DECIZIA nr. 16 din 14 ianuarie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice cu referire la sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“, excepție ridicată de Florica Alda în Dosarul nr. 6.904/62/2017 al Curții de Apel Brașov – Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 471D/2019. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită prin procedura afișării citațiilor pe site-ul și la sediul Curții Constituționale, potrivit Hotărârii Plenului Curții Constituționale nr. 13/2020 privind aplicarea procedurii de citare prin publicitate și prin Buletinul Procedurilor de Insolvență în procedura în fața Curții Constituționale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 507 din 15 iunie 2020. … 3.Președintele Curții dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 700D/2019, nr. 701D/2019, nr. 883D/2019, nr. 884D/2019, nr. 977D/2019 și nr. 2.939D/2019, având ca obiect excepții referitoare la același text de lege, ridicate de Liviu Anghel, de Mărioara Năstac, de Gheorghe Leu, de Victoria Mardaloiu, de Victor Iaurum și de Ioana Băluță în dosarele nr. 313/62/2018, nr. 5.836/62/2017, nr. 264/119/2018, nr. 1.073/62/2018, nr. 4.339/62/2017 și nr. 133/62/2019 ale Curții de Apel Brașov – Secția civilă. … 4.La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită prin procedura afișării citațiilor pe site-ul și la sediul Curții Constituționale. … 5.Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor ridicate în dosarele sus-menționate, pune în discuție, din oficiu, conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu această măsură. … 6.Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 700D/2019, nr. 701D/2019, nr. 883D/2019, nr. 884D/2019, nr. 977D/2019 și nr. 2.939D/2019 la Dosarul nr. 471D/2019, care a fost primul înregistrat. … 7.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. Astfel, critica raportată la art. 15 din Constituție este nefondată, deoarece textul de lege criticat nu se aplică retroactiv, ci are în vedere doar situațiile guvernate de legea în vigoare. Cu referire la art. 16 din Constituție, arată că există două categorii de persoane: cele cărora li s-a recunoscut dreptul la un punctaj anual majorat, dar nu și utilizarea unui stagiu de cotizare redus la determinarea punctajului mediu anual, și cele avantajate prin recunoașterea unui stagiu de cotizare redus, practic excluse de la aplicarea art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 care face obiectul criticii. Întrucât acestea sunt categorii diferite, nu poate fi pus semnul egalității între ele. În acest sens invocă Decizia Curții nr. 463 din 11 iulie 2019, potrivit căreia textul de lege criticat este conform cu art. 16 alin. (1) și art. 108 alin. (2) din Constituție. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:8.Prin Încheierea din 17 ianuarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 6.904/62/2017, precum și prin încheierile din 14 martie 2019, pronunțate în dosarele nr. 313/62/2018 și nr. 5.836/62/2017, Curtea de Apel Brașov – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor „art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 192/2015 pentru completarea Legii nr. 263/2010“. Excepția a fost ridicată de Florica Alda, de Liviu Anghel și de Mărioara Năstac și constituie obiectul dosarelor Curții nr. 471D/2019, nr. 700D/2019 și nr. 701D/2019. … 9.Prin încheierile din 11 martie 2019, pronunțate în dosarele nr. 264/119/2018, nr. 1.073/62/2018 și nr. 4.339/62/2017, Curtea de Apel Brașov – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, astfel cum a fost modificat de articolul unic din Legea nr. 192/2015. Excepția a fost ridicată de Gheorghe Leu, de Victoria Mardaloiu, de Victor Iaurum și constituie obiectul dosarelor Curții nr. 883D/2019, nr. 884D/2019 și nr. 977D/2019. … 10.Prin Încheierea din 7 octombrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 133/62/2019, Curtea de Apel Brașov – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) teza finală din Legea nr. 263/2010, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 192/2015. Excepția a fost ridicată de Ioana Băluță și constituie obiectul Dosarului Curții nr. 2.939D/2019. … 11.Excepțiile au fost ridicate în litigii având ca obiect recalcularea pensiei și aflate în faza procesuală a apelului. … 12.În motivarea excepției de neconstituționalitate, prin raportare la art. 15 alin. (2) teza întâi din Constituție, se arată că prin aplicarea, la recalcularea pensiilor în temeiul art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, a unor condiții, în speță referitoare la durata stagiului de cotizare, diferite de cele de care s-a ținut seama la momentul deschiderii acestora, se ajunge atât la încălcarea principiului potrivit căruia legea civilă se aplică numai pentru viitor, cât și la ultraactivitatea legii civile. … 13.Cât privește criticile referitoare la încălcarea art. 16 alin. (1)-(2) din Constituție, se arată că prevederile art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 cu referire la sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sunt discriminatorii. Mai exact, discriminarea subzistă în interiorul aceleiași categorii de persoane, respectiv persoane care au desfășurat aceeași activitate în condiții speciale de muncă (mediu radioactiv) și pentru aceeași perioadă de timp (15 ani). Tratamentul discriminatoriu constă în modul diferențiat în care legiuitorul a înțeles să acorde acestei categorii de pensionari un beneficiu, cel al creșterii punctajului anual. Astfel, recalcularea pensiilor anterior intrării în vigoare a Legii nr. 192/2015 s-a făcut prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare de 15 ani, în vreme ce recalcularea pensiilor ulterior acestei date s-a făcut prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare de 22 ani și 6 luni. Un stagiu de cotizare cu o durată mai mare este, desigur, mai dezavantajos în ceea ce privește cuantumul pensiei. Autorii apreciază că stagiul complet de cotizare de 15 ani a fost luat în considerare ținându-se seama de art. 43 din Legea nr. 19/2000 ori Hotărârea Guvernului nr. 407/1990 privind reglementarea unor drepturi ce se acordă salariaților din unitățile de cercetare, explorare, exploatare și prelucrare a materiilor prime nucleare sau Ordinului nr. 47/1990. În schimb, stagiul de cotizare luat în considerare la recalcularea pensiilor, ulterior datei de 1 ianuarie 2016, este cel prevăzut de art. 57 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, în forma în vigoare la data de 1 ianuarie 2016. Recalcularea potrivit dispozițiilor art. 57 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, în forma în vigoare la data de 1 ianuarie 2016, a fost impusă de interpretarea dată sintagmei „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ din conținutul art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 de către instanța supremă prin Decizia nr. 69/2018. Autorii precizează că recalcularea pensiei conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2008 „s-a făcut prin adăugarea unui coeficient de 0,5 puncte suplimentar pentru fiecare an lucrat în condiții speciale cu utilizarea stagiilor de cotizare care au fost folosite la nașterea dreptului la pensie“. … 14.Tot în susținerea criticii raportate la art. 16 alin. (1)-(2) din Constituție, autorii evocă faptul că, prin Legea nr. 155/2016, a fost redus stagiul complet de cotizare al persoanelor care au lucrat în condiții speciale, potrivit art. 30 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010, de la 22 ani și 6 luni la o durată de 15 ani tocmai în vederea eliminării acestei discriminări. În acest fel, s-a născut posibilitatea recalculării pensiilor celor care s-au pensionat în intervalul 2011-2016 prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare de 15 ani și nu de 22 ani și 6 luni, așa cum impune Decizia nr. 69/2018. … 15.În concluzie, arată autorii, pensionarii cărora li s-a recalculat pensia, în vederea acordării creșterii punctajului anual, potrivit art. 57 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, în forma în vigoare la data de 1 ianuarie 2016, sunt discriminați față de cei care, deși au lucrat în aceleași condiții de muncă și pentru aceeași perioadă, au beneficiat, în vederea acordării aceleiași creșteri a punctajului anual, de un stagiu complet de cotizare cu durată mai redusă. … 16.Autorii mai arată că se încalcă art. 21 alin. (1)-(2) din Constituție, fără a motiva însă această susținere. … 17.Curtea de Apel Brașov – Secția civilă apreciază că, întrucât art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 folosește sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“, se naște o situație discriminatorie între, pe de o parte, pensionarii care au lucrat în mediul radioactiv vreme de 15 ani și care s-au pensionat înainte de 2011 și cărora, în temeiul Legii nr. 19/2000, li s-a luat în considerare, în vederea recalculării pensiei, un stagiu de cotizare de 15 ani, potrivit art. 43 din Legea nr. 19/2000 și, pe de altă parte, pensionarii cărora, deși au lucrat în mediul radioactiv, pensia li se recalculează prin folosirea unui stagiu complet de cotizare de 22 ani, în temeiul art. 57 din Legea nr. 263/2010, în vigoare la data de 1 ianuarie 2016. Instanța judecătorească apreciază că această din urmă categorie este discriminată, deoarece stagiul de 22 ani afectează punctajul pensiei.  … 18.Mai departe, instanța arată că „soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție conține elemente suficiente de analiză a situației de discriminare invocată de apelantă ca fiind izvorâtă din prevederile legale“. Scopul Legii nr. 192/2015, prin care s-a recunoscut și persoanelor aflate în situația reclamantei dreptul la un punctaj anual majorat, dar nu și utilizarea unui stagiu de cotizare redus în determinarea punctajului mediu anual, este de înlăturare a diferențelor scriptice, nu de majorare a pensiilor, fiind acceptată de legiuitor și situația în care pensia recalculată din oficiu este mai mică, sens în care s-a prevăzut menținerea în plată a celui mai avantajos cuantum, potrivit art. 169^1 alin. (4) din Legea nr. 263/2010. … 19.Prin urmare, soluția aleasă anterior de legiuitor, astfel cum a fost interpretată și în jurisprudența instanței supreme, a fost aceea de a se utiliza stagiul complet de cotizare redus, conform Legii nr. 3/1977, la recalculările efectuate conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2005, spre deosebire de reglementarea actuală care prevede un alt stagiu de cotizare în privința recalculării vizate de art. 169^1 din Legea nr. 263/2010. De altfel, cum s-a arătat deja, pentru înlăturarea inechităților ivite în sistemul de pensii publice, legiuitorul a intervenit de-a lungul timpului prin diferite soluții legislative, cum ar fi majorările de punctaje pentru perioadele lucrate în grupa I și/sau a II-a de muncă, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2008, Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 209/2008 și art. 169 din Legea nr. 263/2010. Însă, potrivit legislației respective, au fost excluși de la acordarea acestor beneficii cei care obținuseră un alt avantaj, respectiv prin utilizarea unui stagiu de cotizare mai mic la determinarea punctajului anual calculat prin utilizarea unei vechimi în muncă prevăzute de acte normative cu caracter special. … 20.Curtea de Apel Brașov – Secția civilă, în Dosarul Curții nr. 2.939D/2019, apreciază că excepția este neîntemeiată. … 21.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.  … 22.Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate nu încalcă prevederile art. 15,16 și 53 din Constituție. Astfel, se arată că, având rang constituțional, principiul neretroactivității legii civile are o valoare absolută, în sensul că legiuitorul nu poate institui nicio derogare, și semnifică faptul că legea civilă se aplică tuturor situațiilor juridice născute după intrarea ei în vigoare, iar nu situațiilor juridice trecute. Acesta este principalul motiv pentru care prevederile Legii nr. 192/2015 nu se aplică situațiilor consumate, iar, potrivit principiului aplicării imediate a legii noi, de la data intrării acesteia în vigoare, ea se aplică tuturor actelor, faptelor și situațiilor juridice viitoare, actelor, faptelor și situațiilor juridice în curs de constituire, modificare sau stingere începând cu această dată, precum și efectelor viitoare ale unor situații juridice anterior născute, dar neconsumate la data intrării în vigoare a legii noi. Cu alte cuvinte, aplicarea imediată a legii noi semnifică faptul că o situație juridică produce acele efecte juridice care sunt prevăzute de legea în vigoare la data constituirii ei, potrivit principiului tempus regit actum. … 23.În plus, principiul neretroactivității legii este valabil pentru orice lege, indiferent de domeniul de reglementare al acesteia. Singura excepție pe care o îngăduie norma constituțională privește legea penală sau contravențională mai favorabilă. În sensul celor de mai sus, Avocatul Poporului invocă deciziile nr. 755 din 16 decembrie 2014 și nr. 90 din 1 iunie 1999. … 24.Plecând de la principiul neretroactivității legii, Avocatul Poporului arată că situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări. Respectarea egalității în drepturi, precum și a obligației de nediscriminare, stabilite prin art. 16 alin. (1) din Constituție, presupune luarea în considerare a tratamentului pe care legea îl prevede față de cei cărora li se aplică în decursul perioadei în care reglementările sale sunt în vigoare, tratament juridic care nu poate fi decât diferit pentru situații distincte (deciziile nr. 1.541 din 25 noiembrie 2010 și nr. 381 din 30 septembrie 2004). … 25.Pe lângă cele menționate, Avocatul Poporului apreciază că este important să se aibă în vedere că, în conformitate cu prevederile art. 47 alin. (2) din Constituție, dreptul cetățenilor la pensie și la alte forme de asistență socială se exercită în condițiile legii. Ca atare, legiuitorul are libertatea de opțiune în reglementarea condițiilor și a criteriilor de acordare a pensiei, a modului de calcul și de plată al acesteia, precum și a procedurii de solicitare, de stabilire a pensiei și de exercitare a contestațiilor. Intră în puterea Parlamentului, ca „unică autoritate legiuitoare a țării“, dreptul de a stabili categoriile de pensionari, precum și dispozițiile legale aplicabile fiecărei categorii în parte, în funcție de situația juridică în care se află. Atât modificarea conținutului unor norme juridice, ca fază de legiferare, cât și aprecierea necesității adoptării unor acte normative noi sau completării normelor juridice deja existente sunt de competența exclusivă a Parlamentului. Pentru aceste motive, criticile aduse asupra neconstituționalității dispozițiilor legale criticate, față de art. 16 din Constituție, nu sunt întemeiate. … 26.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:27.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 28.Obiectul excepției de neconstituționalitate, așa cum reiese din motivarea acesteia, îl reprezintă sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ din art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, introdus prin articolul unic al Legii nr. 192/2015 pentru completarea Legii nr. 263/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 8 iulie 2015, în interpretarea dată acesteia de Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1037 din 6 decembrie 2018. … 29.Prevederile art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 au următorul conținut: „În cazul persoanelor prevăzute la alin. (2), la numărul total de puncte realizate de acestea până la data prezentei recalculări se adaugă numărul de puncte corespunzător majorării rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1), la determinarea punctajului mediu anual utilizându-se stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“.  … 30.Art. 169^1 alin. (1) și (2) din Legea nr. 263/2010 dispune următoarele: „(1) Pensionarii sistemului public de pensii ale căror drepturi de pensie au fost stabilite potrivit legislației anterioare datei de 1 ianuarie 2011, care au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în grupa I și/sau grupa a II-a de muncă potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, respectiv activități în locuri de muncă încadrate în condiții deosebite și/sau condiții speciale, potrivit legii, beneficiază de o creștere a punctajelor anuale realizate în aceste perioade, după cum urmează: a) cu 50% pentru perioadele în care au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în grupa I de muncă sau în locuri de muncă încadrate în condiții speciale; b) cu 25% pentru perioadele în care au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în grupa a II-a de muncă sau în locuri de muncă încadrate în condiții deosebite. (2) Prevederile alin. (1) se aplică pensionarilor ale căror drepturi de pensie s-au deschis anterior datei de 1 ianuarie 2011 și care, conform prevederilor legale în vigoare, nu au beneficiat de majorarea punctajelor anuale conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2008 pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, aprobată prin Legea nr. 154/2009, Legii nr. 218/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, art. 782 din Legea nr. 19/2000, de prevederile art. 169 din prezenta lege, precum și de majorarea punctajului pentru perioadele realizate în condiții speciale după data de 1 aprilie 2001“. … 31.Soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție este cea potrivit căreia sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la Legea nr. 263/2010. … 32.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii arată că se încalcă prevederile constituționale ale art. 15 alin. (2) teza întâi privind neretroactivitatea legii, ale art. 16 alin. (1)-(2) privind egalitatea în drepturi și ale art. 21 alin. (1)-(2) privind liberul acces la justiție. … 33.Examinând excepția de neconstituționalitate cu referire la critica raportată la art. 16 alin. (1)-(2) din Constituție, Curtea observă, în prealabil, că este pusă în discuție o discriminare pe care legiuitorul ar fi realizat-o între persoane care se situează în aceeași categorie – pensionari care au lucrat în aceleași condiții -, respectiv locuri de muncă în condiții speciale și pentru aceeași durată de 15 ani. Obiectul acestei pretinse discriminări vizează, în esență, condițiile impuse de legiuitor în ceea ce privește durata stagiului de cotizare de care se va ține seama în vederea valorificării beneficiului creșterii punctajului anual, acordat începând cu anul 2008, printr-o serie de acte normative, ultimul dintre ele fiind Legea nr. 192/2015, inclusiv celor care au desfășurat activități în condiții speciale de muncă [Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100/2008 pentru completarea Legii nr. 19/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 637 din 4 septembrie 2008, aprobată prin Legea nr. 154/2009 a fost primul astfel de act normativ]. Punctajul mediu anual și stagiul complet de cotizare sunt două elemente care influențează în mod direct cuantumul pensiilor. Cu cât punctajul mediu anual de care se ține seama la calcularea pensiei este mai mare, cu atât cuantumul acesteia este mai mare. În mod corelativ, un stagiu complet de cotizare cu o durată mai redusă reprezintă un avantaj față de stagiile complete de cotizare cu o durată mai mare.  … 34.Astfel, pensionarii care au lucrat în grupe superioare de muncă și/sau în condiții deosebite/speciale au beneficiat, printr-o serie de acte normative, de creșterea punctajelor anuale. Acest beneficiu a fost acordat cu condiția ca stagiul complet de cotizare avut în vedere la calcularea acestor pensii, înainte, deci, de acordarea beneficiului, să nu fi avut o durată redusă, mai mică decât durata stagiului complet de cotizare prevăzută de dreptul comun [potrivit art. II dinOrdonanța de urgență a Guvernului nr. 100/2008 și art. 169 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, majorările nu se aplică în cazul în care, la recalcularea pensiei în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2005, „pentru determinarea punctajului mediu anual s-a utilizat vechimea în muncă necesară deschiderii dreptului la pensie prevăzută de acte normative cu caracter special“].  … 35.Prin urmare, de creșterea punctajului anual au beneficiat doar pensionarii ale căror pensii au fost calculate ținându-se seama de dispozițiile de drept comun referitoare la durata stagiului complet de cotizare [30 de ani pentru femei și de 35 de ani pentru bărbați, potrivit Legii nr. 19/2000 și 35 de ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați, potrivit Legii nr. 263/2010]. În mod corelativ, creșterea punctajului anual nu a fost acordată și celor care, la momentul implementării măsurii de creștere a punctajului anual, aveau o pensie calculată prin raportare la un stagiu complet de cotizare cu durată redusă, de exemplu 20 ani sau 25 ani, durată prevăzută de Legea nr. 3/1977. Legiuitorul a considerat că acele persoane cărora li s-a calculat pensia prin raportare la un stagiu complet de cotizare redus și-au „valorificat“, le-a fost recunoscută condiția obiectiv diferită față de cea a pensionarilor care au lucrat în condiții de muncă normale. Ca atare, nu a considerat oportună acordarea și a beneficiului creșterii punctajului anual. Din acest motiv, în intervalul 3 noiembrie 2008-31 decembrie 2015, categoria pensionarilor care au lucrat în grupe superioare de muncă și/sau în condiții deosebite/speciale a fost tratată în mod diferențiat, dar nu și discriminatoriu, după cum urmează: pensionarii care, la data adoptării măsurii creșterii punctajelor anuale, aveau pensii calculate prin raportare la stagii complete de cotizare nereduse au beneficiat de creștere, iar cei care, dimpotrivă, aveau pensii calculate prin raportare la stagii complete de cotizare reduse nu au beneficiat de creștere. Așa cum a reținut și instanța supremă în Decizia nr. 69/2018, conform unei practici unitare la nivel național, majorările nu s-au acordat celor care au efectuat stagii complete de cotizare în grupele superioare și au beneficiat de împărțirea la un stagiu complet redus de 20 sau 25 de ani; s-a considerat că aceste persoane au valorificat beneficiul activității în grupa de muncă prin recunoașterea stagiului de cotizare redus.  … 36.Prin adoptarea Legii nr. 192/2015, care a introdus art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, din al cărui alineat (3) face parte și sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“, criticată în cauză, așa cum a fost interpretată prin Decizia nr. 69/2018, legiuitorul a dat posibilitatea și pensionarilor care au beneficiat de stagii complete de cotizare cu durată redusă să valorifice creșterea punctajului anual. Cu toate acestea, așa cum în mod expres a statuat Înalta Curte de Casație și Justiție, intenția legiuitorului nu a fost aceea de a acorda în mod cumulativ cele două beneficii. În realitate, legiuitorul nu a dorit decât să dea posibilitatea tuturor pensionarilor, indiferent de durata stagiului complet de cotizare luată în considerare la stabilirea pensiilor, să beneficieze de creșterea punctajului anual. Dat fiind acest obiectiv al legiuitorului, este cât se poate de firesc ca, la recalcularea pensiilor în vederea valorificării creșterii punctajului anual, să nu se mai țină seama de stagiul de cotizare redus, avut în vedere la stabilirea acestora, ci de stagiul complet de cotizare de drept comun, așa cum instanța supremă a statuat prin decizia criticată. Or, în condițiile în care acest obiectiv este legitim, nefiind susceptibil să aducă atingere vreunei norme constituționale, este îndreptățită și opțiunea legiuitorului ca, la recalcularea prevăzută de art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, stagiul de cotizare de care se va ține seama să fie cel prevăzut de legea în vigoare la data efectuării recalculării.  … 37.Curtea reține, în continuare, că toate actele normative în temeiul cărora au fost valorificate creșterile de punctaj au condiționat acordarea acestora de luarea în considerare a unui stagiu de cotizare fără durată redusă [a se vedea, în acest sens, art. 78^2 alin. (2) și art. 165^1 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 și art. 169 alin. (2) din Legea nr. 263/2010]. Prin urmare, dacă toate actele normative care, anterior adoptării Legii nr. 192/2015, au acordat creșterea punctajelor anuale, au condiționat beneficiul de luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare fără durată redusă, este cât se poate de firesc ca și în cazul beneficiarilor vizați de Legea nr. 192/2015, recalcularea să se realizeze în aceleași condiții, respectiv prin valorificarea unui stagiu complet de cotizare fără durată redusă. Din acest motiv nu se poate susține critica autorilor potrivit căreia sunt discriminați din cauza faptului că, la recalcularea pensiilor lor, nu se ține seama de stagiul complet de cotizare avut în vedere la deschiderea drepturilor la pensie și care avea o durată mai redusă, ci de stagiul complet de cotizare prevăzut de legea în vigoare la data recalculării. Așa cum s-a statuat în jurisprudența Curții Constituționale, situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări. Astfel, data pensionării, anterioară sau ulterioară intrării în vigoare a noii reglementări în materie, generează situații juridice diferite, care impun și justifică un tratament juridic diferențiat (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 861 din 28 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 22 ianuarie 2007). … 38.În plus, autorii excepției realizează o comparație între, pe de o parte, persoanele ale căror pensii au fost recalculate ținându-se seama de art. 43 alin. (3) din Legea nr. 19/2000 și, pe de altă parte, persoanele ale căror pensii se recalculează ținându-se seama de art. 57 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, în forma în vigoare la data de 1 ianuarie 2016. Astfel, potrivit art. 43 alin. (3) din Legea nr. 19/2000, în forma în vigoare la data la care Legea nr. 19/2000 a fost abrogată, „Asigurații care și-au desfășurat activitatea în locurile de muncă prevăzute la art. 20 lit. b) și care au realizat un stagiu de cotizare de cel puțin 15 ani în zona I de expunere la radiații sau de 17 ani în zona II de expunere la radiații beneficiază de pensie pentru limită de vârstă, indiferent de vârstă“ [potrivit art. 20 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 19/2000, în forma în vigoare la data abrogării acesteia, „În sensul prezentei legi, locurile de muncă în condiții speciale sunt cele din: […] b) activitățile de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare, zonele I și II de expunere la radiații“]. Potrivit art. 57 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, în forma în vigoare la 1 ianuarie 2016, „Pentru persoanele prevăzute la alin. (1), stagiul complet de cotizare este de 22 ani și 6 luni, în cazul celor care au desfășurat activitate în zona I de expunere la radiații, respectiv de 25 de ani și 6 luni, în cazul celor care au desfășurat activitate în zona a II-a de expunere la radiații“. Or, este evident că întrucât nu se compară norme cu același obiect de reglementare, cele două categorii de persoane nu se află în aceeași situație juridică. Nu art. 43 alin. (3) din Legea nr. 19/2000 reglementa stagiul complet de cotizare necesar deschiderii dreptului la pensie în sistemul Legii nr. 19/2000, ci art. 41 alin. (4) din Legea nr. 19/2000, potrivit căruia „Stagiul complet de cotizare este de 30 de ani pentru femei și de 35 de ani pentru bărbați“. Art. 43 alin. (3) din Legea nr. 19/2000 reprezintă, într-adevăr, o normă derogatorie de la dreptul comun în favoarea persoanelor care lucrează în condiții speciale, dar nu din perspectiva duratei stagiului complet de cotizare necesar pentru deschiderea dreptului la pensie, ci din perspectiva condiției vârstei la care se poate obține pensia. Într-adevăr, persoanele care au lucrat în condiții speciale, cu respectarea art. 43 alin. (3) din Legea nr. 19/2000, nu trebuiau să respecte regula de drept comun prevăzută de art. 41 alin. (2) teza întâi din Legea nr. 19/2000, potrivit căreia „Vârsta standard de pensionare este de 60 de ani pentru femei și 65 de ani pentru bărbați“, ci beneficiau de pensie pentru limită de vârstă, indiferent de vârstă, dacă au realizat un stagiu de cotizare de cel puțin 15 ani în zona I de expunere la radiații sau de 17 ani în zona II de expunere la radiații. Dar aceste persoane trebuie să respecte prevederile art. 41 alin. (4) din Legea nr. 19/2000 referitoare la durata stagiului complet de cotizare. … 39.În schimb, în regimul Legii nr. 263/2010, pe lângă o derogare similară referitoare la condiția vârstei pentru obținerea pensiei [prevăzută de art. 57 alin. (2)], se prevede și o derogare de la dreptul comun în ceea ce privește durata stagiului complet de cotizare necesar pentru deschiderea dreptului la pensie [art. 57 alin. (3) din Legea nr. 263/2010]. Prin urmare, este greșită susținerea autorilor excepției în sensul că durata stagiului complet de cotizare pentru acordarea pensiei persoanelor care au lucrat în condiții speciale în regimul Legii nr. 19/2000 este mai favorabilă decât durata stagiului complet de cotizare prevăzută de Legea nr. 263/2010.  … 40.Cu privire la susținerea că dispozițiile criticate fac posibil ca, în fapt, persoanelor care au lucrat în condiții identice de muncă și pentru aceeași perioadă de timp, dar care s-au pensionat la momente diferite, să li se aplice norme referitoare la durata stagiului complet de cotizare cu un conținut diferit, Curtea reține, mai întâi, că, potrivit jurisprudenței sale constante, nicio normă constituțională nu îi interzice legiuitorului ca, în timp, să modifice condițiile pentru deschiderea dreptului la pensie. Astfel, Curtea a reținut că situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări (Decizia nr. 546 din 18 septembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.046 din 10 decembrie 2018, paragraful 31, și Decizia nr. 820 din 9 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 18 ianuarie 2007). Mai mult, prin Decizia nr. 103 din 26 martie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 301 din 8 mai 2002, Curtea a precizat că noile reglementări pot să fie avantajoase sau chiar dezavantajoase beneficiarilor de pensii, după cum permit sau impun, după caz, situația economico-financiară a țării și fondurile de asigurări sociale de stat disponibile. În oricare dintre aceste ipoteze dispozițiile legale noi se aplică numai pentru viitor, pentru persoane care se vor înscrie la pensie după intrarea lor în vigoare, neputând atinge drepturile de pensie anterior stabilite. Prin urmare, legiuitorul este liber să modifice condițiile de stabilire a dreptului la pensie pentru viitor, fără ca aceasta să aibă semnificația încălcării dreptului la pensie, iar dacă dorește ca noile dispoziții mai favorabile să fie aplicate și persoanelor pensionate anterior, acest lucru trebuie prevăzut în mod expres de lege.  … 41.Curtea reține că această jurisprudență este pe deplin aplicabilă și în situația în care, precum cea din prezenta cauză, legiuitorul modifică durata stagiului complet de cotizare necesar pentru deschiderea dreptului la pensie al persoanelor care au lucrat în grupe superioare sau/și în condiții deosebite/speciale. În plus, Curtea constată că, dacă s-ar admite că statul este ținut să ofere justificări foarte puternice de fiecare dată când dorește să modifice condițiile în care se deschide dreptul fundamental la pensie, atunci nu și-ar mai putea exercita prerogativa sa în configurarea politicilor sale sociale decât cu mare dificultate. … 42.Distinct însă de aceste considerații, Curtea reține că, în prezenta cauză, recalcularea vizată de art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 și, implicit, stagiul complet de cotizare care va fi avut în vedere prezintă o serie de particularități care fac a fortiori relevantă jurisprudența anterior evocată. Astfel, recalcularea vizată de art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 este distinctă de situația reglementată de art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, potrivit căruia „Pensia poate fi recalculată prin adăugarea veniturilor și/sau a stagiilor de cotizare, perioadelor asimilate stagiilor de cotizare prevăzute de lege și prin valorificarea altor documente de natură să conducă la modificarea drepturilor de pensie, nevalorificate la stabilirea acesteia“. Diferența dintre cele două tipuri de recalculări constă în faptul că recalcularea prevăzută de art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 vizează situația în care, la momentul stabilirii pensiei, au existat venituri care ar fi trebuit să fie luate în considerare, dar care, în fapt, nu au fost valorificate, ceea ce a condus la modificarea drepturilor de pensie. În schimb, recalcularea vizată de art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 nu se referă la valorificarea unor venituri/stagii de cotizare/perioade asimilate etc care ar fi trebuit, la momentul stabilirii pensiilor care se recalculează, să fie valorificate, dar, în fapt, nu au fost valorificate. Această recalculare reprezintă procedeul tehnic, mijlocul prin care legiuitorul implementează politica de a acorda pensionarilor care au lucrat în grupe superioare de muncă și/sau condiții deosebite/speciale o majorare de punctaj anual, în compensarea acestei condiții în mod obiectiv defavorizante. … 43.Această deosebire structurală dintre cele două tipuri de recalculări se reflectă pe deplin în Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 28 martie 2011. Astfel, în mod firesc, cu privire la recalcularea obișnuită, vizată de art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, art. 134 alin. (3) din Norme prevede că „La recalcularea pensiilor pentru limită de vârstă, stabilite potrivit legislației anterioare intrării în vigoare a legii, se utilizează stagiul complet de cotizare avut în vedere la stabilirea pensiei“. Această soluție este întrutotul justificată, având în vedere că veniturile care se vor reflecta, în urma recalculării, în cuantumul pensiei, ar fi trebuit să fie valorificate la momentul stabilirii acesteia. Dacă, în fapt, s-ar fi petrecut acest lucru, stagiul complet de cotizare de care s-ar fi ținut seama ar fi fost, evident, cel prevăzut de legea în vigoare la data stabilirii drepturilor. … 44.În mod corelativ, cu referire la recalcularea prevăzută de art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, art. 134 alin. (8) din Norme prevede că „Prin excepție de la prevederile alin. (3), la recalcularea pensiilor, conform prevederilor art. 169^1 din lege, se utilizează stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, în vigoare la data de la care se cuvin drepturile recalculate, corespunzătoare fiecărei situații, respectiv: a) stagiile complete de cotizare prevăzute în anexa nr. 5 la lege; b) stagiile complete de cotizare prevăzute la art. 56 și 57 din lege; c)stagiile complete de cotizare prevăzute la art. 58 și 59 din lege“. Evident că și o asemenea opțiune este cu totul îndreptățită, de vreme ce nu se valorifică venituri care ar fi trebuit să fie recunoscute în trecut, la momentul stabilirii pensiei, ci este vorba despre opțiunea legiuitorului de a acorda, pentru viitor, un beneficiu unei anumite categorii de pensionari. Astfel, potrivit art. 169^1 alin. (6) din Legea nr. 263/2010, „Drepturile de pensie recalculate potrivit alin. (1)-(5) se cuvin și se plătesc începând cu data de 1 ianuarie 2016“. Cu alte cuvinte, dacă legiuitorul a intenționat ca beneficiul creșterii punctajului anual să se acorde pentru viitor, este cât se poate de firesc ca și stagiul de cotizare avut în vedere la recalcularea pensiilor astfel „gratificate“ să fie cel prevăzut de legea în vigoare la data recalculării, așa cum a statuat instanța supremă prin Decizia nr. 69/2018, criticată de către autorii excepției.  … 45.În sfârșit, cu referire la observația autorilor excepției potrivit căreia, prin modificarea adusă art. 57 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, în sensul reducerii stagiului complet de cotizare de la 22 ani și 6 luni la 15 ani pentru ca pensia să fie recalculată, începând cu 1 ianuarie 2016, Curtea reține că implică, practic, aplicarea pentru trecut, și nu doar pentru viitor, a legii. Cu alte cuvinte, autorii solicită aplicarea retroactivă a legii, ceea ce, desigur, contravine art. 15 alin. (2) teza întâi din Constituție.  … 46.De altfel, Curtea reține că, prin Decizia nr. 463 din 11 iulie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 911 din 12 noiembrie 2019, paragrafele 49-61, a mai constatat conformitatea prevederilor criticate în cauza de față cu dispozițiile art. 16 alin. (1) din Constituție.  … 47.Cu referire la critica raportată la art. 15 alin. (2) teza întâi din Constituție, Curtea observă că, întrucât recalcularea vizată de art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 nu privește venituri care ar fi trebuit să fie valorificate inițial, la stabilirea pensiei, ci este expresia unei opțiuni legislative de a acorda, pentru viitor, și care este perfect legitimă din punct de vedere constituțional, un anumit beneficiu unei anumite categorii de pensionari, aplicarea normei în vigoare la data recalculării nu are semnificația aplicării retroactive a acesteia. În plus, Curtea constată că, potrivit dispozițiilor art. 169^1 alin. (4) din Legea nr. 263/2010, „În situația în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1)-(3), rezultă un punctaj mediu anual mai mic, se menține punctajul mediu anual și cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării.“ Prin urmare, legea prevede garanții exprese pentru păstrarea cuantumului pensiei, astfel că nu se poate aprecia că schimbarea elementelor în funcție de care aceasta a fost calculată afectează dreptul la pensie, așa cum a fost stabilit anterior. … 48.În ceea ce privește menționarea art. 21 din Constituție, autorii excepției nu formulează nicio motivare, astfel încât Curtea o va respinge, ca inadmisibilă, ținând seama de bogata sa jurisprudență, de exemplu Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, în care a statuat că simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate. … 49.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Florica Alda, de Liviu Anghel, de Mărioara Năstac, de Gheorghe Leu, de Victoria Mardaloiu, de Victor Iaurum și de Ioana Băluță în dosarele nr. 6.904/62/2017, nr. 313/62/2018, nr. 5.836/62/2017, nr. 264/119/2018, nr. 1.073/62/2018, nr. 4.339/62/2017 și nr. 133/62/2019 ale Curții de Apel Brașov – Secția civilă și constată că sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ din art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, în interpretarea dată acesteia de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 este constituțională în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Brașov – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 14 ianuarie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cosmin-Marian Văduva

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește