DECIZIA nr. 160 din 4 martie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Dorin Toader Doroftei în Dosarul nr. 4.218/97/2018 al Tribunalului Hunedoara – Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.572D/2019. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 2.787D/2019, nr. 2.789D/2019, nr. 2.790D/2019, nr. 2.796D/2019, nr. 2.859D/2019, nr. 2.893D/2019-2.909D/2019, nr. 2.984D/2019, nr. 2.988D/2019, nr. 3.017D/2019, nr. 3.018D/2019, nr. 3.073D/2019, nr. 3.086D/2019-3.097D/2019, nr. 3.133D/2019, nr. 3.134D/2019, nr. 3.179D/2019-3.182D/2019 și nr. 3.264D/2019, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași prevederi legale, excepție ridicată de Nicolae Turcilă, în Dosarul nr. 3.152/97/2018 al Tribunalului Hunedoara – Secția I civilă, de Iosif Bucșa, în Dosarul nr. 4.074/97/2018 al Tribunalului Hunedoara – Secția I civilă, de Vasile Blându, în Dosarul nr. 4.289/97/2018 al Tribunalului Hunedoara – Secția I civilă, de Constantin Morar, în Dosarul nr. 2.208/97/2018 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă, de Viorel Paliță, în Dosarul nr. 1.944/97/2018 al Tribunalului Hunedoara – Secția I civilă, de Dan Voicu, în Dosarul nr. 87/97/2018 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă, de Ion Venter, în Dosarul nr. 88/97/2018 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă, de Mugurel Dănuț Hrincescu, în Dosarul nr. 267/97/2018 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă, de Nicușor Lazăr, în Dosarul nr. 274/97/2018 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă, de Constantin Strinu, în Dosarul nr. 277/97/2018 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă, de Nicolae Biaca, în Dosarul nr. 606/97/2018 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă, de Vasile Matei, în Dosarul nr. 895/97/2018 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă, de Liviu Boșneag, în Dosarul nr. 709/97/2018 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă, de Florea Dărac, în Dosarul nr. 721/97/2018 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă, de Adrian Alecu, în Dosarul nr. 769/97/2018 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă, de Iosif Moldovan, în Dosarul nr. 799/97/2018 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă, de Mihai Kis, în Dosarul nr. 843/97/2018 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă, de Ion Takacs, în Dosarul nr. 1.133/97/2018 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă, de Mihai Ceuca, în Dosarul nr. 1.136/97/2018 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă, de Georgel Dobârcău-Astratine, în Dosarul nr. 1.557/97/2018 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă, de Victor Băloi, în Dosarul nr. 2.038/97/2018 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă, de Marta (Maria) Weisz, în Dosarul nr. 2.558/97/2018 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă, de Dosa Arpad, în Dosarul nr. 1.360/97/2018 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă, de Cornelia Mariana Ionescu, în Dosarul nr. 1.660/97/2018 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă, de Paul Gherghina, în Dosarul nr. 1.843/95/2018 al Curții de Apel Craiova – Secția I civilă, de Dumitru Ceambur, în Dosarul nr. 1.842/95/2018 al Curții de Apel Craiova – Secția I civilă, de Sorin Gavril Nemeș, în Dosarul nr. 536/100/2018 al Curții de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale, de Aurel Baidoc, în Dosarul nr. 134/97/2018 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă, de Marius Vîlcan, în Dosarul nr. 189/97/2018 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă, de Nicolae Puia, în Dosarul nr. 719/97/2018 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă, de Victor Manzala, în Dosarul nr. 476/97/2018 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă, de Kiss Endre, în Dosarul nr. 400/97/2018 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă, de Vasile Maravela, în Dosarul nr. 375/97/2018 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă, de Robert-Liviu Corseanschi, în Dosarul nr. 318/97/2018 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă, de Ilie Pălănceanu, în Dosarul nr. 884/97/2018 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă, de Gelu Șendrea, în Dosarul nr. 2.210/97/2018 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă, de Valeria Mocanu, în Dosarul nr. 2.929/97/2018 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă, de Ion Pavelonesc, în Dosarul nr. 2.932/97/2018 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă, de Vasile Niță, în Dosarul nr. 2.933/97/2018 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă, de Costel Uriciuc, în Dosarul nr. 4.073/97/2018 al Tribunalului Hunedoara – Secția I civilă, de Constantin Dinculescu, în Dosarul nr. 2.622/97/2018 al Tribunalului Hunedoara – Secția I civilă, de Csaki Istvan, în Dosarul nr. 4.071/97/2018 al Tribunalului Hunedoara – Secția I civilă, de Constantin Amuntenci, în Dosarul nr. 3.140/97/2018 al Tribunalului Hunedoara – Secția I civilă, de Dumitru Maxim, în Dosarul nr. 2.423/97/2018 al Tribunalului Hunedoara – Secția I civilă, de Constantin Turcu, în Dosarul nr. 1.942/97/2018 al Tribunalului Hunedoara – Secția I civilă, și, respectiv, de Alexandru Neguț, în Dosarul nr. 2.935/97/2018 al Tribunalului Hunedoara – Secția I civilă. … 4.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.  … 5.Având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele anterior menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor nr. 2.787D/2019, nr. 2.789D/2019, nr. 2.790D/2019, nr. 2.796D/2019, nr. 2.859D/2019, nr. 2.893D/2019-2.909D/2019, nr. 2.984D/2019, nr. 2.988D/2019, nr. 3.017D/2019, nr. 3.018D/2019, nr. 3.073D/2019, nr. 3.086D/2019-3.097D/2019, nr. 3.133D/2019, nr. 3.134D/2019, nr. 3.179D/2019- 3.182D/2019 și nr. 3.264D/2019 la Dosarul nr. 2.572D/2019. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării. Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 pentru organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.787D/2019, nr. 2.789D/2019, nr. 2.790D/2019, nr. 2.796D/2019, nr. 2.859D/2019, nr. 2.893D/2019-2.909D/2019, nr. 2.984D/2019, nr. 2.988D/2019, nr. 3.017D/2019, nr. 3.018D/2019, nr. 3.073D/2019, nr. 3.086D/2019-3.097D/2019, nr. 3.133D/2019, nr. 3.134D/2019, nr. 3.179D/2019-3.182D/2019 și nr. 3.264D/2019 la Dosarul nr. 2.572D/2019, care este primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției ca neîntemeiată. În acest sens, arată că dispozițiile legale criticate nu încalcă textele constituționale invocate, ci au ca scop asigurarea interpretării și aplicării unitare a legii de către instanțele de judecată. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:7.Prin încheierile din 3 septembrie 2019, 24 septembrie 2019 și 1 octombrie 2019, pronunțate în dosarele nr. 4.218/97/2018, nr. 3.152/97/2018, nr. 4.074/97/2018, nr. 4.289/97/2018, nr. 1.944/97/2018, nr. 4.073/97/2018, nr. 2.622/97/2018, nr. 4.071/97/2018, nr. 3.140/97/2018, nr. 2.423/97/2018, nr. 1.942/97/2018, nr. 2.935/97/2018, Tribunalul Hunedoara – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, în dosarele Curții Constituționale nr. 2.572D/2019, nr. 2.787D/2019, nr. 2.789D/2019, nr. 2.790D/2019, nr. 2.859D/2019, nr. 3.133D/2019, nr. 3.134D/2019, nr. 3.179D/2019, nr. 3.180D/2019, nr. 3.181D/2019, nr. 3.182D/2019 și nr. 3.264D/2019. … 8.Prin încheierile din 10 octombrie 2019, 9 octombrie 2019, 7 noiembrie 2019, pronunțate în dosarele nr. 2.208/97/2018, nr. 87/97/2018, nr. 88/97/2018, nr. 267/97/2018, nr. 274/97/2018, nr. 277/97/2018, nr. 606/97/2018, nr. 895/97/2018, nr. 709/97/2018, nr. 721/97/2018, nr. 769/97/2018, nr. 799/97/2018, nr. 843/97/2018, nr. 1.133/97/2018, nr. 1.136/97/2018, nr. 1.557/97/2018, nr. 2.038/97/2018, nr. 2.558/97/2018, nr. 1.360/97/2018, nr. 1.660/97/2018, nr. 134/97/2018, nr. 189/97/2018, nr. 719/97/2018, nr. 476/97/2018, nr. 400/97/2018, nr. 375/97/2018, nr. 318/97/2018, nr. 884/97/2018, nr. 2.210/97/2018, nr. 2.929/97/2018, nr. 2.932/97/2018 și nr. 2.933/97/2018, Curtea de Apel Alba Iulia – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă (dosarele Curții Constituționale nr. 2.796D/2019, nr. 2.893D/2019-2.909D/2019, nr. 2.984D/2019, nr. 2.988D/2019, nr. 3.086D/2019, nr. 3.087D/2019, nr. 3.088D/2019, nr. 3.089D/2019, nr. 3.090D/2019-3.097D/2019).  … 9.Prin încheierile din 30 octombrie 2019 și 17 octombrie 2019, pronunțate în dosarele nr. 1.843/95/2018 și nr. 1.842/95/2018, Curtea de Apel Craiova – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă (dosarele Curții Constituționale nr. 3.017D/2019 și nr. 3.018D/2019).  … 10.Prin Încheierea din 15 octombrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 536/100/2018, Curtea de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă (Dosarul Curții Constituționale nr. 3.073D/2019). … 11.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că, nefiind definită „chestiunea de drept“ la care face referire art. 521 din Codul de procedură civilă, instanțele judecătorești pot adresa Înaltei Curți de Casație și Justiție orice întrebare cu caracter de generalitate, iar dezlegarea dată de instanța supremă devine obligatorie în cauza respectivă, precum și în alte procese. Se susține că aceste lămuriri obligatorii încalcă prevederile constituționale referitoare la statul de drept, drepturile cetățenilor și dreptatea garantate de art. 1 alin. (3) din Constituție. … 12.Se mai susține că procesele sunt concrete, personale și cu caracteristici proprii fiecărui petent care se adresează justiției, iar dacă Înalta Curte de Casație și Justiție, ca instanță supremă, aduce lămuriri obligatorii pentru dezlegarea „problemelor de drept“ și acestea primesc caracter obligatoriu în soluționarea unui proces, se încalcă obligativitatea respectării legii, consacrată prin art. 1 alin. (5) din Constituție. În același mod, dat fiind faptul că justiția se realizează prin intermediul instanțelor judecătorești, potrivit competențelor acestora, posibilitatea solicitării de lămuriri în chestiuni de drept ce devin obligatorii pentru instanțele de judecată conduce la încălcarea accesului la justiție, prin pierderea încrederii într-o justiție independentă. De asemenea, în același mod se aduc încălcări independenței judecătorilor și supunerii acestora doar față de lege, consacrate de art. 124 alin. (3) din Constituție, supunându-i unor interpretări aleatorii, date în afara procesului, precum și imparțialității și egalității justiției. Se mai arată că noțiunea de „chestiune nouă“ nu se definește prin lege, astfel încât se poate susține că poate fi nouă orice normă juridică, dar și o idee susținută de doctrină. … 13.Se mai susține că textele de lege criticate trebuie să asigure aplicabilitatea legii, iar nu ambiguitatea ei, respectiv obligarea judecătorilor de a se supune unor interpretări limitative și obligatorii, pronunțate de către Înalta Curte de Casație și Justiție prin interpretările date unor texte de lege, sintagme sau chestiuni de drept. Se susține că în acest mod se încalcă art. 1 din Constituție, prin imixtiunea pe care instanța supremă o realizează în judecarea cauzelor. Se mai susține, în acest sens, că pensiile reprezintă un segment juridico-social care impune o specializare strictă a completurilor de judecată, iar interpretările date de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea unor dosare ce au ca obiect pensiile sunt limitate și nu pot fi aplicate unor categorii de persoane care au drepturile la pensie deja stabilite, în temeiul unor acte normative ce au operat în timp și spațiu și ale căror efecte se prelungesc pe perioada vieții beneficiarului, cât timp Înalta Curte nu judecă litigii legate de drepturile la pensii în nicio cale de atac. Se mai susține că independența justiției și a judecătorilor nu este nici scop în sine, nici suficientă pentru realizarea actului de justiție în mod echitabil, fiind nevoie și de imparțialitate, ce presupune, pe de o parte, ca activitatea de judecată să se înfăptuiască în mod obiectiv, iar, pe de altă parte, ca autoritățile cărora le revine această sarcină să fie neutre. Se mai arată că în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului s-a statuat că drepturile protejate de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale nu sunt drepturi teoretice sau provizorii, ci drepturi concrete și efective, iar dreptul la un proces echitabil nu poate fi considerat efectiv decât dacă toate cererile și observațiile părților sunt examinate conform normelor de procedură de către un tribunal specializat, independent și care se supune numai legii. … 14.În susținerea celor de mai sus se invocă Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 69 din 15 octombrie 2018 privind interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare. … 15.Tribunalul Hunedoara – Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că sesizarea instanței supreme, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, reprezintă un mecanism menit să preîntâmpine apariția unei practici neunitare în aplicarea și interpretarea legii de către instanțele judecătorești. Se mai apreciază că, având în vedere că dezlegarea dată problemelor de drept este obligatorie pentru toate instanțele judecătorești, se asigură astfel o practică judiciară unitară, în temeiul prerogativelor care îi sunt acordate de art. 126 alin. (3) din Constituție. Așa fiind, prevederile legale criticate asigură înfăptuirea justiției, în mod unitar, precum și supremația legii, fără a încălca în vreun fel accesul la justiție ori a îngrădi independența judecătorilor. … 16.Curtea de Apel Alba Iulia – Secția I civilă apreciază că excepția este neîntemeiată, arătând că prevederea legală criticată nu aduce atingere independenței justiției și este în consonanță cu celelalte prevederi constituționale invocate. … 17.Curtea de Apel Craiova – Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că prevederile legale criticate au un conținut clar și precis, din punctul de vedere al rigorii normative, și sunt aplicabile în mod nediscriminatoriu tuturor destinatarilor. Prin urmare, nu poate fi reținută încălcarea prevederilor constituționale care consacră principiul obligativității respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, precum și al egalității în drepturi. De asemenea, se apreciază că textele de lege criticate nu cuprind interdicții sau obligații care să afecteze accesul liber la justiție, ci, stabilind numai caracterul obligatoriu al dezlegărilor date asupra problemelor de drept de către Înalta Curte de Casație și Justiție, nu contravin dispozițiilor art. 124 din Constituție și nu afectează imparțialitatea și independența judecătorilor. Mai mult, consacrarea caracterului obligatoriu al deciziilor pronunțate de instanța supremă în procedura hotărârilor prealabile nu contravine în niciun caz prevederilor constituționale invocate. Mecanismul hotărârii prealabile, pus la dispoziția instanței supreme și a celorlalte instanțe judecătorești, vine tocmai în sprijinul interpretării și aplicării unitare a legii de către instanțele judecătorești, așa încât caracterul obligatoriu al deciziei instanței supreme nu contravine dispozițiilor constituționale reglementate de art. 126 alin. (1) și (3). … 18.Curtea de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că prevederile art. 126 alin. (3) din Constituție stabilesc rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești, potrivit competențelor sale, iar în concretizarea acestui rol, prin dispozițiile criticate s-au instituit mecanismele recursului în interesul legii și ale pronunțării unei hotărâri prealabile, care integrează astfel actele interpretative în categoria legii. Dacă s-ar nega caracterul obligatoriu al dezlegărilor instanței supreme în aceste proceduri, nu s-ar mai realiza scopul interpretării unitare a legii și al curmării practicii judiciare divergente. Nu se pune problema încălcării statului de drept, a supremației legii și a accesului liber la justiție, prin instituirea efectului obligatoriu al dezlegării date prin hotărârea prealabilă pronunțată de Înalta Curte, ci, dimpotrivă se dă expresie art. 126 alin. (3) din Constituție, fiind o cerință esențială a unui sistem judiciar ca acesta să manifeste coerență și constanță, pentru care pledează recunoașterea constituțională a rolului Înaltei Curți de a unifica practica judiciară în aceeași materie. … 19.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate. … 20.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, republicată, reține următoarele:21.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 22.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă prevederile art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, potrivit cărora: „(3) Dezlegarea dată chestiunilor de drept este obligatorie pentru instanța care a solicitat dezlegarea de la data pronunțării deciziei, iar pentru celelalte instanțe, de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I.“ … 23.În opinia autorilor excepției, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (3) referitor la statul de drept și alin. (5) privind principiul legalității, art. 21 – Accesul liber la justiție, art. 124 alin. (3) privind independența judecătorilor și art. 126 alin. (1)-(3) privind instanțele judecătorești și competența Înaltei Curți de Casație și Justiție de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești. … 24.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile de lege criticate au mai format obiectul controlului de constituționalitate, prin prisma unor critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 541 din 26 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 27 ianuarie 2020, paragrafele 14-17, Curtea a reținut că Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă a recunoscut posibilitatea instanțelor de a solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe hotărâri prin care să dea rezolvări de principiu chestiunilor de drept de a căror clarificare depinde soluționarea pe fond a cauzelor și cu privire la care judecătorii, în cursul judecății, consideră că este necesar să solicite concursul instanței supreme, care să tranșeze cu titlu definitiv problema în discuție. Această nouă competență a Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost reglementată în scopul prevenirii apariției jurisprudenței neunitare la nivelul instanțelor naționale, prin oferirea de soluții care se impun cu forță obligatorie atât instanței care a solicitat pronunțarea unei astfel de hotărâri prealabile, cât și celorlalte instanțe confruntate cu probleme de drept similare, decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție având, în toate cazurile, efecte doar pentru viitor. … 25.S-a mai arătat, în decizia menționată, că analiza Înaltei Curți de Casație și Justiție poartă exclusiv asupra problemei punctuale indicate de judecătorul cauzei, care, anticipând dificultatea chestiunii și riscul ca aceasta să genereze interpretări diferite în momentul în care diverse instanțe ar ajunge să examineze respectiva chestiune de drept, solicită instanței supreme să statueze într-o manieră care să clarifice și să fixeze o optică unitară, generalizată la nivelul tuturor instanțelor din țară. Funcția preventivă și unificatoare a acestei proceduri este benefică actului de justiție, asigurând realizarea premiselor pentru întrunirea caracteristicilor unui proces echitabil, ca exigență a statului de drept izvorâtă din prevederile art. 21 din Legea fundamentală, dar și din cele ale art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Aceasta, deoarece se evită interpretările diferite pe care diverse instanțe le-ar putea da aceleiași problematici, iar părțile din proces beneficiază de certitudinea previzibilității dispozițiilor legale aplicabile situației de fapt conflictuale în care se află. Totodată, prin această procedură se asigură și respectarea principiului constituțional al egalității în fața legii și a autorităților publice, procesele urmând să fie soluționate în baza unor prevederi legale interpretate unitar, astfel încât persoanele implicate în litigii aflate pe rolul unor instanțe diferite vor beneficia de un tratament juridic egal. … 26.De asemenea, în decizia precitată, Curtea a mai statuat că, potrivit textului de lege criticat și în cauza de față, soluția pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție se impune cu forță obligatorie tuturor judecătorilor, însă acest lucru nu aduce atingere independenței acestora, întrucât, în cadrul proceselor pe care le soluționează, judecătorul își menține prerogativa decizională neștirbită, în sensul că va aprecia întregul ansamblu probatoriu în mod obiectiv, în absența oricăror influențe exterioare care să îi afecteze libertatea de a ajunge la o soluție bazată exclusiv pe propria argumentare rațională. Interpretarea obligatorie dată de instanța supremă se integrează în esența textului de lege interpretat, explicând înțelesul acestuia, clarificând modul său de aplicare și evidențiind semnificația corectă a conținutului său normativ, fără să impună însă judecătorilor care urmează să îl aplice soluții prestabilite pentru situații date, ci permițând coroborarea acestuia, în cadrul procesului de interpretare și aplicare a legii la speță, cu toate celelalte elemente de fapt și de drept pe care judecătorul își va fonda raționamentul care va conduce la soluționarea litigiului. … 27.Cele statuate prin decizia menționată își mențin valabilitatea și în cauza de față, neintervenind elemente noi, de natură să justifice modificarea acestei jurisprudențe, astfel încât, în prezenta cauză, nu se poate reține încălcarea dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3), art. 21, art. 124 alin. (3) și art. 126 alin. (1)-(3). … 28.În ceea ce privește invocarea, în prezenta cauză, a prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție privind principiul legalității, cu motivarea că nu sunt definite „chestiunile de drept“ la care face referire textul de lege criticat, astfel încât instanțele judecătorești pot adresa Înaltei Curți de Casație și Justiție orice întrebare cu caracter de generalitate, iar dezlegarea dată de instanța supremă devine obligatorie în cauza respectivă, precum și în alte procese, Curtea reține că și aceasta este neîntemeiată. … 29.Cu privire la modul de reglementare a normelor, Curtea Constituțională, având în vedere principiul generalității legilor, a reținut că poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală și că o anumită suplețe poate chiar să se dovedească de dorit, suplețe care nu trebuie să afecteze însă previzibilitatea legii (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, Decizia nr. 743 din 2 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 16 august 2011, Decizia nr. 447 din 29 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 674 din 1 noiembrie 2013, Decizia nr. 137 din 13 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 295 din 17 aprilie 2019, paragraful 107, precum și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, cu privire la care se rețin, spre exemplu, Hotărârea din 15 noiembrie 1996, pronunțată în Cauza Cantoni împotriva Franței, paragraful 29, Hotărârea din 25 noiembrie 1996, pronunțată în Cauza Wingrove împotriva Regatului Unit, paragraful 40, Hotărârea din 4 mai 2000, pronunțată în Cauza Rotaru împotriva României, paragraful 55, Hotărârea din 9 noiembrie 2006, pronunțată în Cauza Leempoel S.A. ED. Cine Revue împotriva Belgiei, paragraful 59). Întinderea noțiunii de previzibilitate depinde însă, într-o largă măsură, de conținutul textului respectiv, de domeniul la care se referă, precum și de numărul și de calitatea destinatarilor săi. Asemenea consecințe nu au nevoie să fie previzibile cu o certitudine absolută. O atare certitudine, oricât de dorită ar fi, este imposibil de realizat și, mai mult, poate da naștere la o rigiditate excesivă a reglementării. Prin urmare, existența unor probleme de interpretare și aplicare a legii este inerentă oricărui sistem de drept, deoarece, în mod inevitabil, normele juridice au un anumit grad de generalitate. … 30.De asemenea, în acord cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, Curtea a mai reținut că semnificația noțiunii de previzibilitate depinde într-o mare măsură de conținutul textului despre care este vorba și de domeniul pe care îl acoperă, precum și de numărul și de calitatea destinatarilor săi (Hotărârea din 15 noiembrie 1996, pronunțată în Cauza Cantoni împotriva Franței, paragraful 35, Hotărârea din 24 mai 2007, pronunțată în Cauza Dragotoniu și Militaru-Pidhorni împotriva României, paragraful 35, sau Hotărârea din 20 ianuarie 2009, pronunțată în Cauza Sud Fondi SRL și alții împotriva Italiei, paragraful 109, citate în Decizia Curții Constituționale nr. 454 din 4 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 1 octombrie 2018, paragraful 47). … 31.Astfel, aplicând aceste considerente de principiu la prezenta cauză, Curtea reține că, fără a defini în mod exhaustiv „chestiunea de drept“ în privința căreia se solicită Înaltei Curți să pronunțe o hotărâre prin care să dea o rezolvare de principiu, dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă, cuprinse în titlul III – Dispoziții privind asigurarea unei practici judiciare unitare, cap. II – Sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, din care face parte și textul de lege criticat, indică anumite criterii care conduc la circumstanțierea conținutului acestei sintagme, respectiv soluționarea pe fond a cauzei respective să depindă de chestiunea de drept invocată, aceasta să fie nouă, asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat și nici să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.  … 32.Așadar, analizate în ansamblul reglementării din care face parte, respectiv cap. II – Sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, cuprins în titlul III din Codul de procedură civilă, prevederile legale criticate sunt redactate cu suficientă precizie și claritate astfel încât să permită destinatarilor interpretarea și aplicarea lor, dată fiind și calitatea destinatarilor dispoziției legale criticate, respectiv un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță. … 33.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Dorin Toader Doroftei în Dosarul nr. 4.218/97/2018 al Tribunalului Hunedoara – Secția I civilă, precum și de Nicolae Turcilă, în Dosarul nr. 3.152/97/2018 al Tribunalului Hunedoara – Secția I civilă, de Iosif Bucșa, în Dosarul nr. 4.074/97/2018 al Tribunalului Hunedoara – Secția I civilă, de Vasile Blându, în Dosarul nr. 4.289/97/2018 al Tribunalului Hunedoara – Secția I civilă, de Constantin Morar, în Dosarul nr. 2.208/97/2018 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă, de Viorel Paliță, în Dosarul nr. 1.944/97/2018 al Tribunalului Hunedoara – Secția I civilă, de Dan Voicu, în Dosarul nr. 87/97/2018 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă, de Ion Venter, în Dosarul nr. 88/97/2018 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă, de Mugurel Dănuț Hrincescu, în Dosarul nr. 267/97/2018 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă, de Nicușor Lazăr, în Dosarul nr. 274/97/2018 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă, de Constantin Strinu, în Dosarul nr. 277/97/2018 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă, de Nicolae Biaca, în Dosarul nr. 606/97/2018 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă, de Vasile Matei, în Dosarul nr. 895/97/2018 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă, de Liviu Boșneag, în Dosarul nr. 709/97/2018 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă, de Florea Dărac, în Dosarul nr. 721/97/2018 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă, de Adrian Alecu, în Dosarul nr. 769/97/2018 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă, de Iosif Moldovan, în Dosarul nr. 799/97/2018 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă, de Mihai Kis, în Dosarul nr. 843/97/2018 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă, de Ion Takacs, în Dosarul nr. 1.133/97/2018 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă, de Mihai Ceuca, în Dosarul nr. 1.136/97/2018 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă, de Georgel Dobârcău-Astratine, în Dosarul nr. 1.557/97/2018 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă, de Victor Băloi, în Dosarul nr. 2.038/97/2018 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă, de Marta (Maria) Weisz, în Dosarul nr. 2.558/97/2018 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă, de Dosa Arpad, în Dosarul nr. 1.360/97/2018 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă, de Cornelia Mariana Ionescu, în Dosarul nr. 1.660/97/2018 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă, de Paul Gherghina, în Dosarul nr. 1.843/95/2018 al Curții de Apel Craiova – Secția I civilă, de Dumitru Ceambur, în Dosarul nr. 1.842/95/2018 al Curții de Apel Craiova – Secția I civilă, de Sorin Gavril Nemeș, în Dosarul nr. 536/100/2018 al Curții de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale, de Aurel Baidoc, în Dosarul nr. 134/97/2018 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă, de Marius Vîlcan, în Dosarul nr. 189/97/2018 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă, de Nicolae Puia, în Dosarul nr. 719/97/2018 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă, de Victor Manzala, în Dosarul nr. 476/97/2018 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă, de Kiss Endre, în Dosarul nr. 400/97/2018 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă, de Vasile Maravela, în Dosarul nr. 375/97/2018 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă, de Robert-Liviu Corseanschi, în Dosarul nr. 318/97/2018 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă, de Ilie Pălănceanu, în Dosarul nr. 884/97/2018 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă, de Gelu Șendrea, în Dosarul nr. 2.210/97/2018 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă, de Valeria Mocanu, în Dosarul nr. 2.929/97/2018 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă, de Ion Pavelonesc, în Dosarul nr. 2.932/97/2018 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă, de Vasile Niță, în Dosarul nr. 2.933/97/2018 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă, de Costel Uriciuc, în Dosarul nr. 4.073/97/2018 al Tribunalului Hunedoara – Secția I civilă, de Constantin Dinculescu, în Dosarul nr. 2.622/97/2018 al Tribunalului Hunedoara – Secția I civilă, de Csaki Istvan, în Dosarul nr. 4.071/97/2018 al Tribunalului Hunedoara – Secția I civilă, de Constantin Amuntenci, în Dosarul nr. 3.140/97/2018 al Tribunalului Hunedoara – Secția I civilă, de Dumitru Maxim, în Dosarul nr. 2.423/97/2018 al Tribunalului Hunedoara – Secția I civilă, de Constantin Turcu, în Dosarul nr. 1.942/97/2018 al Tribunalului Hunedoara – Secția I civilă și, respectiv, de Alexandru Neguț, în Dosarul nr. 2.935/97/2018 al Tribunalului Hunedoara – Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Hunedoara – Secția I civilă, Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă, Curții de Apel Craiova – Secția I civilă, precum și Curții de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 4 martie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Irina Loredana Gulie––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește