DECIZIA nr. 161 din 16 martie 2017

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. XV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea și completarea unor acte normative și alte măsuri fiscal-bugetare, excepție ridicată de Florina Mohora în Dosarul nr. 46.470/300/2015 al Judecătoriei Sectorului 2 din București – Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 63D/2016. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 98D/2016 și nr. 178D/2016, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. XV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea și completarea unor acte normative și alte măsuri fiscal-bugetare, excepție ridicată de Societatea Civilă de Avocați Enescu Cuc din București în Dosarul nr. 93.324/299/2015 al Judecătoriei Sectorului 1 din București și de Iulian Lixandru în Dosarul nr. 49.549/300/2015 al Judecătoriei Sectorului 2 din București – Secția civilă. De asemenea, Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 181D/2016, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. XV alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea și completarea unor acte normative și alte măsuri fiscal-bugetare, excepție ridicată de Marius-Sabin Miron în Dosarul nr. 7.170/30/2015 al Tribunalului Timiș – Secția de contencios administrativ și fiscal. … 4.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 5.Magistratul-asistent referă asupra faptului că, în Dosarul nr. 98D/2016, autoarea excepției a depus o cerere scrisă prin care solicită judecarea în lipsă. De asemenea, mai referă asupra faptului că, în Dosarul nr. 181D/2016, autorul excepției a depus la dosar o copie a Deciziei civile nr. 61 din 20 octombrie 2016, pronunțată de Tribunalul Timiș – Secția de contencios administrativ și fiscal, care face trimitere, pe larg, la Hotărârea din 30 iunie 2016 a Curții de Justiție a Uniunii Europene, pronunțată în Cauza C-288/14 – Silvia Ciup împotriva Administrației Județene a Finanțelor Publice Timiș – Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Timișoara.  … 6.Având în vedere obiectul excepției de neconstituționalitate în dosarele mai sus menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor nr. 98D/2016, nr. 178D/2016 și nr. 181D/2016 la Dosarul nr. 63D/2016. … 7.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de conexare a dosarelor. Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 98D/2016, nr. 178D/2016 și nr. 181D/2016 la Dosarul nr. 63D/2016, care este primul înregistrat. … 8.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Acesta arată că instanța de contencios constituțional s-a mai pronunțat cu privire la dispozițiile legale criticate, precum și că ordonanța de urgență a Guvernului a fost adoptată având în vedere o situație extraordinară. Se mai arată că aceasta prevede actualizarea despăgubirilor în funcție de indicele prețurilor de consum. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:9.Prin Sentința civilă nr. 12.949 din 25 noiembrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 46.470/300/2015, Judecătoria Sectorului 2 din București – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. XV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea și completarea unor acte normative și alte măsuri fiscal-bugetare, excepție ridicată Florina Mohora într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații la executare.  … 10.Prin Încheierea din 18 decembrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 93.324/299/2015, Judecătoria Sectorului 1 din București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. XV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea și completarea unor acte normative și alte măsuri fiscal-bugetare, excepție ridicată de Societatea Civilă de Avocați Enescu Cuc din București într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații la executare. … 11.Prin Încheierea din 3 decembrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 49.549/300/2015, Judecătoria Sectorului 2 din București – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. XV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea și completarea unor acte normative și alte măsuri fiscal-bugetare, excepție ridicată de Iulian Lixandru într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații la executare. … 12.Prin Încheierea din 13 ianuarie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 7.170/30/2015, Tribunalul Timiș – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. XV alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea și completarea unor acte normative și alte măsuri fiscal-bugetare, excepție ridicată de Marius-Sabin Miron într-o cauză având ca obiect soluționarea unei acțiuni privind obligația de a face, respectiv restituirea taxei pe poluare, precum și plata dobânzilor cuvenite în urma pronunțării unor hotărâri judecătorești. … 13.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia arată, în esență, că ordonanța de urgență a Guvernului este neconstituțională, întrucât lipsește de eficiență hotărârile judecătorești prin care s-a dispus restituirea integrală a sumelor provenite din prelevarea ilegală a unei taxe. Eșalonarea pe o durata de 5 ani, cu plata anuală a unei cote de 20% din sumele datorate, determină o amânare nelegală și abuzivă a plăților cuvenite integral de persoanelor îndreptățite la restituire, echivalând practic cu privarea de o despăgubire adecvată și întrun termen rezonabil pentru prejudiciul cauzat prin plata nedatorată a taxei. … 14.Conform art. 52 alin. (3) din Constituție, statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate cetățenilor săi. Statul nuși poate acoperi propria culpă, deoarece, dacă a aplicat o legislație neconformă cu dreptul Uniunii Europene, acesta nu poate ca, ulterior, să își stabilească acele condiții în care răspunde, peste hotărârile judecătorești care nu pot fi modificate prin ordonanțe, deoarece se aduce atingere separației puterilor în stat. De asemenea, trebuie avută în vedere „o problemă de echitate constituțională“, respectiv faptul că, dacă cetățeanul a plătit toată taxa odată, nu este normal ca returnarea sa se facă în 5 ani. Nu are relevanță că sumele vor fi actualizate pe parcursul celor 5 ani, ci ceea ce are relevanță este faptul că acei cetățeni care au obligații fiscale sunt obligați să le achite într-un termen incomparabil mai scurt, iar dacă nu le achită, atunci statul are drept să execute direct fără ca cetățeanul să beneficieze de vreo posibilitate de a eșalona. … 15.Cetățeanul sau profesionistul care nu își plătește contribuțiile, impozitele determinate printr-o decizie de impunere (titlu executoriu), nu are posibilitatea obligării statului la eșalonarea plății pe 5 ani, în schimb statul aflat în fața unui titlu executoriu (hotărâre judecătorească) prin care este obligat la restituirea impozitului/taxei încasat/încasate nelegal poate eșalona restituirea timp de 5 ani. … 16.Scopul demersului judiciar, într-o cauză care nu are caracter complex, prin prisma probatoriului succint, va putea fi atins abia după 7 ani. Acest lucru apare ca fiind injust, având în vedere că Guvernul a încasat banii, i-a cheltuit ineficient, iar la momentul la care este obligat să îi restituie emite acte normative prin care înlătură aplicabilitatea imediată a unor hotărâri judecătorești. Având în vedere faptul că instituția de stat are calitatea de debitor, fapt confirmat printr-o hotărâre judecătorească definitivă, aceasta nu are alte drepturi decât cele ale oricărui alt debitor, adică poate, de bunăvoie, să procedeze la executare sau poate fi demarată procedura executării silite. Când executarea de bunăvoie a fost refuzată, atunci se poate proceda în mod legal la executarea silită ca procedeu legal de recuperare a creanței.  … 17.Argumentele cuprinse în nota de fundamentare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2014 nu sunt de natură să justifice adoptarea acestui act normativ în condițiile stabilite de art. 115 alin. (4) și (6) din Constituție, cu atât mai mult cu cât, în preambulul ordonanței de urgență, caracterul de urgență este determinat de oportunitatea, rațiunea și utilitatea reglementării, fără a se evidenția, însă, existența unei situații extraordinare a cărei reglementare nu poate fi amânată. … 18.Atunci când obiectul de reglementare al unei ordonanțe de urgență îl reprezintă drepturi, libertăți sau îndatoriri fundamentale, intervenția legiuitorului delegat trebuie să fie în sensul neafectării acestor drepturi, al instituirii unui regim juridic care să permită exercitarea tuturor atributelor acestor drepturi. … 19.În Dosarul nr. 178D/2016, autorul excepției de neconstituționalitate susține, în esență, că ordonanța de urgență a Guvernului este neconstituțională, întrucât înlătură dreptul de a cere executarea silită a statului prin intermediul unei ordonanțe de urgență. Nu modul în care se execută titlul executoriu este supus analizei, ci respingerea însăși a ideii de executare silită. În opinia sa, nu există prevedere constituțională sau europeană care să poată justifica refuzul de a executa conform procedurii stabilite, prin executor judecătoresc. Dreptul creditorului de a se adresa executorului judecătoresc nu poate fi înlăturat. … 20.Dacă măsurile protecționiste sunt abuzive, ele trebuie combătute. Autoritatea fiscală, ca parte a puterii administrative este scutită de controlul judiciar, iar puterea judecătorească este exclusă. În acest fel, comportamentul abuziv al autorității fiscale nu poate fi adus în fața justiției. … 21.În Dosarul nr. 181D/2016, autorul excepției de neconstituționalitate susține că statul nu poate să refuze, să omită, sau să întârzie într-un mod nerezonabil executarea unor asemenea hotărâri, iar lipsa fondurilor nu este considerată un motiv justificat pentru întârziere, cu atât mai mult cu cât instituția debitoare nu a invocat lipsa fondurilor. Autorul excepției apreciază că reducerea cuantumului creanței ce trebuie să o primească de la o instituție a statului prin indexarea sumelor cu indicele prețurilor de consum, acesta fiind negativ, este cauzată tot de acțiunile guvernanților, în special, prin reducerea T.V.A. … 22.Cu alte cuvinte, autorul excepției de neconstituționalitate este nemulțumit de faptul că acel criteriu folosit de legiuitorul delegat, respectiv indicele prețurilor de consum, nu este de natură să acopere integral prejudiciul suferit prin faptul că trebuie să aștepte timp de 5 ani restituirea sumelor datorate de stat. Acest indice a fost în ultimii ani negativ, datorită politicii fiscale a statului român care a decis reducerea cotei de T.V.A., ceea ce a dus la o scădere a prețurilor reflectată în indicele menționat. Astfel, sistemul de referință prevăzut de ordonanța de urgență pentru acoperirea prejudiciului își pierde relevanța. În acest fel, are loc o îmbogățire fără justă cauză a statului, lucru inadmisibil. … 23.De asemenea se mai arată că regimul juridic al drepturilor fundamentale nu poate fi afectat prin adoptarea unei ordonanțe de urgență, astfel cum s-a întâmplat cu ordonanța de urgență criticată. … 24.Autorii excepției mai consideră că este înfrânt și principiul egalității în drepturi a cetățenilor, întrucât se creează o diferență de tratament juridic nejustificată între persoanele care au inițiat, în același timp, procese de restituire a sumelor plătite nedatorat cu titlu de taxe de poluare sau taxe pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule. Astfel, de o parte se situează persoanele care au obținut, în urma aceluiași gen de procese, titluri executorii și au reușit executarea acestora, iar de altă parte sunt cei care, chiar dacă aveau titluri executorii obținute în urma procedurilor judiciare, nu le-au pus în executare până la intrarea în vigoare a acestor dispoziții, și nu se mai pot adresa în prezent organelor de executare silită.  … 25.Judecătoria Sectorului 2 din București – Secția civilă apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale, menționând jurisprudența relevantă a Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 676 din 13 noiembrie 2014, Decizia nr. 705 din 27 noiembrie 2014 și Decizia nr. 602 din 1 octombrie 2015. … 26.Judecătoria Sectorului 1 din București – Secția civilă apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. Se arată că textul de lege criticat este conform cu prevederile constituționale invocate, nefiind vorba despre încălcarea egalității cetățenilor în fața legii și nici a dreptului individual de proprietate, din moment ce actul normativ invocat se adresează unei categorii largi de subiecți, pentru care prevede o eșalonare a drepturilor stabilite prin hotărâri judecătorești irevocabile. … 27.Tribunalul Timiș – Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, neexistând nicio contradicție cu normele constituționale invocate. … 28.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 29.Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, menționând jurisprudența relevantă a instanței de contencios constituțional, respectiv Decizia nr. 188 din 2 martie 2010, Decizia nr. 353 din 22 martie 2011, Decizia nr. 705 din 27 noiembrie 2014 și Decizia nr. 306 din 28 aprilie 2015. Se mai arată că legiuitorul poate stabili anumite măsuri, respectiv plata eșalonată a unor sume prevăzute în titluri executorii, sens în care sunt și prevederile art. XV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2014, prin care legiuitorul delegat a instituit o măsură de natură să întărească finalitatea procesului judiciar, în sensul că reprezintă un prim pas important al debitorului de a-și executa creanța. … 30.Avocatul Poporului apreciază, în punctul său de vedere exprimat în dosarele nr. 63D/2016, nr. 178D/2016 și nr. 181D/2016, că dispozițiile legale criticate sunt constituționale, arătând că își menține argumentele reținute de instanța de contencios constituțional în deciziile nr. 676 din 13 noiembrie 2014, nr. 705 din 27 noiembrie 2014, nr. 133 din 10 martie 2015, nr. 732 din 29 octombrie 2015 și nr. 762 din 5 noiembrie 2015. … 31.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 32.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 33.Obiectul reunit al excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. XV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea și completarea unor acte normative și alte măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 151 din 28 februarie 2014, aprobată cu modificări prin Legea nr. 197/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 529 din 16 iulie 2015, dispoziții care au următorul cuprins: (1) Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect restituirea taxei pe poluare pentru autovehicule și a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, dobânzile calculate până la data plății integrale și cheltuielile de judecată, precum și alte sume stabilite de instanțele judecătorești, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2015, se va realiza pe parcursul a 5 ani calendaristici, prin plata în fiecare an a 20% din valoarea acestora.(2)Cererile de restituire ale contribuabililor prevăzuți la alin. (1) se soluționează, conform prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în termen de 45 de zile de la înregistrare, iar plata tranșelor anuale se efectuează conform graficului stabilit de Administrația Fondului pentru Mediu.(3)Termenul prevăzut la alin. (1) curge de la data împlinirii termenului prevăzut la alin. (2).(4)În cursul termenului prevăzut la alin. (1) orice procedură de executare silită se suspendă de drept.(5)Sumele prevăzute la alin. (1), plătite în temeiul prezentei ordonanțe de urgență, se actualizează cu indicele prețurilor de consum comunicat de Institutul Național de Statistică.(6)Procedura de efectuare a plății titlurilor executorii va fi stabilită prin ordin comun al ministrului mediului și schimbărilor climatice și al ministrului finanțelor publice, cu respectarea termenelor prevăzute la alin. (1).(7)Plățile restante la sumele aferente titlurilor executorii emise până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și pentru care nu a fost demarată procedura de executare silită se efectuează cu respectarea prevederilor alin. (1)-(6).“ … 34.Curtea mai reține că prevederile alin. (2) al art. XV au fost modificate prin Ordonanța Guvernului nr. 26/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 639 din 21 august 2015, însă, având în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea va analiza dispozițiile criticate, întrucât ele continuă să producă efecte juridice în dosare. … 35.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă dispozițiile constituționale cuprinse în art. 1 alin. (4) privind principiului separației și echilibrului puterilor în stat, art. 4 privind nediscriminarea, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în fața legii, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul la justiție și dreptul la un proces echitabil, art. 44 privind dreptul de proprietate, art. 52 privind dreptul unei persoane vătămate de o autoritate publică, art. 53 alin. (1) privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, precum și în art. 115 alin. (4) și (6) privind regimul adoptării ordonanțelor de urgență ale Guvernului. Din analiza excepției de neconstituționalitate se poate deduce, în mod rezonabil, că autorul acesteia a înțeles să se refere și la prevederile art. 148 alin. (2)și (4) privind integrarea europeană din Constituția României. … 36.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra textului de lege criticat prin mai multe decizii, dintre care reține Decizia nr. 705 din 27 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 33 din 15 ianuarie 2015, Decizia nr. 133 din 10 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 340 din 19 mai 2015, Decizia nr. 352 din 7 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 535 din 17 iulie 2015 și Decizia nr. 732 din 29 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 925 din 14 decembrie 2015. … 37.În ceea ce privește pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 1 alin. (4) din Legea fundamentală, care consacră principiul separației și echilibrului puterilor în stat, Curtea a constatat că aceasta nu poate fi reținută, întrucât, pe de o parte, prin actul normativ criticat, legiuitorul delegat nu refuză aplicarea hotărârilor judecătorești, ci stabilește anumite măsuri pentru punerea în aplicare a acestora, și, pe de altă parte, textele de lege criticate au aplicabilitate exclusiv pentru viitor (a se vedea Decizia nr. 732 din 29 octombrie 2015, menționată mai sus, paragraful 43). … 38.Referitor la pretinsa încălcare a art. 16 din Constituție, din perspectiva instituirii unei discriminări în ceea ce privește tratamentul juridic diferit aplicat aceleiași categorii de persoane, Curtea a reținut că această diferență se justifică în mod obiectiv și rezonabil, având în vedere că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2014 urmărește un scop legitim – menținerea echilibrului bugetar și respectarea angajamentelor interne asumate în domeniul protecției mediului, și păstrează un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și obiectivul avut în vedere – executarea eșalonată a hotărârilor judecătorești în cauză. Ca atare, situația particulară ivită și motivată prin existența unei situații extraordinare, este una care reclamă o diferență evidentă de tratament juridic (a se vedea Decizia nr. 133 din 10 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 340 din 19 mai 2015, paragraful 24). … 39.Cât privește încălcarea accesului liber la justiție și a dreptului la un proces echitabil, Curtea a reținut că procesul civil parcurge două faze: judecata și executarea silită, aceasta din urmă intervenind în cazul hotărârilor susceptibile de a fi puse în executare cu ajutorul forței de constrângere a statului sau al altor titluri executorii, în măsura în care debitorul nu își execută de bunăvoie obligația. Totodată, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că executarea unei hotărâri, indiferent de instanța care a pronunțat-o, trebuie considerată ca parte integrantă a procesului, în sensul art. 6 din Convenție, iar în ipoteza în care autoritățile sunt obligate să acționeze în vederea executării unei hotărâri judecătorești și manifestă abstențiune, această conduită este apreciată ca angajând răspunderea statului, în condițiile art. 6 paragraful 1 din Convenție, obligația statului de a asigura celeritatea procedurilor judiciare fiind una de rezultat (Hotărârea din 29 august 1996, pronunțată în Cauza Di Pede împotriva Italiei, paragrafele 20-24, Hotărârea din 26 septembrie 1996, pronunțată în Cauza Zappia împotriva Italiei, paragrafele 16-20, și Hotărârea din 19 martie 1997, pronunțată în Cauza Hornsby împotriva Greciei, paragraful 40). Prin Hotărârea din 17 iunie 2003, pronunțată în Cauza Ruianu împotriva României, paragraful 65, Curtea Europeană a reținut că dreptul la justiție, garantat de art. 6 din Convenție, protejează în egală măsură și punerea în executare a hotărârilor judecătorești definitive și obligatorii, care, într-un stat ce respectă preeminența dreptului, nu pot rămâne fără efect în defavoarea uneia dintre părți. Prin urmare, executarea unei hotărâri judecătorești nu poate fi împiedicată, anulată sau amânată pe o perioadă lungă de timp. În ceea ce privește modalitatea de executare, Curtea a statuat, în jurisprudența sa, că executarea uno ictu constituie doar o altă modalitate de executare, fără ca acest lucru să însemne că este singura și unica posibilă modalitate de executare care poate fi aplicată (Decizia nr. 705 din 27 noiembrie 2014, paragrafele 36-39). Astfel, legiuitorul poate stabili anumite măsuri, respectiv plata eșalonată a unor sume prevăzute în titluri executorii, sens în care sunt și prevederile art. XV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2014, prin care legiuitorul delegat a instituit o măsură de natură să întărească finalitatea procesului judiciar, în sensul că reprezintă un prim pas important al debitorului de a-și executa creanța. … 40.Sub aspectul pretinsei afectări a dreptului de proprietate, Curtea, admițând, în acord cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, că despăgubirea recunoscută printr-o decizie definitivă și executorie constituie un bun în sensul art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenție, a reținut că Guvernul, prin adoptarea ordonanței de urgență criticate, nu neagă existența și întinderea despăgubirilor constatate prin hotărâri judecătorești și nu refuză punerea în aplicare a acestora. Totodată, faptul că dispozițiile legale criticate, aplicându-se pentru viitor, prevăd actualizarea sumelor datorate cu indicele prețurilor de consum, asigură executarea integrală a titlului, fără a fi atins, deci dreptul de proprietate (a se vedea Decizia nr. 133 din 10 martie 2015, paragraful 25).  … 41.Distinct de cele reținute în jurisprudența sa, Curtea a mai constatat că nu poate fi primită critica potrivit căreia statul-debitor nu plătește nicio „penalitate“ care să acopere prejudiciul rezultat ca urmare a lipsirii autorului-creditor de folosința sumei pe o perioadă atât de îndelungată. Astfel, potrivit art. XV alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2014, sumele care se restituie în temeiul actului normativ se actualizează cu indicele prețurilor de consum comunicat de Institutul Național de Statistică, iar dispozițiile art. XV alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2014 fac referire la „dobânzile calculate până la data plății integrale“. … 42.În ceea ce privește invocarea art. 115 alin. (4) din Constituție, prin Decizia nr. 133 din 10 martie 2015, paragraful 26, Curtea, pornind de la premisa de necontestat că situația de criză financiară mondială ar putea afecta, în lipsa unor măsuri adecvate, stabilitatea economică a țării și, implicit, securitatea națională, a analizat cumulat motivele invocate în preambulul ordonanței de urgență pentru justificarea situației extraordinare. Astfel, s-a conchis că există un grad mare de abatere de la obișnuit, și anume de la condițiile concrete în care executarea titlurilor executorii se face cu respectarea Codului de procedură civilă, respectiv a Ordonanței Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 1 februarie 2002, după caz, astfel încât a apreciat că există o situație extraordinară în sensul art. 115 alin. (4) din Constituție, adică o stare de fapt obiectivă, cuantificabilă și independentă de voința Guvernului care pune în pericol un interes public, respectiv stabilitatea economică a statului român. De asemenea, Curtea a considerat că scopul urmărit prin adoptarea actului normativ criticat – atenuarea efectelor unei stări de criză economică generalizată – a implicat, în mod necesar și neechivoc, o reglementare juridică primară, rapidă, unitară și energică, ceea ce a reclamat, în mod indubitabil, urgență. Totodată, dat fiind caracterul temporar al unei situații extraordinare, Curtea a subliniat că Guvernul nu poate uza de reglementarea, în viitor, în mod nelimitat, a unor proceduri derogatorii de la dreptul comun, atunci când statul este debitor, deoarece este sarcina statului să găsească soluții pentru executarea conformă a hotărârilor judecătorești, potrivit dreptului comun. În caz contrar, nu ar mai exista o situație extraordinară în sensul art. 115 alin. (4) din Constituție, ci, mai degrabă, s-ar pune în evidență elemente de oportunitate legislativă. … 43.Referitor la invocarea prevederilor art. 115 alin. (6) din Constituție, prin Decizia nr. 306 din 28 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 27 iulie 2015, paragraful 40, Curtea a constatat că acestea nu sunt încălcate. … 44.Curtea Constituțională reține că, la data de 30 iunie 2018, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a pronunțat hotărârile din cauzele C-288/14 Silvia Ciup împotriva Administrației Județene a Finanțelor Publice Timiș – Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Timișoara, și C-200/14 Silvia Georgiana Câmpean împotriva Administrației Finanțelor Publice a Municipiului Mediaș, devenită Serviciul Fiscal Municipal Mediaș, și a Administrației Fondului pentru Mediu, în care s-a reținut, în dispozitive, că: „Principiul efectivității trebuie interpretat în sensul că se opune unui sistem de rambursare a sumelor datorate în temeiul dreptului Uniunii și al căror cuantum a fost constatat prin decizii judecătorești executorii precum sistemul în discuție în litigiul principal, care prevede o eșalonare pe cinci ani a rambursării acestor sume și care condiționează executarea unor astfel de decizii de disponibilitatea fondurilor încasate în temeiul unei alte taxe, fără ca justițiabilul să dispună de posibilitatea de a constrânge autoritățile publice să își îndeplinească obligațiile dacă acestea nu și le îndeplinesc de bunăvoie.“ Cerințele rezultate din aceste hotărâri nu au, însă, relevanță constituțională, ele ținând de obligația legislativului de a edicta norme în sensul hotărârilor Curții de Justiție a Uniunii Europene, astfel încât nu poate fi reținută nici critica referitoare la încălcarea art. 148 alin. (2) și (4) din Constituție. … 45.În aceste condiții, Curtea nu poate reține încălcarea prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (4), art. 4,art. 16 alin. (1), art. 20, art. 21, art. 44, art. 52, art. 53 alin. (1), art. 115 alin. (4) și (6), precum și în art. 148 alin. (2)și (4) privind integrarea europeană din Constituție. … 46.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Florina Mohora și de Iulian Lixandru în dosarele nr. 49.549/300/2015 și nr. 46.470/300/2015 ale Judecătoriei Sectorului 2 din București – Secția civilă, de Societatea Civilă de Avocați Enescu Cuc din București în Dosarul nr. 93.324/299/2015 al Judecătoriei Sectorului 1 din București, precum și de Marius-Sabin Miron în Dosarul nr. 7.170/30/2015 al Tribunalului Timiș – Secția de contencios administrativ și fiscal și constată că prevederile art. XV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea și completarea unor acte normative și alte măsuri fiscal-bugetare sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 1 din București, Judecătoriei Sectorului 2 din București – Secția civilă și Tribunalului Timiș – Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 16 martie 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește