DECIZIA nr. 159 din 21 martie 2024

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 57 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, excepție ridicată de Societatea Mocanu Comindintex – S.R.L. din Piatra- Neamț în Dosarul nr. 1.391/103/2019/a2 al Tribunalului Neamț – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 233D/2020. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, context în care arată că instanța de contencios constituțional s-a mai pronunțat asupra unor critici similare, sens în care menționează jurisprudența Curții Constituționale în materie, spre exemplu, Decizia nr. 663 din 19 octombrie 2021. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea civilă nr. 257/F din 20 decembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.391/103/2019/a2, Tribunalul Neamț – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 57 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, excepție ridicată de Societatea Mocanu Comindintex – S.R.L. din Piatra-Neamț într-o cauză întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 85/2014. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile criticate sunt contrare principiului legalității, în componenta privind calitatea legii, deoarece nu conțin în mod expres criterii obiective ce trebuie avute în vedere la stabilirea onorariului administratorului judiciar în cazul în care acesta urmează să fie achitat din averea societății debitoare. Astfel, normele criticate permit stabilirea în mod arbitrar a onorariului administratorului judiciar, în detrimentul celorlalți creditori și al societății debitoare, indiferent de complexitatea cauzei și de munca prestată de administratorul judiciar. În contextul criticilor de neconstituționalitate se menționează jurisprudența Curții Constituționale și cea a Curții Europene a Drepturilor Omului în materia principiilor pretins încălcate de normele criticate. … 6.Tribunalul Neamț – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, având în vedere faptul că, potrivit Legii nr. 85/2014, legiuitorul a optat pentru criteriul valoric, și nu pentru cel al numărului creditorilor, atunci când în cadrul adunării creditorilor se pun în discuție aspecte importante ale procedurii insolvenței, care influențează în mod semnificativ atingerea scopului principal al procedurii speciale. Astfel, instituirea unei majorități speciale (creditorii titulari ai creanțelor însumând peste 50% din valoarea masei credale) pentru desemnarea administratorului judiciar și stabilirea remunerației acestuia reprezintă o garanție a respectării interesului colectiv al creditorilor, care presupune gestionarea eficientă a procedurii în vederea acoperirii pasivului debitorului insolvent și, totodată, asigură premisele evitării exercitării abuzive a dreptului de vot de către creditori, ținând seama și de faptul că, în principal, aceștia suportă consecințele insolvabilității debitorului și deciziilor care ar putea diminua gradul de recuperare a propriilor creanțe, fiind direct interesați de maximizarea nivelului de acoperire a pasivului debitorului. Totodată, se învederează că există mecanisme legale prin care, pe de o parte, creditorii pot supune analizei judiciare legalitatea hotărârilor adunării creditorilor, în condițiile Legii nr. 85/2014, iar, pe de altă parte, activitatea administratorului judiciar poate fi supusă controlului și cenzurii judecătorului-sindic, cu consecința înlocuirii acestuia. … 7.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.  … 8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 9.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 10.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 57 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014, care au următorul cuprins: „(2) În cadrul primei ședințe a adunării creditorilor, creditorii care dețin mai mult de 50% din valoarea totală a creanțelor cu drept de vot pot decide desemnarea unui administrator judiciar, stabilindu-i și onorariul. În cazul în care onorariul se va achita din fondul constituit potrivit prevederilor art. 39 alin. (4), acesta va fi stabilit pe baza criteriilor prevăzute în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 86/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Creditorii pot decide să confirme administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar desemnat provizoriu, stabilindu-i onorariul. În această din urmă situație nu va mai fi necesară confirmarea judecătorului-sindic. Prima ședință a adunării creditorilor va avea în mod obligatoriu pe ordinea de zi atât confirmarea/desemnarea administratorului judiciar/lichidatorului judiciar, cât și stabilirea onorariului acestuia.“ … 11.În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5) referitor la principiul legalității (în componenta privind calitatea legii), ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil și ale art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare. … 12.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autoarea acesteia este nemulțumită de faptul că, în situația în care onorariul practicianului în insolvență urmează să fie achitat din averea societății debitoare, la baza stabilirii acestuia nu s-ar afla anumite criterii, aspect ce ar conduce la neconstituționalitatea normelor criticate, în raport cu principiile legalității (în componenta privind calitatea legii), egalității în drepturi, dreptului la un proces echitabil și dreptului la apărare. … 13.Din evaluarea cadrului legislativ în materie, Curtea observă că organele care aplică procedura insolvenței prevăzută de Legea nr. 85/2014 sunt instanțele judecătorești, judecătorul-sindic, administratorul judiciar și lichidatorul judiciar, care trebuie să asigure efectuarea cu celeritate a actelor și operațiunilor prevăzute de Legea nr. 85/2014, precum și realizarea, în condițiile legii, a drepturilor și obligațiilor celorlalți participanți la aceste acte și operațiuni (art. 40 din Legea nr. 85/2014). … 14.Potrivit art. 57 alin. (1)-(3) din Legea nr. 85/2014, pentru preluarea poziției de administrator judiciar, practicienii în insolvență interesați depun la dosarul de insolvență o ofertă. În cazul în care nu sunt oferte depuse la dosar, judecătorul-sindic va desemna provizoriu, până la prima adunare a creditorilor, un practician în insolvență ales în mod aleatoriu din Tabloul Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență din România. În cadrul primei ședințe a adunării creditorilor, creditorii care dețin mai mult de 50% din valoarea totală a creanțelor cu drept de vot pot decide desemnarea unui administrator judiciar, stabilindu-i și onorariul. Prima ședință a adunării creditorilor va avea în mod obligatoriu pe ordinea de zi atât confirmarea/desemnarea administratorului judiciar/lichidatorului judiciar, cât și stabilirea onorariului acestuia. Creditorul care deține mai mult de 50% din valoarea totală a creanțelor poate să decidă, fără consultarea adunării creditorilor, desemnarea unui administrator judiciar ori lichidator judiciar în locul administratorului judiciar sau lichidatorului judiciar provizoriu ori să confirme administratorul judiciar provizoriu/lichidatorul judiciar provizoriu și să îi stabilească onorariul. Astfel, atât în procedura de numire, cât și în cea de înlocuire a administratorului judiciar/lichidatorului judiciar, legiuitorul a luat în considerare criteriul valorii creanțelor, în virtutea naturii speciale a procedurii prevăzute de Legea nr. 85/2014, procedură care impune crearea unui cadru unitar, colectiv, concursual și egalitar, precum și a principiilor care stau la baza procedurilor de prevenire a insolvenței și de insolvență. … 15.În virtutea Legii nr. 85/2014, onorariul practicianului în insolvență se stabilește, după caz, de către adunarea creditorilor – în cadrul primei ședințe a adunării creditorilor, prin votul creditorilor care dețin mai mult de 50% din valoarea creanțelor cu drept de vot [art. 57 alin. (2)]; de către creditorul majoritar, caz în care creditorul majoritar desemnează un administrator judiciar/lichidator judiciar sau confirmă practicianul desemnat provizoriu de către instanță și îi stabilește și onorariul [art. 57 alin. (3)]; de către judecătorul-sindic, prin hotărâre, (i) la deschiderea procedurii, caz în care onorariul practicianului este stabilit prin raportare la criteriile prevăzute în art. 38 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 86/2006 privind organizarea activității practicienilor în insolvență, republicată în Monitorul Oficial al Românei, Partea I, nr. 724 din 13 octombrie 2011 [art. 45 alin. (1) lit. d)], și (ii) la momentul infirmării de către adunarea creditorilor a administratorului judiciar/lichidatorului judiciar, situație în care, de asemenea, judecătorul-sindic stabilește onorariul practicianului prin raportare la criteriile cuprinse în ordonanța de urgență antereferită.  … 16.Astfel, potrivit art. 38 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 86/2006, la baza stabilirii nivelului onorariului se vor avea în vedere următoarele tipuri de factori care reflectă gradul de complexitate a activității depuse: numărul de salariați ai debitorului; riscul privind conflictele de muncă; cifra de afaceri a debitorului pe ultimii 3 ani; valoarea totală a datoriilor și numărul creditorilor; valoarea creanțelor, numărul debitorilor; numărul și complexitatea litigiilor aflate pe rol în care debitorul are calitate de reclamant și, respectiv, de pârât; valoarea patrimoniului, potrivit evaluării; natura activelor, atractivitatea pe piață, riscurile legate de conservarea lor; nivelul de lichidități aflate la dispoziția debitorului pentru acoperirea cheltuielilor inițiale de lichidare. … 17.În acest context, Curtea observă că, prin Decizia nr. 663 din 19 octombrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1254 din 30 decembrie 2021, paragraful 15, a reținut că, potrivit art. 57 alin. (2) teza finală din Legea nr. 85/2014, creditorii pot confirma administratorul judiciar desemnat provizoriu prin sentința de declanșare a procedurii. Textul de lege nu cere o anumită formă a confirmării, astfel că aceasta poate fi expresă, prin depunerea unei cereri confirmative în acest sens, dar poate fi și tacită. Confirmarea tacită se realizează atunci când, în ședință, creditorii nu se pronunță cu privire la alegerea unui administrator judiciar, când nu se întrunește adunarea creditorilor sau când nu se constituie comitetul creditorilor, deci atunci când creditorii manifestă o atitudine de pasivitate cu privire la numirea administratorului judiciar, chiar dacă legea în vigoare prevede obligativitatea includerii pe ordinea de zi a primei ședințe a creditorilor a aspectelor privind confirmarea/desemnarea administratorului judiciar și stabilirea onorariului acestuia. Creditorii pot negocia inclusiv remunerația administratorului judiciar, dar numai când aceasta urmează să fie suportată din averea debitorului. În situația în care onorariul administratorului judiciar urmează să fie achitat din fondul de lichidare, acesta va fi stabilit de către judecătorul-sindic. Prin urmare, și în această ultimă ipoteză creditorii pot negocia toate aspectele legate de administratorul judiciar, mai puțin remunerația.  … 18.În ceea ce privește principiul legalității, în componenta privind calitatea legii, în jurisprudența sa, Curtea a stabilit că cerința de claritate a legii vizează caracterul neechivoc al obiectului reglementării, cea de precizie se referă la exactitatea soluției legislative alese și a limbajului folosit, în timp ce previzibilitatea legii privește scopul și consecințele pe care le antrenează, respectiv faptul că actul normativ trebuie să fie suficient de precis și clar pentru a putea fi aplicat, iar accesibilitatea, din punct de vedere formal, are în vedere aducerea la cunoștința publică a actelor normative de rang infraconstituțional și intrarea în vigoare a acestora, care se realizează prin publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I (a se vedea, în acest sens, spre exemplu, Decizia nr. 363 din 7 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 495 din 6 iulie 2015, paragrafele 16-20 și 26). Prin urmare, o lege îndeplinește condițiile calitative impuse atât de Constituție, cât și de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale numai dacă norma este enunțată cu suficientă precizie pentru a permite cetățeanului să își adapteze conduita în funcție de aceasta, astfel încât, apelând la nevoie la consiliere de specialitate în materie, să fie capabil să prevadă, într-o măsură rezonabilă, față de circumstanțele speței, consecințele care ar putea rezulta dintr-o anumită faptă și să își corecteze conduita. … 19.Mai mult, dreptul, ca operă a legiuitorului, nu poate fi exhaustiv, însă pe baza principiilor aplicabile sistemului de drept, acesta lasă posibilitatea persoanelor îndrituite într-un anumit domeniu să interpreteze legea și recunoaște judecătorului competența de a tranșa ceea ce a scăpat atenției legiuitorului, printr-o interpretare judiciară, cauzală a normei. Sensul legii nu este dat pentru totdeauna în momentul creării acesteia, ci trebuie să se admită că adaptarea conținutului legii se face pe cale de interpretare – ca etapă a aplicării normei juridice în cazul concret. Astfel, interpretarea autentică, legală poate constitui o premisă a bunei aplicări a normei juridice, prin faptul că dă o explicație corectă înțelesului, scopului și finalității acesteia, însă legiuitorul nu poate și nu trebuie să prevadă totul. În fapt, orice normă juridică, ce urmează să fie aplicată pentru rezolvarea unui caz concret, urmează să fie interpretată de subiecții de drept dintr-o anumită materie, precum și de instanțele judecătorești printr-o interpretare judiciară și cazuală, pentru a emite un act de aplicare legal (în acest sens, a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 489 din 30 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 661 din 29 august 2016). … 20.Având în vedere cadrul legal antereferit – Legea nr. 85/2014 și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 86/2006 -, Curtea reține că, într-adevăr, în general, stabilirea onorariului practicianului în insolvență are loc prin negocierea acestuia cu creditorii procedurii, dar aceasta nu înseamnă că se poate stabili în mod arbitrar, fără a se ține seama de factorii care reflectă gradul de complexitate a activității depuse de acesta în contextul procedurii insolvenței, astfel cum sunt prevăzuți la art. 38 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 86/2006; în caz contrar, depunerea sau acceptarea de către practicianul în insolvență, în mod repetat, a unei oferte de onorariu care nu ține seama de prevederile antereferite constituie concurență neloială și se sancționează conform prevederilor legale în vigoare. De altfel, negocierea și stabilirea onorariului practicianului în insolvență reprezintă o garanție a respectării interesului colectiv al creditorilor, care presupune gestionarea eficientă a procedurii în vederea acoperirii pasivului debitorului insolvent, ținând seama și de faptul că, în principal, aceștia suportă consecințele insolvabilității debitorului și deciziilor care ar putea diminua gradul de recuperare a propriilor creanțe, fiind direct interesați de maximizarea nivelului de acoperire a pasivului debitorului și, nu în ultimul rând, de efectuarea unor cheltuieli rezonabile aferente acestui tip de serviciu.  … 21.De asemenea, Curtea observă că Legea nr. 85/2014 prevede mecanisme legale prin care hotărârile adunării creditorilor pot fi contestate la judecătorul-sindic, pentru motive de nelegalitate, iar activitatea administratorului judiciar și a lichidatorului judiciar poate fi supusă controlului judecătorului-sindic, care, pentru motive temeinice, poate dispune înlocuirea acestora. Astfel, potrivit art. 57 alin. (4)-(6) din Legea nr. 85/2014, (i) în orice stadiu al procedurii, judecătorul-sindic, din oficiu sau ca urmare a adoptării unei hotărâri a adunării creditorilor în acest sens, cu votul a mai mult de 50% din valoarea totală a creanțelor cu drept de vot, îl poate înlocui pe administratorul judiciar/lichidatorul judiciar, pentru motive temeinice; (ii) în orice moment al procedurii, la cererea administratorului judiciar/lichidatorului judiciar, pentru motive bine justificate, judecătorul-sindic poate încuviința înlocuirea acestuia, în urma analizei cererii. În acest din urmă caz, judecătorul-sindic va desemna un alt administrator judiciar/lichidator judiciar provizoriu, în condițiile prevăzute la art. 45 alin. (1) lit. d) din aceeași lege; creditorii pot contesta la judecătorul-sindic, pentru motive de nelegalitate, decizia de desemnare a unui administrator judiciar și de stabilire a onorariului acestuia, în termen de 5 zile de la data publicării deciziei în Buletinul procedurilor de insolvență, iar judecătorul va soluționa, de urgență și deodată, toate contestațiile printr-o încheiere prin care va numi administratorul judiciar/lichidatorul judiciar desemnat sau, după caz, va solicita adunării creditorilor/ creditorului desemnarea unui alt administrator judiciar/lichidator judiciar. … 22.Față de această împrejurare, aplicând considerentele de principiu cu privire la principiile invocate în susținerea excepției de neconstituționalitate, se constată că, de principiu, statele au o anumită marjă de apreciere cu privire la adoptarea legilor pe care le consideră necesare pentru reglementarea procedurilor insolvenței, cărora li se circumscriu și prevederile cuprinse în Legea nr. 85/2014, prin care se instituie desemnarea unui administrator judiciar, precum și stabilirea onorariului acestuia. Prin urmare, excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât: (i) prevederile criticate sunt în consonanță cu principiul legalității, în componenta privind calitatea legii, deoarece își găsesc concretețea în coroborare cu întreg ansamblul legislativ în materie, și, prin urmare, la negocierea și stabilirea onorariului în discuție trebuie avute în vedere anumite aspecte care să reflecte gradul de complexitate a activității depuse de administratorul judiciar/lichidatorul judiciar; (ii) în materia insolvenței, legiuitorul a luat în considerare criteriul valorii creanțelor, în virtutea naturii speciale a procedurii prevăzute de Legea nr. 85/2014, astfel că nu se poate reține pretinsa încălcare a principiului egalității în drepturi; există mecanisme legale prin care decizia creditorului care deține mai mult de 50% din valoarea totală a creanțelor și hotărârile adunării creditorilor de desemnare a persoanelor în discuție și de stabilire a onorariului pot fi contestate la judecătorul-sindic, pentru motive de nelegalitate, iar activitatea administratorului judiciar sau a lichidatorului judiciar poate fi supusă controlului judecătorului-sindic, astfel că există acces liber la justiție, context în care subiecții îndrituiți cu calitate procesuală în procedura insolvenței pot face cererile și apărările pe care le consideră necesare, în condițiile legii, aspect ce se circumscrie dreptului la un proces echitabil.  … 23.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,  … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Mocanu Comindintex – S.R.L. din Piatra-Neamț în Dosarul nr. 1.391/103/2019/a2 al Tribunalului Neamț – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 57 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Neamț – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 21 martie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Ionița Cochințu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește