intrării în vigoare a noii legi. Prin introducerea acestui nou sistem de calcul, este posibil ca valoarea despăgubirilor acordate, sub formă de puncte, să fie inferioară celei rezultate prin aplicarea legislației anterioare în materie – Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945- 22 decembrie 1989 și Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente – referitoare la stabilirea valorii de piață a imobilului de la data notificării, prin aplicarea standardelor internaționale de evaluare. Însă legiuitorul dispune de o largă marjă de apreciere în determinarea celor mai potrivite modalități prin care sunt acordate despăgubirile cuvenite în urma abuzurilor din regimul comunist, având obligația ca măsurile adoptate să respecte principiul proporționalității, așadar, să fie adecvate, rezonabile și să asigure un just echilibru între interesul individual și cel general, al societății. Astfel, dacă printre exemplele oferite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cuprinsul Hotărârii-pilot din 12 octombrie 2010, care să conducă la eficientizarea mecanismului intern de restituire a proprietăților, se numără și plafonarea despăgubirilor (paragraful 235), statul român a optat, în cadrul marjei de apreciere de care dispune, să acorde integral despăgubiri, modificând, însă, doar sistemul de referință al evaluării. Or, dacă această modificare legislativă generează, în concret, o diminuare a valorii totale a despăgubirilor obținute de către persoanele îndreptățite, aceasta este o măsură proporțională cu scopul legitim urmărit (constând în menținerea echilibrului bugetar), putând avea, sub aspectul consecințelor produse, valențele unei plafonări.  … 20.Prin urmare, având în vedere că cele reținute prin deciziile la care s-a făcut referire mai sus își mențin valabilitatea, mutatis mutandis, și în prezenta cauză, excepția de neconstituționalitate urmează să fie respinsă ca neîntemeiată.  … 21.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Maria Coman, Aida Maria Gogonea și Claudia Elena Gogonea în Dosarul nr. 15.309/3/2016 al Tribunalului București – Secția a III-a civilă și constată că prevederile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a III-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 26 martie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Irina-Loredana Gulie––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește