DECIZIA nr. 156 din 4 martie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 12 alin. (3) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepție ridicată din oficiu de Judecătoria Sectorului 6 București – Secția civilă în Dosarul nr. 1.124/303/2018 și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 663D/2019. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepției ca inadmisibilă, arătând că aspectele invocate vizează modalitatea de interpretare a textelor de lege criticate. În subsidiar, arată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, nefiind încălcate dispozițiile constituționale invocate. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 20 decembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 1.124/303/2018, Judecătoria Sectorului 6 București – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 12 alin. (3) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. Excepția a fost invocată de instanța judecătorească din oficiu într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de chemare în judecată prin care s-a solicitat, între altele, obligarea pârâtei Subcomisia Sectorului 6 al Municipiului București pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor să întocmească propunerea de validare a cererii de restituire pentru suprafața de teren agricol de 5.150 mp, conform dispozitivului Sentinței civile nr. 1.908 din 12 martie 2008, pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 în Dosarul nr. 10.320/302/2007, obligarea pârâtei Comisia Municipiului București pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor să comunice Agenției Domeniilor Statului cererea de punere la dispoziție a terenului prevăzută de art. 13 alin. (2) și art. 15 din normele de aplicare a Legii nr. 165/2013, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 401/2013, după validarea prin hotărâri a propunerii, a anexei și a procesului-verbal de delimitare pentru suprafața de teren agricol de 5.150 mp, precum și obligarea pârâtei Agenția Domeniilor Statului să predea pe bază de protocol Subcomisiei Sectorului 6 al Municipiului București pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor suprafața de teren agricol de 5.150 mp, după executarea obligațiilor susmenționate, în vederea eliberării titlului de proprietate și punerii în posesie. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că, deși art. 12 alin. (3) din Legea nr. 165/2013 a avut inițial un scop legitim, în sensul de a proteja interesele tuturor celor care au formulat cerere de restituire, în prezent, această limitare a dreptului de acces la instanță nu mai este proporțională cu scopul urmărit, în condițiile în care nu au fost respectate termenele instituite de legiuitor pentru soluționarea tuturor cererilor aflate în procedura administrativă, prorogarea acestor termene fiind declarată neconstituțională prin Decizia Curții Constituționale nr. 44 din 31 ianuarie 2017. În consecință, instanța judecătorească apreciază că textul de lege criticat contravine principiului constituțional al egalității în drepturi, pentru toate persoanele care au formulat cerere de restituire și cărora nu li s-a soluționat cererea, prin acordarea posibilității de a li se reconstitui dreptul de proprietate pe alt amplasament, chiar dacă nu au fost soluționate toate cererile anterioare. Se arată că, prin această interpretare, nu se încalcă drepturile persoanelor care au formulat cererile de restituire anterior reclamanților, având în vedere că și ceilalți petenți au dreptul să sesizeze instanța de judecată pentru a li se soluționa cererea de restituire pe fond, nefiind obligați să aștepte soluționarea cererilor în procedura administrativă. … 6.Se mai apreciază că textul de lege criticat contravine și dispozițiilor art. 21 din Constituție referitoare la accesul liber la justiție, cu motivarea că, în Cauza Preda și alții împotriva României, în considerentul 129, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că „Legea nr. 165/2013 oferă, în principiu, un cadru accesibil și efectiv pentru soluționarea plângerilor referitoare la atingerile aduse dreptului la respectarea bunurilor, în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ca urmare a aplicării legilor de restituire“, însă în considerentul 132 a menționat că „își rezervă totuși dreptul să examineze, pe viitor, orice acuzație de ineficiență a noului dispozitiv legislativ, întemeiată pe aplicarea concretă a acestuia“. Prin Decizia Curții Constituționale nr. 44 din 31 ianuarie 2017, art. 7 alin. (1) și art. 11 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 au fost declarate ca fiind neconstituționale, astfel că, în prezent, petenții care au formulat cereri de reconstituire a dreptului de proprietate, nesoluționate de către entitățile învestite de lege, pot formula acțiune judecătorească îndreptată împotriva acestora, pe motivul neemiterii unei hotărâri de validare/invalidare. Cu toate acestea, dispozițiile art. 12 alin. (3) din Legea nr. 165/2013 împiedică pronunțarea pe fond de către instanțele de judecată cu privire la toate măsurile reparatorii prevăzute de Legea nr. 165/2013 la care petenții ar avea dreptul, accesul la justiție nefiind astfel efectiv și concret. Se mai invocă, în acest sens, cele statuate de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 88 din 27 februarie 2014 și Decizia nr. 670 din 18 mai 2011, cu referire la principiul accesului liber la justiție, prin care s-a statuat că acesta trebuie să fie asigurat în mod efectiv și eficace. De asemenea, în jurisprudența Curții Constituționale s-a statuat că dreptul de acces liber la justiție nu se limitează doar la posibilitatea introducerii unei cereri de chemare în judecată, ci include și dreptul de a beneficia de judecarea și tranșarea pe fond a litigiului existent în fața unei instanțe. Se mai invocă, în același sens, și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, prin care s-a statuat că scopul Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale este să apere drepturi concrete și efective, iar nu teoretice și iluzorii, în acest sens fiind Hotărârea din 12 iulie 2001, pronunțată în Cauza Prințul Hans-Adam II de Liechtenstein împotriva Germaniei, și Hotărârea-pilot din 12 octombrie 2010, pronunțată în Cauza Maria Atanasiu și alții împotriva României. … 7.Se consideră că, în temeiul textului de lege criticat, soluționarea cererii reclamanților de reconstituire a dreptului de proprietate pe alt amplasament s-ar putea dispune doar dacă sar face dovada că toate cererile de restituire formulate anterior acesteia au fost soluționate. În aceste condiții, atribuirea, potrivit textului de lege criticat, a terenurilor doar în ordinea de înregistrare a cererilor inițiale de restituire, în condițiile în care termenele inițiale stabilite de legiuitor pentru finalizarea procedurilor prevăzute de Legea nr. 165/2013, ce au fost stabilite în sarcina autorităților statului cu atribuții în soluționarea cererilor de reconstituire, nu au fost respectate, aspect reținut în Decizia Curții Constituționale nr. 44 din 31 ianuarie 2017, încalcă principiul accesului liber la justiție, dar și principiul soluționării cauzei într-un termen rezonabil, invocând cele statuate în acest sens în Decizia Curții Constituționale nr. 208 din 25 octombrie 2000. … 8.Se mai apreciază că, în ipoteza analizată, principiul accesului liber la justiție este încălcat ca urmare a faptului că, după Decizia Curții Constituționale nr. 44 din 31 ianuarie 2017, în Legea nr. 165/2013 nu mai pot fi identificate reguli de procedură clare și termenele în care justițiabilii își pot exercita drepturile lor procesuale, și aceasta deoarece autoritățile statului cu atribuții în finalizarea tuturor procedurilor prevăzute de Legea nr. 165/2013 nu mai sunt ținute de respectarea unor termene, astfel că ar putea prelungi pe o perioadă nedeterminată procedurile pentru soluționarea cererilor de reconstituire. În consecință, instanța judecătorească apreciază că, până la soluționarea cererilor inițiale de restituire în ordinea formulării lor, reclamanții din speța dedusă soluționării sale nu vor avea acces la o instanță, procedura nemaifiind clară, iar termenele de soluționare nu ar putea fi cunoscute de reclamanți, astfel că eventualul drept la reconstituire al reclamanților s-ar putea transforma într-unul iluzoriu. Mai mult, se apreciază că reclamanții nu ar avea acces nici la măsura reparatorie constând în compensarea prin puncte, dat fiind faptul că, potrivit art. 16 coroborat cu art. 3 pct. 6 din Legea nr. 165/2013, măsura compensării prin puncte se poate dispune numai dacă reconstituirea nu se poate face pe același amplasament și nu mai există terenuri disponibile pentru reconstituirea dreptului de proprietate pe alt amplasament, iar pentru verificarea acestui din urmă aspect trebuie fie să se fi soluționat toate cererile de restituire anterioare cererii reclamanților, fie să se fi epuizat terenurile disponibile pentru restituirea pe alt amplasament.  … 9.Se mai invocă și încălcarea dispozițiilor art. 126 alin. (1) din Constituție, cu motivarea că textul de lege criticat împiedică instanța judecătorească să se pronunțe pe fondul litigiului dedus soluționării sale. … 10.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările și completările ulterioare, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările și completările ulterioare, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 12 alin. (3) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, potrivit cărora: „(3) Atribuirea terenurilor de către comisia locală se face în ordinea de înregistrare a cererilor inițiale de restituire, cu respectarea strictă a ordinii categoriilor de teren prevăzute la alin. (1). Fostul proprietar sau moștenitorii acestuia pot refuza terenul din rezerva comisiei locale de fond funciar sau din izlazul comunal, propus în vederea restituirii.“ Textul de lege criticat face referire la alin. (1) al art. 12, potrivit căruia: „(1) În situația în care restituirea terenurilor agricole pe vechile amplasamente nu este posibilă, după validarea întinderii dreptului lor de proprietate de către comisiile județene de fond funciar sau, după caz, de către Comisia de Fond Funciar a Municipiului București, fostului proprietar sau moștenitorilor acestuia li se atribuie un teren pe un alt amplasament, în următoarea ordine:a)pe terenurile din rezerva comisiei locale de fond funciar; … b)pe terenurile proprietate publică, trecute, în condițiile legii, în proprietatea privată a statului, sau pe terenurile proprietate privată a statului, care au fost administrate pe raza unității administrativ-teritoriale de institute, de stațiuni de cercetare ori de alte instituții publice; … c)pe terenurile proprietate publică, trecute, în condițiile legii, în proprietatea privată a statului, sau pe terenurile proprietate privată a statului, care au fost administrate de institute, de stațiuni de cercetare ori de instituții publice pe raza localităților învecinate, aflate în același județ; … d)pe terenurile ocupate de izlazuri.“ …  … 14.Se apreciază că prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 16 – Egalitatea în drepturi, art. 21 – Accesul liber la justiție și art. 126 alin. (1) privind instanțele judecătorești. … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, potrivit art. 13 din Legea nr. 165/2013, coroborat cu art. 13 și 14 din Normele de aplicare a Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 401/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 29 iunie 2013, în situația în care restituirea terenurilor forestiere pe vechile amplasamente nu este posibilă, reconstituirea dreptului de proprietate se face pe alte amplasamente de pe raza unității administrativ-teritoriale, iar la cererea comisiilor județene de fond funciar, respectiv a municipiului București, Agenția Domeniilor Statului pune la dispoziția comisiilor locale de fond funciar terenurile care pot face obiectul reconstituirii dreptului de proprietate și predă, prin protocol de predare-preluare, comisiilor locale de fond funciar și subcomisiilor municipiului București terenurile agricole a căror retrocedare se solicită.  … 16.Procedura de punere în posesie a proprietarilor intră în sarcina subcomisiilor locale, iar emiterea titlurilor de proprietate revine comisiilor județene/Comisiei Municipiului București, conform art. 16 din normele de aplicare a Legii nr. 165/2013, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 401/2013. În ipoteza în care restituirea terenurilor agricole pe vechile amplasamente nu este posibilă, situație similară celei din dosarul aflat pe rolul instanței judecătorești, după validarea întinderii dreptului lor de proprietate de către comisiile județene de fond funciar/Comisia de Fond Funciar a Municipiului București, fostului proprietar sau moștenitorilor acestuia li se atribuie un teren pe un alt amplasament, în ordinea reglementată în art. 12 alin. (1) lit. a)-d) din Legea nr. 165/2013.  … 17.Anterior atribuirii terenurilor sunt necesare alte operațiuni administrative, realizate de către comisia locală de inventariere a terenurilor [art. 5 și art. 6 alin. (1) și (4) din Legea nr. 165/2013], care întocmește situația terenurilor agricole, cu sau fără investiții, și forestiere, aflate în domeniul public sau privat al statului sau, după caz, al unității administrativ-teritoriale, care pot face obiectul reconstituirii dreptului de proprietate, pe fiecare unitate administrativ-teritorială, iar comisia județeană de fond funciar/Comisia Municipiului București trebuie să centralizeze situațiile întocmite la nivelul unităților administrativ-teritoriale și să le transmită Agenției Domeniilor Statului și Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților. … 18.Prin Decizia nr. 44 din 31 ianuarie 2017, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 7 alin. (1) și ale art. 11 alin. (1) din Legea nr. 165/2013, care acordau entităților administrative un termen pentru a soluționa cererile de reconstituire a dreptului de proprietate, termen care fusese succesiv prorogat, ultima prorogare fiind, la data pronunțării deciziei Curții Constituționale, până la 1 ianuarie 2018. Curtea a reținut, în esență, că, date fiind prorogările succesive de soluționare a cererilor de către comisiile locale de fond funciar, persoanele interesate nu pot avea o previziune exactă a epuizării duratei termenului în care sunt obligate să aștepte soluționarea pe cale administrativă a cererilor lor, fiind împiedicate a se adresa în mod eficient instanței judecătorești pentru apărarea dreptului lor de proprietate. … 19.În prezenta cauză, instanța judecătorească sesizată cu o cerere de obligare a entităților administrative competente la eliberarea titlului de proprietate și la punerea în posesie pentru o suprafață de teren de 5.150 mp a invocat din oficiu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 12 alin. (3) din Legea nr. 165/2013, care prevăd că atribuirea terenurilor de către comisia locală se face în ordinea de înregistrare a cererilor inițiale de restituire, cu respectarea strictă a ordinii categoriilor de teren prevăzute la alin. (1), cu motivarea, în esență, că prevederile legale criticate împiedică pronunțarea pe fond de către instanțele de judecată cu privire la toate măsurile reparatorii prevăzute de Legea nr. 165/2013, deoarece textul de lege criticat instituie atribuirea terenurilor doar în ordinea de înregistrare a cererilor inițiale de restituire, astfel încât soluționarea cererii reclamanților din prezenta cauză de reconstituire a dreptului de proprietate pe alt amplasament s-ar putea dispune doar dacă s-ar face dovada că toate cererile de restituire formulate anterior cererii reclamanților au fost soluționate. … 20.Or, analizând încheierea de sesizare cu prezenta excepție de neconstituționalitate, precum și cererea de chemare în judecată dedusă soluționării instanței, Curtea reține că prin cererea introductivă de instanță s-a solicitat obligarea entităților administrative competente să valideze întinderea dreptului de proprietate, operațiune prealabilă atribuirii terenurilor de către comisia locală, în ordinea de înregistrare a cererilor inițiale de restituire, potrivit textului de lege criticat în prezenta cauză. Curtea reține, așadar, că aceste prevederi legale nu sunt incidente în soluționarea cauzei, fiind aplicabile în cadrul procedurii administrative de soluționare a cererilor de către comisiile locale, în ipoteza în care nu mai este posibilă reconstituirea dreptului de proprietate pe vechiul amplasament, și numai după momentul validării întinderii dreptului de proprietate de către comisiile județene de fond funciar sau, după caz, de către Comisia de Fond Funciar a Municipiului București, potrivit art. 12 din Legea nr. 165/2013. … 21.Prin urmare, având în vedere reglementările criticate, raportate la obiectul cauzei în cadrul căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că acestea nu au legătură cu soluționarea cauzei, în sensul dispozițiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992. Potrivit jurisprudenței Curții (cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 303 din 5 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 508 din 8 iulie 2014, paragraful 24), sintagma „legătura cu soluționarea cauzei“, cuprinsă în art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 în privința pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului.  … 22.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 12 alin. (3) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepție ridicată de instanța judecătorească din oficiu în Dosarul nr. 1.124/303/2018 al Judecătoriei Sectorului 6 București – Secția civilă.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 6 București – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 4 martie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Irina Loredana Gulie––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește