DECIZIA nr. 163 din 21 martie 2024

Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare. Excepția a fost ridicată de Doru Paraschiv în Dosarul nr. 1.575/2/2014*/a4 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.628D/2020. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra faptului că dosarul este la al doilea termen de judecată. La primul termen de judecată, din data de 14 martie 2024, având în vedere cererea formulată de avocatul autorului excepției, a fost acordat un nou termen, pentru data de 21 martie 2024, în vederea pregătirii apărării. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens, arată că, potrivit dispozițiilor de lege criticate, calitatea de cadru militar în activitate se menține și când militarul este pus la dispoziție. Reglementarea este clară, având un caracter general și previzibil, având în vedere contextul reglementării și destinatarii acesteia. În ansamblul reglementării se regăsesc precizări cu privire la durata măsurii punerii la dispoziție, respectiv art. 82 și 85 din Legea nr. 80/1995. Arată și că textul de lege criticat nu aduce atingere prevederilor art. 41 din Constituție, întrucât, pe durata punerii la dispoziție, militarul se află în activitate, beneficiind de salariul prevăzut de lege. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 23 iunie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 1.575/2/2014*/a4, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare. Excepția a fost ridicată de Doru Paraschiv într-o cauză în contencios administrativ, aflată în etapa procesuală a recursului. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că punerea la dispoziție este o instituție insuficient reglementată de Legea nr. 80/1995. Fiind un caz excepțional de încetare a raporturilor de muncă ale cadrelor militare – respectiv atunci când trec în rezervă sau în retragere – cu mare impact asupra drepturilor acestora, procedura punerii la dispoziție trebuie să fie clar și precis reglementată. Or, se constată că există o singură prevedere legală care stabilește procedura punerii la dispoziție, cuprinsă în art. 89 din Legea nr. 80/1995, articol de lege care reglementează și suspendarea raporturilor de muncă. Din analiza și interpretarea sistematică a acestei reglementări rezultă că măsura punerii la dispoziție este de o gravitate mai severă decât cea a suspendării. … 6.Autorul excepției consideră că reglementarea este lipsită de claritate și precizie, întrucât punerea la dispoziție trebuie precedată cel puțin de măsura suspendării din funcție și de toate procedurile prevăzute pentru exercitarea controlului și prevenirea unei exercitări abuzive a acestei măsuri. … 7.Mai susține și că durata măsurii nu este precizată de lege. Dacă se acceptă că durata acestei măsuri are limita prevăzută de art. 89 din Legea nr. 80/1995, se poate constata intervenția unei alte situații obiective, respectiv aceea că perioada de 6 luni este cel mai adesea insuficientă pentru finalizarea urmăririi penale și judecății. … 8.Autorul excepției consideră că sunt încălcate și prevederile constituționale ale art. 41 alin. (1) și cele ale art. 20 prin raportare la art. 6 pct. 1 și art. 7 lit. d) din Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale, întrucât procedura punerii la dispoziție îngrădește dreptul la muncă și nu sunt oferite suficiente garanții drepturilor cadrelor militare. Se mai arată că dispozițiile de lege criticate sunt neconstituționale, întrucât transformă un caz de modificare a raportului de muncă într-un caz de încetare a raportului de muncă. … 9.Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că dispozițiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituționale invocate de autorul excepției, nefiind încălcate cerințele referitoare la claritatea și previzibilitatea normei de lege. De altfel, apreciază că, în realitate, criticile formulate vizează aspecte de aplicare a Legii nr. 80/1995, ce urmează a fi verificată, sub aspectul legalității, de instanța de contencios administrativ. … 10.În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispozițiile art. 4 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 20 iulie 1995, în redactarea anterioară modificărilor aduse prin art. I pct. 4 din Legea nr. 101/2019 pentru modificarea și completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 371 din 13 mai 2019. Examinând critica de neconstituționalitate, Curtea reține că aceasta vizează, în realitate, doar dispozițiile art. 4 lit. a) din Legea nr. 80/1995, care au următoarea redactare:Cadrele militare se pot afla în una dintre următoarele situații:a)în activitate, când ocupă o funcție militară. Calitatea de cadru militar în activitate se menține și pe timpul cât acestea sunt eliberate din funcții pentru a urma diferite forme de pregătire în interesul serviciului, precum și atunci când sunt puse la dispoziție: în vederea încadrării sau trecerii în rezervă ori în retragere; pentru cazurile de boală stabilite prin hotărâre a Guvernului; pe timpul cât sunt în captivitate.Pot fi ofițeri, maiștri militari sau subofițeri în activitate persoanele care au cetățenie română și domiciliul în țară; …  … 14.Autorul excepției arată că dispozițiile de lege criticate sunt contrare prevederilor constituționale cuprinse în art. 41 alin. (1) privind dreptul la muncă și în art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, raportat la prevederile art. 6 pct. 1 și art. 7 lit. d) din Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale, referitoare la dreptul la muncă și dreptul la odihnă, timpul liber, limitarea rațională a duratei muncii și concediile periodice plătite, precum și remunerarea zilelor de sărbătoare. Curtea constată și faptul că autorul excepției invocă lipsa de claritate și previzibilitate a normelor legale, astfel că apreciază că are în vedere și dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție, referitoare la obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor. … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile art. 4 din Legea nr. 80/1995 reglementează trei situații în care se pot afla cadrele militare, respectiv în activitate, în rezervă ori în retragere. Fiecare dintre aceste situații atrage un regim juridic diferit, cu consecințe distincte asupra obligațiilor și drepturilor cadrelor militare. … 16.În speță este vizată situația reglementată de art. 4 lit. a) din Legea nr. 80/1995, respectiv cea a cadrului militar în activitate pentru care s-a dispus punerea la dispoziție în vederea încadrării sau trecerii în rezervă ori în retragere, autorul excepției susținând că aceste dispoziții de lege sunt lipsite de claritate și previzibilitate, întrucât sunt incomplete, punerea la dispoziție trebuind să fie precedată cel puțin de măsura suspendării din funcție și de alte măsuri care să prevină exercitarea abuzivă a acestei măsuri. De asemenea, arată că nu este reglementată durata acestei măsuri. … 17.Referitor la critica autorului privind lipsa de claritate și previzibilitate a textelor de lege criticate, Curtea reține că, potrivit jurisprudenței sale privind art. 1 alin. (5) din Constituție, una dintre cerințele principiului respectării legilor vizează calitatea actelor normative (Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 19 februarie 2014, paragraful 225). În acest sens Curtea a constatat că, de principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de clar și precis pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate – care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist – să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat. Desigur, poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală și o anumită suplețe poate chiar să se dovedească de dorit, suplețe care nu afectează însă previzibilitatea legii (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, Decizia nr. 743 din 2 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 16 august 2011, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012, sau Decizia nr. 447 din 29 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 674 din 1 noiembrie 2013). … 18.Examinând criticile formulate de autorul excepției prin prisma acestor repere jurisprudențiale, Curtea apreciază că susținerile referitoare la necesitatea instituirii unei aplicări graduale a măsurilor suspendării și punerii la dispoziție nu vizează conținutul reglementării supuse controlului de constituționalitate, ci constituie, în realitate, o solicitare de modificare a concepției legislative actuale, care privește suspendarea și punerea la dispoziție a două instituții juridice distincte, aplicabile unor situații diferite. … 19.Curtea reține astfel că, potrivit Legii nr. 80/1995, suspendarea din funcție are loc atunci când cadrele militare se află în concediu fără plată (art. 14^1 alin. 5) ori pe perioada în care cadrele militare în activitate din Ministerul Apărării Naționale, fiind în stare de arest preventiv, sunt urmărite penal, trimise în judecată ori sunt judecate de către instanțele judecătorești (art. 89 alin. 2). Pe durata suspendării, cadrele militare nu beneficiază de niciun drept din partea Ministerului Apărării Naționale, cu excepția celui privind folosirea locuinței de serviciu ori a celui privind suportarea de către Ministerul Apărării Naționale a sumelor necesare pentru asigurarea asistenței juridice a cadrelor militare pentru fapte săvârșite de către acestea în exercitarea, potrivit legii, a atribuțiilor de serviciu, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale. … 20.Punerea la dispoziție, pe de altă parte, are loc în vederea încadrării sau trecerii în rezervă ori în retragere [art. 4 lit. a)]. Cadrele militare pot fi puse la dispoziție, în vederea încadrării, după ce s-au aflat în concediu fără plată (art. 14^1 alin. 9), ca urmare a limitării nivelului de acces la informații clasificate, precum și atunci când sunt trimise în judecată sau sunt judecate de către instanțele judecătorești în stare de libertate pentru fapte în legătură cu exercitarea atribuțiilor funcțiilor în care sunt încadrate (art. 89 alin. 4 și 5). Spre deosebire de suspendare, în cazul punerii la dispoziție, cadrele militare îndeplinesc atribuțiile stabilite, în scris, de comandanții unităților din care fac parte și beneficiază de drepturile bănești corespunzătoare gradului pe care îl au, la minimum, precum și de celelalte drepturi stabilite cadrelor militare în activitate conform dispozițiilor legale (art. 89 alin. 6). … 21.Prin urmare, având în vedere dispozițiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului, această critică urmează să fie respinsă ca inadmisibilă. … 22.Cât privește critica referitoare la durata punerii la dispoziție, Curtea reține că prevederile art. 82 din Legea nr. 80/1995 stabilesc termenele în care se soluționează situația ofițerilor, a maiștrilor militari și a subofițerilor în activitate care sunt puși la dispoziție astfel: a) pentru cei puși la dispoziție în vederea încadrării sau trecerii în rezervă ori în retragere, în termen de cel mult 3 luni. În cazuri excepționale, cu aprobarea ministrului apărării naționale, acest termen poate fi prelungit cu încă cel mult 3 luni; b) pentru cei puși la dispoziție în cazurile de boală stabilite prin hotărâre a Guvernului, la expirarea termenului de internare și a concediilor medicale pentru tratament, fără a depăși termenul maxim prevăzut de reglementările în vigoare pentru bolnavii salariați în administrația publică; c) pentru cei căzuți în captivitate, în termen de cel mult 3 luni de la înapoierea în țară. Astfel, critica autorului excepției de neconstituționalitate apare ca fiind neîntemeiată. … 23.În continuare, analizând critica de neconstituționalitate referitoare la restrângerea exercițiului dreptului la muncă, instanța constituțională reține că, așa cum prevede chiar textul de lege supus controlului de constituționalitate, punerea la dispoziție este o măsură care privește cadrele militare aflate în activitate, dar care sunt eliberate din aceste funcții pentru situațiile enumerate de lege, amintite mai sus. Prin urmare, așa cum a reținut Curtea Constituțională și prin Decizia nr. 345 din 23 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 824 din 10 octombrie 2019, regimul juridic aplicabil care constă într-o restrângere a drepturilor cadrelor militare, în sensul că acestea beneficiază de drepturile bănești corespunzătoare gradului pe care îl au, la minimum, este justificat de faptul că persoana pusă la dispoziție nu mai are aceleași atribuții ca acelea ce îi reveneau potrivit gradului și funcției sale anterior, ci îndeplinește numai unele sarcini atribuite de comandant (art. 89 alin. 6). … 24.Raportat la criticile formulate, Curtea apreciază că sunt relevante și cele reținute prin Decizia nr. 332 din 21 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 541 din 2 iulie 2019, paragraful 25, când a fost analizată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 85 alin. 1 lit. n) din Legea nr. 80/1995, ridicată de același autor din prezenta cauză. Textul de lege analizat prevede că ofițerii, maiștrii militari și subofițerii în activitate pot fi trecuți în rezervă sau direct în retragere, după caz, după punerea la dispoziție, potrivit legii, ca urmare a limitării nivelului de acces la informații clasificate, atunci când nu se identifică o funcție corespunzătoare gradului deținut cu o prevedere a nivelului de acces la informații clasificate înscrisă în fișa postului, la nivelul acordat după limitare. Cu acel prilej, Curtea a reținut că nu se poate susține că dispozițiile de lege criticate ar permite desființarea raporturilor de muncă în mod arbitrar, deoarece trecerea în rezervă sau direct în retragere se face doar în caz de limitare a nivelului de acces la informații clasificate și numai atunci când, după punerea la dispoziție, nu se identifică o funcție corespunzătoare noului nivel de acces la informații clasificate. Totodată, Curtea a reținut că, pe perioada punerii la dispoziție, persoana în cauză beneficiază de drepturile salariale, potrivit legii, iar instituția militară are obligația de a face demersuri pentru identificarea unei funcții corespunzătoare noului nivel de acces la informațiile clasificate. Având în vedere aceste considerente, Curtea a respins critica de neconstituționalitate ca neîntemeiată. … 25.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Doru Paraschiv în Dosarul nr. 1.575/2/2014*/a4 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 4 lit. a) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 21 martie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Patricia-Marilena Ionea

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește