DECIZIA nr. 164 din 22 martie 2022

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 47 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, excepție ridicată de Denisa Maria Bologa în Dosarul nr. 2.241/306/2018 al Judecătoriei Sibiu – Secția civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.064D/2019. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public cu privire la excepția de neconstituționalitate. Acesta pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată, apreciind că nu se impune reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, reprezentată de Decizia nr. 847 din 10 decembrie 2015 și Decizia nr. 196 din 7 aprilie 2016. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 20 februarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 2.241/306/2018, Judecătoria Sibiu – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 47 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, excepție ridicată de Denisa Maria Bologa într-o cauză civilă având ca obiect soluționarea acțiunii în tăgăduirea paternității față de persoana care figurează ca tată în certificatul de naștere și stabilirea paternității față de un alt bărbat. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că dispozițiile art. 47 din Legea nr. 71/2011, privitoare la limitarea dreptului la acțiune în stabilirea filiației, prevăzute de Codul civil, doar în favoarea „copiilor născuți după intrarea lui în vigoare“, încalcă prevederile din Constituție cuprinse în art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii, art. 16 alin. (1) privind egalitatea cetățenilor în fața legii, art. 21 alin. (2) potrivit cărora nicio lege nu poate îngrădi liberul acces la justiție, art. 46 privind garantarea dreptului la moștenire, art. 48 alin. (3) potrivit cărora copiii din afara căsătoriei sunt egali în fața legii cu cei din căsătorie și în art. 53 alin. (1) privind condițiile restrângerii exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. Se mai susține că, în egală măsură, textul de lege criticat ar încălca și prevederile din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene cuprinse în art. 20 potrivit cărora toate persoanele sunt egale în fața legii și în art. 21 alin. (1) care interzice discriminarea de orice fel, bazată pe motive diverse, inclusiv nașterea, precum și prevederile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și ale art. 1 alin. (1) privind interzicerea generală a discriminării din Protocolul nr. 12 adițional la aceeași convenție. … 6.Judecătoria Sibiu – Secția civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că textul de lege criticat nu face decât să reitereze principiul neretroactivității legii civile și, totodată, nu este de natură să încalce principiul egalității în drepturi a cetățenilor, întrucât situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice fără privilegii și discriminări. În ceea ce privește încălcarea dreptului de acces la justiție, arată că partea are posibilitatea de a-și valorifica drepturile conform legii în vigoare la data la care s-a născut situația juridică supusă judecății. Apreciază că nu sunt nesocotite nici celelalte prevederi din Legea fundamentală invocate, nepunându-se în discuție în speță dreptul de moștenire al vreunei părți sau probleme de egalitate în drepturi ale unor copii. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:9.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 10.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 47 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 10 iunie 2011, având următorul conținut: „Stabilirea filiației, tăgăduirea paternității sau orice altă acțiune privitoare la filiație este supusă dispozițiilor Codului civil și produce efectele prevăzute de acesta numai în cazul copiilor născuți după intrarea lui în vigoare.“ … 11.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii, art. 16 alin. (1) privind egalitatea cetățenilor în fața legii, art. 21 alin. (2) potrivit cărora nicio lege nu poate îngrădi liberul acces la justiție, art. 46 privind garantarea dreptului la moștenire, art. 48 alin. (3) potrivit cărora copiii din afara căsătoriei sunt egali în fața legii cu cei din căsătorie și în art. 53 alin. (1) privind condițiile restrângerii exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. Prin raportare la art. 20 din Constituție, se invocă și prevederile din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene cuprinse în art. 20 potrivit cărora toate persoanele sunt egale în fața legii și în art. 21 alin. (1) care interzice discriminarea de orice fel, bazată pe motive diverse, inclusiv nașterea, precum și prevederile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și ale art. 1 alin. (1) privind interzicerea generală a discriminării din Protocolul nr. 12 adițional la aceeași convenție. … 12.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că a mai analizat constituționalitatea textelor de lege criticate, prin prisma unor critici similare. Astfel, de exemplu, prin Decizia nr. 262 din 4 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 763 din 20 august 2020, Decizia nr. 1.062 din 11 decembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 56 din 24 ianuarie 2013, sau Decizia nr. 196 din 7 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 425 din 6 iunie 2016, paragrafele 17-20, Curtea a statuat că situația diferită în care se află titularii dreptului la acțiunea în tăgăduirea paternității, în funcție de data nașterii copilului a cărui paternitate se contestă, derivă din succesiunea în timp a actelor normative în materie, mai concret, din aplicarea principiului general de drept tempus regit actum. Privită din această perspectivă, deosebirea de tratament juridic apare ca fiind întemeiată pe un criteriu obiectiv și rezonabil, fiind astfel de neconceput, în acord cu principiul constituțional al neretroactivității legii civile, ca legea nouă să se aplice și copiilor născuți înainte de intrarea ei în vigoare, respectiv efectele juridice ale legii noi să fie aplicabile și unei situații trecute, și anume nașterea copilului. … 13.Totodată, în legătură cu acest aspect, Curtea a reținut în mod constant că situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului menționat nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice fără privilegii și discriminări. În acest sens sunt Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 18 februarie 2000, Decizia nr. 820 din 9 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 18 ianuarie 2007, și Decizia nr. 1.541 din 25 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 30 din 13 ianuarie 2011, prin care Curtea Constituțională a statuat că respectarea egalității în drepturi, precum și a obligației de nediscriminare, stabilite prin prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție, presupune luarea în considerare a tratamentului pe care legea îl prevede față de cei cărora li se aplică în decursul perioadei în care reglementările sale sunt în vigoare, iar nu în raport cu efectele produse prin reglementările legale anterioare. Reglementările juridice succesive pot prezenta în mod firesc diferențe determinate de condițiile obiective în care au fost adoptate. … 14.De altfel, prin Decizia nr. 755 din 24 iunie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 537 din 16 iulie 2008, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. II din Legea nr. 288/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr. 4/1953 – Codul familiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 749 din 5 noiembrie 2007, și a constatat că sintagma „Dispozițiile prezentei legi privind acțiunea în tăgăduirea paternității, […], sunt aplicabile și în cazul copiilor născuți înainte de intrarea sa în vigoare, chiar dacă cererea este în curs de judecată“ este neconstituțională, fiind în contradicție cu dispozițiile art. 15 alin. (2) din Constituție, în condițiile în care legea nouă se aplică unui drept născut sub imperiul legii vechi. … 15.De asemenea, textul de lege criticat a mai format obiectul controlului de constituționalitate și prin raportare la sintagma „orice altă acțiune privitoare la filiație“. În acest sens, prin Decizia nr. 847 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 128 din 18 februarie 2016, Curtea a constatat că este de neconceput, în acord cu principiul constituțional al neretroactivității legii civile, ca legea nouă să se aplice și copiilor născuți înainte de intrarea ei în vigoare, respectiv ca efectele juridice ale legii noi să fie aplicabile și unei situații trecute, și anume nașterea copilului. … 16.Întrucât autoarea prezentei excepții de neconstituționalitate invocă generic prevederile constituționale și convenționale pretins încălcate, fără o argumentare detaliată, Curtea apreciază că cele statuate în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței deja existente. … 17.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Denisa Maria Bologa în Dosarul nr. 2.241/306/2018 al Judecătoriei Sibiu – Secția civilă și constată că dispozițiile art. 47 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Sibiu – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 22 martie 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește