DECIZIA nr. 161 din 21 martie 2024

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice și întărirea disciplinei financiare și de modificare și completare a unor acte normative, excepție ridicată de unitatea administrativ-teritorială Odorheiu Secuiesc, prin primar, în Dosarul nr. 985/96/2019 al Curții de Apel Târgu Mureș – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 470D/2020. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că autoarea excepției de neconstituționalitate a depus concluzii scrise prin care solicită admiterea excepției și judecarea cauzei în lipsă. … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, context în care arată că dispozițiile criticate au mai format obiectul controlului de constituționalitate, menționând jurisprudența, în materie, Curții Constituționale, spre exemplu, Decizia nr. 444 din 11 iulie 2019. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea din 3 martie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 985/96/2019, Curtea de Apel Târgu Mureș – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice și întărirea disciplinei financiare și de modificare și completare a unor acte normative, excepție ridicată de unitatea administrativ-teritorială Odorheiu Secuiesc, prin primar, într-o cauză având ca obiect soluționarea recursului declarat într-un litigiu întemeiat pe dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 26/2012 și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 470D/2020. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că, potrivit prevederilor criticate, în situația în care serviciile juridice nu pot fi asigurate de către personalul de specialitate juridică angajat în unitatea administrativ-teritorială, acestea pot fi achiziționate numai cu aprobarea consiliilor locale. Or, atât prevederile Legii administrației publice locale nr. 215/2001, cât și cele ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ statuează că unitatea administrativ-teritorială este reprezentată de primar, acesta având atribuția de a delega reprezentarea în fața instanței judecătorești către o persoană cu studii superioare juridice de lungă durată din cadrul aparatului de specialitate al primarului/consilier juridic sau către un avocat, în condițiile legii. În acest context, se arată că prevederile criticate sunt în contradicție cu normele generale antereferite și obstrucționează accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, în condițiile în care primarul nu își poate exercita dreptul și obligația prevăzute de lege de a reprezenta interesele unității administrativ-teritoriale, mai ales în ipoteza în care consiliul local, din motive politice legate de intenția de a nu se afla adevărul în legătură cu crearea unor (presupuse) prejudicii de către anumiți operatori economici, respinge proiectul de hotărâre inițiat în sensul prevederilor criticate.  … 7.Curtea de Apel Târgu Mureș – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât sunt create toate premisele pentru a se da eficiență și expresie principiilor prevăzute de dispozițiile constituționale menționate în susținerea excepției, tocmai pentru a se asigura dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil, iar stabilirea anumitor condiții în care se pot achiziționa de către instituțiile și autoritățile publice servicii de consultanță și de asistență juridică nu este de natură să îngrădească aceste drepturi. … 8.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.  … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. I alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice și întărirea disciplinei financiare și de modificare și completare a unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 12 iunie 2012, care au următorul cuprins: (1)Autoritățile și instituțiile publice ale administrației publice centrale și locale, indiferent de modul de finanțare și subordonare, societățile naționale, companiile naționale și societățile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum și regiile autonome care au în structura organizatorică personal propriu de specialitate juridică nu pot achiziționa servicii juridice de consultanță, de asistență și/sau de reprezentare.(2)În situații temeinic justificate, în care activitățile juridice de consultanță, de asistență și/sau de reprezentare, necesare autorităților și instituțiilor publice prevăzute la alin. (1), nu se pot asigura de către personalul de specialitate juridică angajat în aceste entități, pot fi achiziționate servicii de această natură, în condițiile legii, numai cu aprobarea:a)ordonatorilor principali de credite pentru autoritățile și instituțiile publice ale administrației publice centrale; … b)consiliilor locale, consiliilor județene sau Consiliului General al Municipiului București, după caz, pentru autoritățile și instituțiile publice ale administrației publice locale.“ …  … 12.În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil. … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autoarea acesteia este nemulțumită de faptul că, deși atât Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, în prezent abrogată, cât și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019, statuează că atribuția primarului de reprezentare în justiție poate fi exercitată în numele primarului de către o persoană cu studii superioare juridice de lungă durată din cadrul aparatului de specialitate al primarului/consilier juridic sau un avocat, art. I alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2012 obstrucționează posibilitatea de a fi reprezentat de către un avocat.  … 14.Din evaluarea cadrului legal învederat, Curtea observă că, într-adevăr, potrivit art. 109 alin. (1)-(3) din Codul administrativ, care constituie dreptul comun în materie, reprezentarea în justiție a unităților administrativ-teritoriale se asigură de către primar sau de către președintele consiliului județean, care stau în judecată în calitate de reprezentant legal al unității administrativ-teritoriale, pentru apărarea drepturilor și intereselor legitime ale acesteia, iar această atribuție poate fi exercitată în numele primarului sau, după caz, al președintelui consiliului județean de către consilierul juridic din aparatul de specialitate ori de către un avocat angajat în condițiile legii.  … 15.Față de această împrejurare, Curtea reține că, pe de o parte, exercitarea atribuției de reprezentare în justiție poate fi delegată în condițiile legii, iar, pe de altă parte, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2012 reprezintă o aplicare a expresiei „în condițiile legii“, aceasta reglementând condițiile în care autoritățile și instituțiile publice ale administrației publice centrale și locale pot achiziționa servicii juridice de consultanță, de asistență și/sau de reprezentare, norme care au caracter special față Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 și, desigur, aplicabilitate potrivit principiului specialia generalibus derogant.  … 16.Referitor la dispozițiile criticate, Curtea observă că acestea au mai format obiectul controlului de constituționalitate, în raport cu critici și prevederi constituționale similare, sens în care sunt, spre exemplu,Decizia nr. 639 din 13 decembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 493 din 7 iunie 2023, Decizia nr. 444 din 11 iulie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 913 din 13 noiembrie 2019, sau Decizia nr. 517 din 5 iulie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 873 din 1 noiembrie 2016, prin care Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate. … 17.De asemenea, Curtea constată că în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 26/2012 sunt prezentate motivele care au condus la adoptarea acestui act normativ, respectiv pentru a implementa unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice și de întărire a disciplinei financiare, întrucât, astfel cum reiese din expunerea de motive a legii de aprobare a ordonanței de urgență, în urma verificărilor efectuate de Curtea de Conturi asupra modului de formare, administrare și întrebuințare a resurselor financiare ale statului, s-au constatat o serie de nereguli cu privire la anumite zone de utilizare a fondurilor publice, respectiv faptul că, pentru aceeași activitate cu caracter juridic, o autoritate sau instituție publică a efectuat și cheltuieli cu personalul propriu de specialitate juridică, și cheltuieli cu firme de avocatură private. … 18.În ceea ce privește asigurarea serviciilor juridice de consultanță, de asistență și/sau de reprezentare pentru autoritățile și instituțiile publice ale administrației publice centrale și locale, indiferent de modul de finanțare și subordonare, societățile naționale, companiile naționale și societățile cu capital integral sau majoritar de stat, precum și regiile autonome, care au în structura organizatorică personal propriu de specialitate juridică, s-a instituit regula potrivit căreia aceste servicii se asigură, în primul rând, de către personalul propriu, respectiv de către personalul de specialitate juridică angajat în aceste entități. Însă, în situații temeinic justificate, în care activitățile juridice de consultanță, de asistență și/sau de reprezentare, necesare entităților mai sus menționate, nu pot fi asigurate de către personalul de specialitate juridică angajat în aceste entități, pot fi achiziționate servicii de această natură, în condițiile legii. … 19.Așadar, în situații temeinic justificate, în care activitățile juridice de consultanță, de asistență și/sau de reprezentare, necesare autorităților și instituțiilor publice prevăzute la art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2012, nu se pot asigura de către personalul de specialitate juridică angajat la aceste entități, pot fi achiziționate servicii de această natură, în condițiile legii, numai cu aprobarea ordonatorilor principali de credite pentru autoritățile și instituțiile publice ale administrației publice centrale, sau cu aprobarea consiliilor locale, a consiliilor județene sau a Consiliului General al Municipiului București, după caz, pentru autoritățile și instituțiile publice ale administrației publice locale.  … 20.Față de cele prezentate, se observă că prin Decizia nr. 517 din 5 iulie 2016, precitată, paragraful 30, Curtea a arătat că nu poate reține pretinsa încălcare a prevederilor art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiție și ale art. 24 referitor la dreptul la apărare sau a dispozițiilor art. 6 privind dreptul la un proces echitabil și ale art. 13 cu privire la dreptul la un recurs efectiv din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, deoarece prin normele criticate nu se îngrădește în niciun fel accesul la justiție sau dreptul la apărare, ci se stabilesc anumite condiții în care se pot achiziționa de către instituțiile și autoritățile publice servicii de consultanță, tocmai pentru a se asigura dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil. Aceste considerente sunt aplicabile mutatis mutandis și în prezenta cauză, astfel că, din perspectiva pretinsei încălcări a dispozițiilor art. 21 alin. (1)-(3) din Constituție, excepția de neconstituționalitate urmează să fie respinsă ca neîntemeiată.  … 21.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile mai sus menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. … 22.Referitor la aspectele învederate de către autoarea excepției de neconstituționalitate cu privire la faptul că primarul nu și-ar putea exercita dreptul și obligația prevăzute de lege de a reprezenta interesele unității administrativ-teritoriale, mai ales în ipoteza în care consiliul local, din diferite motive, nu adoptă o hotărâre pentru achiziționarea serviciilor juridice de consultanță, de asistență și/sau de reprezentare, Curtea reține că acestea sunt chestiuni ce țin de diligența cu care autoritățile îndrituite cu interpretarea și aplicarea legii concură la transpunerea în practică a acesteia, nefiind aspecte ce țin de constituționalitatea unui text legal. … 23.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,  … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de unitatea administrativ-teritorială Odorheiu Secuiesc, prin primar, în Dosarul nr. 985/96/2019 al Curții de Apel Târgu Mureș – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. I alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice și întărirea disciplinei financiare și de modificare și completare a unor acte normative sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Târgu Mureș – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 21 martie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Ionița Cochințu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește