DECIZIA nr. 163 din 9 martie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Dana-Cristina Bunea.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 68 alin. (2) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Mihaela Zodie în Dosarul nr. 1.923/105/2016 al Tribunalului Prahova – Secția penală. Cauza formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 281D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. Arată, în esență, că lipsa mențiunii exprese a obligației de repartizare aleatorie a soluționării cererilor de abținere sau de recuzare nu determină neconstituționalitatea dispozițiilor art. 68 alin. (2) din Codul de procedură penală în raport cu prevederile din Constituție invocate. Cererea de recuzare se referă la un incident ivit în cursul soluționării cauzei, iar nu la fondul acesteia. … 4.După strigarea cauzei se prezintă partea Achim Grațian Sebastian. Având cuvântul, partea prezintă o serie de aspecte referitoare la cauza în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, pentru a preciza contextul în care a fost invocată aceasta. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea din 14 ianuarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.923/105/2016, Tribunalul Prahova – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 68 alin. (2) din Codul de procedură penală. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de inculpata Mihaela Zodie într-o cauză penală în care s-a formulat o cerere de recuzare. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că art. 68 alin. (2) din Codul de procedură penală este neconstituțional întrucât, printr-o formulare eliptică, imprecisă, creează posibilitatea eludării legii, prin nerepartizarea cauzelor (pe completuri de judecată), în mod aleatoriu, în sistem informatizat. Astfel, textul de lege criticat reglementează procedura de judecată a cererilor de abținere și recuzare, prevăzând că acestea se soluționează de un alt complet al instanței respective, fără să menționeze expres că respectivele cereri „se repartizează aleatoriu“ unui alt complet. Întrucât nu a impus repartizarea aleatorie, legiuitorul a lăsat loc arbitrariului, textul criticat fiind deficitar și din perspectiva lipsei de corelare cu alte prevederi similare din același Cod de procedură penală, de exemplu, art. 344 alin. (1). … 7.Se mai susține că neclaritatea art. 68 alin. (2) din Codul de procedură penală a generat apariția unei alte reguli de repartizare a soluționării cererilor de abținere și de recuzare, prevăzută într-un act administrativ. Art. 110 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor prevede că: „(1) Incidentele procedurale referitoare la incompatibilitatea, recuzarea sau abținerea tuturor membrilor completului de judecată, se vor soluționa de completul cu numărul imediat următor, care judecă în aceeași materie. Dacă în materia respectivă nu mai există decât un singur complet de judecată, incidentele procedurale referitoare la toți membrii completului se vor soluționa de acesta. Dacă nu mai există un complet care judecă în acea materie, incidentele vor fi soluționate de completul din materia și după regulile stabilite de colegiul de conducere al instanței.“ Se poate observa că nu exista nicio repartizare aleatorie a soluționării cererilor de abținere sau recuzare, ele fiind soluționate mereu de același complet, și anume cel cu numărul imediat următor completului recuzat. În acest fel, elementul aleatoriu, care asigură obiectivitate în repartizarea cauzelor, este complet eliminat. … 8.Potrivit autoarei excepției, din economia art. 124 și art. 126 alin. (2) din Constituție rezultă că justiția se înfăptuiește în numele legii, judecătorii se supun numai legii, iar competența instanțelor și procedura de judecată sunt prevăzute numai de lege. Curtea Constituțională a stabilit că prin „lege“ se înțelege legea adoptată de Parlament sau ordonanța emisă de Guvern. Totodată, art. 2 din Codul de procedură penală consacră legalitatea procesului penal. În acord cu cele statuate de Constituție și legea procedurală (generală), Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, ca lege specială, prevede repartizarea aleatorie, după cum urmează: „Art. 53. – (1) Repartizarea cauzelor pe complete de judecată se face în mod aleatoriu, în sistem informatizat. (2) Cauzele repartizate unui complet de judecată nu pot fi trecute altui complet decât în condițiile prevăzute de lege.“ Fiind incomplet, deficitar, imprecis, textul de lege criticat a făcut posibilă intervenția unei alte autorități a statului, și anume Consiliul Superior al Magistraturii, care nu e for legiuitor, pentru a definitiva/clarifica procedura desemnării completului de judecată care soluționează abținerile/recuzările. Cu alte cuvinte, destinatarul normei a devenit legiuitor, emițând un raționament care nu poate fi decât unul subiectiv și, în consecință, discreționar. Pentru aceste considerente se solicită admiterea excepției și constatarea neconstituționalității sintagmei „alt complet de judecată“ din cuprinsul art. 68 alin. (2) din Codul de procedură penală. … 9.Tribunalul Prahova – Secția penală, cu referire la susținerile autoarei excepției, observă că aceasta are interes procesual în prezenta cauză, formulând o cerere de recuzare, iar excepția formulată are legătură cu cauza dedusă judecății. Ca urmare, excepția de neconstituționalitate este admisibilă. Arată, totodată, că în contextul în care, prin Regulament, Consiliul Superior al Magistraturii a și indicat completul care urmează să soluționeze o astfel de cerere, principiul de repartizare aleatorie a cauzelor în cazul acestor incidente procedurale nu mai este respectat. … 10.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul judecătorului-raportor, concluziile procurorului, susținerile părții prezente, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie art. 68 alin. (2) din Codul de procedură penală, având următorul cuprins: „Abținerea sau recuzarea judecătorului care face parte din completul de judecată se soluționează de un alt complet de judecată.“ … 14.În susținerea neconstituționalității normelor criticate, autoarea excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5), potrivit cărora „În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie“, ale art. 124 alin. (1) și (3), potrivit cărora „(1) Justiția se înfăptuiește în numele legii.(…) (3) Judecătorii sunt independenți și se supun numai legii.“, și ale art. 126 alin. (2), potrivit cărora „Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“. … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 68 alin. (2) din Codul de procedură penală sunt criticate, în esență, pentru pretinsa imprecizie în redactare/redactarea eliptică, de natură a permite eludarea legii, prin nerepartizarea cauzelor (pe completuri de judecată), în mod aleatoriu, în sistem informatizat. Această pretinsă neclaritate a generat apariția unei alte reguli de repartizare a soluționării cererilor de abținere și de recuzare, prevăzută într-un act administrativ, și anume Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, având ca emitent Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, încălcându-se astfel dispozițiile constituționale invocate. … 16.Față de criticile formulate Curtea observă, mai întâi, că a mai examinat susțineri similare care au vizat aceeași soluție legislativă, cuprinsă însă în art. 50 alin. (1) din Codul de procedură civilă, potrivit căruia „Abținerea sau recuzarea se soluționează de un alt complet al instanței respective, în compunerea căruia nu poate intra judecătorul recuzat sau care a declarat că se abține. (…)“. Și cu acele prilejuri s-a susținut că normele criticate încalcă aceleași dispoziții constituționale întrucât, „printr-o formulare eliptică și imprecisă, creează posibilitatea eludării legii, prin nerepartizarea cauzelor (pe completuri de judecată) în mod aleatoriu, în sistem informatizat. Textul criticat din Codul de procedură civilă reglementează procedura de judecată a cererilor de abținere și recuzare, prevăzând că acestea «se soluționează de un alt complet al instanței respective» fără să menționeze expres că respectivele cereri se repartizează aleatoriu unui alt complet, iar, din această perspectivă, neimpunând obligativitatea repartizării aleatorii, legiuitorul a lăsat loc arbitrariului, textul criticat fiind, astfel, deficitar din perspectiva lipsei de corelare cu prevederi similare din Codul de procedură civilă“. … 17.Respingând ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate, Curtea a invocat decizii pronunțate în aceeași materie, arătând că „prin această jurisprudență, Curtea a reținut, în esență, că recuzarea nu constituie o acțiune de sine stătătoare, ci o procedură integrată procesului în curs de judecată, al cărei scop este tocmai asigurarea desfășurării normale a judecății. Curtea a observat că reglementarea criticată se circumscrie domeniului de reglementare a procedurii de judecată, care, potrivit dispozițiilor art. 126 alin. (2) din Constituție, este atributul exclusiv al legiuitorului. Regulile de procedură instituite prin reglementarea criticată se justifică prin intenția legiuitorului de a împiedica tergiversarea nejustificată a înfăptuirii actului de justiție, ceea ce contribuie la respectarea dreptului părților la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, ținându-se seama și de interesele legitime ale celorlalte părți, nu numai de cele ale părții care a formulat cererea de recuzare“ (Decizia nr. 366 din 28 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 12 august 2019, paragraful 21). … 18.Referitor la pretinsa încălcare a art. 1 alin. (5) din ConstituțieCurtea a observat că „așa cum s-a statuat în jurisprudența Curții Constituționale (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 717 din 29 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 216 din 23 martie 2016), făcând referire la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, semnificația noțiunii de previzibilitate depinde într-o mare măsură de conținutul textului despre care este vorba și de domeniul pe care îl acoperă, precum și de numărul și de calitatea destinatarilor săi. Având în vedere principiul aplicabilității generale a legilor, Curtea de la Strasbourg a reținut că formularea acestora nu poate prezenta o precizie absolută. Oricât de clar ar fi redactată o normă juridică, în orice sistem de drept, există un element inevitabil de interpretare judiciară, iar nevoia de elucidare a punctelor neclare și de adaptare la circumstanțele schimbătoare va exista întotdeauna. În acest context, Curtea subliniază că normele de procedură criticate nu trebuie interpretate în mod singular, disparat, ci trebuie avută în vedere o coroborare a acestora cu întreg cadrul legislativ în materie. În acest sens sunt și prevederile art. 110 alin. (1) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, astfel cum a fost aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.375/2015, potrivit cărora «Incidentele procedurale referitoare la incompatibilitatea, recuzarea sau abținerea tuturor membrilor completului de judecată, se vor soluționa de completul cu numărul imediat următor, care judecă în aceeași materie. Dacă în materia respectivă nu mai există decât un singur complet de judecată, incidentele procedurale referitoare la toți membrii completului se vor soluționa de acesta. Dacă nu mai există un complet care judecă în acea materie, incidentele vor fi soluționate de completul din materia și după regulile stabilite de colegiul de conducere al instanței»“ (Decizia nr. 366 din 28 mai 2019, precitată, paragraful 24). … 19.Întrucât soluția și considerentele menționate se referă la aceeași soluție legislativă, nefiind relevant, din această perspectivă, faptul că norma care o consacră este cuprinsă într-un alt text de lege, Curtea consideră că decizia de respingere a excepției de neconstituționalitate și considerentele care au fundamentat-o sunt valabile și în prezenta cauză, în temeiul art. 147 alin. (4) din Constituție. … 20.Distinct de considerentele enunțate, Curtea reține că principiul distribuirii aleatorii a cauzelor stă la baza desfășurării activității de judecată, fiind reglementat ca atare în art. 11 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora „Activitatea de judecată se desfășoară cu respectarea principiilor distribuirii aleatorii a dosarelor și continuității, cu excepția situațiilor în care judecătorul nu poate participa la judecată din motive obiective“. Potrivit art. 53 alin. (1) din același act normativ, „Repartizarea cauzelor pe complete de judecată se face în mod aleatoriu, în sistem informatizat“. … 21.Interpretând noțiunea de „cauză“ cuprinsă în dispozițiile art. 53 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal a reținut, de exemplu, prin Decizia nr. 5.103/2011, că „aplicarea metodei de interpretare logico-sistematică a legii (…) conduce la concluzia (…) în sensul că noțiunea de «cauză» se referă la litigiile «de fond», iar nu și la incidentele ivite în cursul soluționării acestora, precum recuzarea judecătorilor.(…) Doctrina procesual-civilă definește abținerea și recuzarea drept incidente procedurale privind compunerea sau constituirea instanței învestite cu soluționarea unui litigiu, fără a le conferi identitatea unui proces de sine-stătător.(…)“. În același sens, Curtea Constituțională a reținut prin Decizia nr. 366 din 28 mai 2019, precitată, paragraful 23, că „cererea de recuzare nu vizează fondul cauzei“. … 22.Cu privire la conținutul noțiunii de „repartizare aleatorie“, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal a reținut, în Decizia nr. 5.103/2011, că „este indiscutabil că repartizarea cauzelor în mod aleatoriu este o normă de organizare judiciară cu rang de principiu, instituită prin art. 11 și 53 din Legea nr. 304/2004 cu scopul de a conferi o garanție în plus independenței funcționale a judecătorului și imparțialității actului de justiție, principala modalitate de repartizare aleatorie fiind cea informatică. Art. 139 din aceeași lege delegă însă Consiliului Superior al Magistraturii atribuția de a adopta norme secundare în vederea organizării executării legii și îi conferă o anumită marjă de apreciere în acest sens, de vreme ce prin regulamentul de ordine interioară adoptat de Consiliul Superior al Magistraturii se stabilesc «modul și criteriile de repartizare a cauzelor pe complete de judecată, în vederea asigurării respectării principiilor distribuției aleatorii și continuității». Dreptul de apreciere pe care legea îl conferă autorității emitente este menit să asigure normelor administrative de organizare a instanțelor acea flexibilitate necesară asigurării interesului public al bunei înfăptuiri a justiției, care, pe lângă principiul enunțat în art. 11 din Legea nr. 304/2004, este guvernată de o serie de alte garanții ale dreptului la un proces echitabil, consacrat în instrumente juridice interne și internaționale, garanții între care se numără și termenul rezonabil, care ar putea fi afectat prin aplicarea rigidă a repartizării aleatorii, exclusiv în sistem informatic, pentru orice tip de cerere accesorie sau incidentală ivită în cursul unui litigiu“. … 23.Considerentele citate se referă la interpretarea și aplicarea legii realizată de o instanță de judecată, iar nu, în sine, la constituționalitatea dispozițiilor legale. Curtea apreciază însă că sunt relevante în prezenta cauză, deoarece raționamentul logico-juridic pe care îl enunță este deopotrivă aplicabil în evaluarea constituționalității dispozițiilor criticate în fața Curții Constituționale, câtă vreme exprimă justul echilibru pe care legiuitorul, în aplicarea dispozițiilor constituționale ale art. 124 – Înfăptuirea justiției și art. 126 – Instanțele judecătorești, trebuie să îl asigure în privința respectării tuturor principiilor care guvernează activitatea instanțelor judecătorești. Astfel, niciunul dintre aceste principii nu trebuie interpretat și aplicat rigid, ad absurdum, întrucât ar fi în detrimentul respectării celorlalte principii incidente și al înfăptuirii justiției în ansamblu. … 24.În concret, repartizarea aleatorie în sistem informatizat a tuturor incidentelor ivite în cursul soluționării proceselor pe rolul instanțelor judecătorești ar conduce la prelungirea nejustificată sau chiar blocarea activității de judecată. Tocmai de aceea, o anumită flexibilitate este de dorit, câtă vreme nu afectează principiile de înfăptuire a justiției în substanța lor – în speță, câtă vreme nu este pusă în discuție repartizarea aleatorie a litigiilor „de fond“. Or, din acest punct de vedere, se observă că, potrivit art. 110 alin. (2) din Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.375/2015 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al instanțelor judecătorești, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 970 din 28 decembrie 2015, „Dacă în urma soluționării incidentelor procedurale prevăzute la alin. (1) [n.a. referitoare la incompatibilitatea, recuzarea sau abținerea tuturor membrilor completului de judecată] se constată că, din motive prevăzute de lege, completul căruia i-a fost repartizată aleatoriu cauza nu este în măsură să judece, dosarul se repartizează aleatoriu. Dacă mai există un singur complet care judecă în acea materie, cauza se repartizează acestuia“. … 25.În concluzie, lipsa mențiunii exprese a obligației de repartizare aleatorie a soluționării cererilor de abținere sau de recuzare nu determină neconstituționalitatea dispozițiilor art. 68 alin. (2) din Codul de procedură penală în raport cu prevederile din Constituție invocate. Redactarea dată de legiuitor permite o abordare flexibilă în privința stabilirii completului de judecată competent să soluționeze aceste cereri, asigurând, totodată, exigențele de imparțialitate a instanței de judecată, prin stabilirea expresă a regulii în sensul că întotdeauna acest complet trebuie să fie „altul“ decât cel din care face parte judecătorul recuzat. În măsura în care, prin acte de aplicare a legii, precum Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, invocat anterior, s-ar încălca dispozițiile legale referitoare la principiile ce guvernează activitatea de judecată, partea interesată le poate contesta la instanțele judecătorești competente. … 26.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Mihaela Zodie în Dosarul nr. 1.923/105/2016 al Tribunalului Prahova – Secția penală și constată că dispozițiile art. 68 alin. (2) din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Prahova – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 9 martie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Prim-magistrat-asistent,
Marieta Safta–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește