DECIZIA nr. 156 din 21 martie 2024

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 82 alin. (4) și (5) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, excepție ridicată de Alexandru Constantinescu în Dosarul nr. 3.176/90/2018 al Curții de Apel Pitești – Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.050D/2020.  … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.  … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În esență, arată că dispozițiile criticate se interpretează corelativ, prin raportare la alin. (1)-(3) ale art. 82 din Legea nr. 303/2004, astfel că nu contravin prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție. Totodată, arată că deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție invocate de autorul excepției de neconstituționalitate nu sunt contradictorii, vizând probleme juridice diferite. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 6 iulie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 3.176/90/2018, Curtea de Apel Pitești – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 82 alin. (4) și (5) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Alexandru Constantinescu într-o cauză având ca obiect soluționarea apelului declarat împotriva unei sentințe civile pronunțate de Tribunalul Vâlcea prin care s-a respins contestația formulată împotriva unei decizii a Casei Județene de Pensii Vâlcea și obligarea acesteia la emiterea unei noi decizii privind acordarea pensiei de serviciu. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. 82 alin. (4) și (5) din Legea nr. 303/2004 se folosesc de aceleași noțiuni, deoarece fiecare dintre cele două alineate, prin trimiterea la alin. (1) al art. 82, utilizează noțiunea „vechime în funcție“. Totodată, susține că cele două alineate, alin. (4) și (5) ale art. 82 din Legea nr. 303/2004, fie întrebuințează noțiunea „vechime în magistratură“ [alin. (4)], fie fac trimitere la alt alineat care operează cu noțiunea „vechime în magistratură“ [alin. (5) care face trimitere la alin. (3)]. Însă deciziile nr. 26 din 21 septembrie 2015 și nr. 10 din 11 martie 2019, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rescriu textul legii, fie prin excluderea de noțiuni menționate de lege („vechime în magistratură“), fie prin introducerea de noțiuni nemenționate de lege („vechime în funcție cu două componente“), și chiar se contrazic între ele, în Decizia nr. 10 din 11 martie 2019 reținându-se că niciunul dintre argumentele Deciziei nr. 26 din 21 septembrie 2015 nu subzistă. Astfel, susține că dispozițiile art. 82 alin. (4) și (5) din Legea nr. 303/2004 contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (4) și (5), în componenta referitoare la previzibilitatea și accesibilitatea legii, sens în care invocă jurisprudența Curții Constituționale. … 6.În primul rând, din simplul fapt că a fost nevoie nu de una, ci de două decizii pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, rezultă că normele criticate sunt redactate impropriu, lacunar, fiindu-i greu unui profesionist să urmărească raționamentul complex din cele două decizii menționate, însă unui cetățean fără studii juridice și fără experiență juridică fiindu-i imposibil să înțeleagă cele două dezlegări de drept și, implicit, legea. … 7.În al doilea rând, prin adăugarea la lege a unei noțiuni noi sau prin aprecierea că o noțiune folosită de lege nu se mai aplică, sunt încălcate prevederile art. 1 alin. (4) și (5) din Constituție, întrucât, în aceste condiții, beneficiarii Legii nr. 303/2004 nu au reprezentarea precisă a dispozițiilor acesteia, ceea ce determină o stare de incertitudine juridică. … 8.Curtea de Apel Pitești – Secția I civilă apreciază că textul legal criticat nu contravine prevederilor constituționale invocate. … 9.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 82 alin. (4) și (5) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare, având următorul conținut normativ:(4)Pentru fiecare an care depășește vechimea în magistratură prevăzută la alin. (1) și (2) la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul prevăzută la alin. (1), fără a o putea depăși.(5)Persoanele care îndeplinesc condițiile de vechime prevăzute la alin. (1) și (3) în funcția de judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum și în funcția de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi se pot pensiona și pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupație. În acest caz, pensia se stabilește dintr-o bază de calcul egală cu indemnizația de încadrare brută lunară pe care o are un judecător sau procuror în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad al instanței sau parchetului, și sporurile, în procent, avute la data eliberării din funcție ori, după caz, cu salariul de bază brut lunar și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. De această pensie de serviciu pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din funcție din motive neimputabile. … 13.Ulterior sesizării Curții Constituționale, Legea nr. 303/2004 a fost abrogată integral prin art. 294 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1102 din 16 noiembrie 2022, act normativ care a înlocuit vechea reglementare în materia statutului judecătorilor și procurorilor, fiind preluate textele criticate în prezenta cauză. În considerarea Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, în baza căreia Curtea Constituțională analizează dispoziții din legi sau ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, obiectul prezentei excepții îl reprezintă art. 82 alin. (4) și (5) din Legea nr. 303/2004. … 14.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale și art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor.  … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autorul acesteia – care a fost procuror timp de 6 ani și ulterior a exercitat profesia de avocat – critică dispozițiile referitoare la pensia de serviciu a magistraților, pe motiv că acestea nu permit asimilarea vechimii în exercitarea profesiei de avocat cu vechimea în magistratură, în ipoteza în care, la data înscrierii la pensia de serviciu, nu mai avea calitatea de magistrat. … 16.Prin Decizia nr. 26 din 21 septembrie 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 803 din 29 octombrie 2015, s-a stabilit că majorarea prevăzută de dispozițiile art. 82 alin. (4) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, de 1% pentru fiecare an care depășește vechimea minimă de 25 ani, se aplică în condițiile în care pentru calculul vechimii de 25 de ani, precum și pentru calculul vechimii ce depășește această limită se au în vedere și perioadele desfășurate de către beneficiarii pensiei de serviciu în activitățile și funcțiile conexe celor de judecător și procuror, expres prevăzute de art. 82 alin. (1) și (2) din lege, respectiv magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi, precum și în exercitarea profesiei de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult. … 17.Prin Decizia nr. 10 din 11 martie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 10 iunie 2019, s-a stabilit că, pentru acordarea pensiei de serviciu în baza dispozițiilor art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004, la stabilirea condițiilor de vechime trebuie avută în vedere numai vechimea în funcțiile enumerate în cuprinsul acestui alineat, iar trimiterea la prevederile alin. (1) al aceluiași articol se referă la perioada de cel puțin 25 de ani. … 18.Cu privire la susținerile autorului excepției de neconstituționalitate, referitoare la neclaritatea textelor de lege criticate, Curtea reține că, în jurisprudența sa referitoare la art. 1 alin. (5) din Constituție, a statuat că una dintre cerințele principiului respectării legilor vizează calitatea actelor normative (Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 19 februarie 2014, paragraful 225). În acest sens, Curtea a constatat că, de principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de clar și precis pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate – care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist – să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat. … 19.Aplicând aceste considerente în cauză, Curtea reține că dispozițiile art. 82 alin. (1)-(4) din Legea nr. 303/2004 reglementează condițiile pentru obținerea pensiei de serviciu a magistraților, în ipoteza în care, la data înscrierii la pensia de serviciu, aceștia sunt în funcție. Distinct de acestea, dispozițiile art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004 constituie sediul materiei pentru acordarea pensiei de serviciu a magistraților, în ipoteza în care, la momentul solicitării acestui drept, nu mai sunt în funcție. … 20.Dispozițiile art. 82 alin. (4) din Legea nr. 303/2004 stabilesc în mod clar că, pentru fiecare an care depășește vechimea în magistratură cerută de lege pentru acordarea pensiei de serviciu, la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul, fără a o putea depăși. Dispozițiile art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004 stabilesc în mod clar că persoanele care îndeplinesc condițiile de vechime de 25 ani, respectiv de 20 ani [prevăzute la alin. (1), respectiv alin. (3) al aceluiași articol] în funcția de judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum și în funcția de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi se pot pensiona și pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupație … 21.Curtea reține că dispozițiile art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004 au mai format obiect al controlului de constituționalitate, Curtea pronunțându-se prin Decizia nr. 199 din 7 aprilie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 809 din 17 august 2022, sau prin Decizia nr. 501 din 30 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 618 din 14 august 2015. Prin această ultimă decizie, paragraful 16, Curtea a statuat, cu privire la pensia de serviciu a magistraților, că aceasta a fost instituită în vederea stimulării stabilității în serviciu și formării unei cariere în magistratură. Curtea a mai reținut că legiuitorul a reglementat la art. 82 din Legea nr. 303/2004 condițiile în care judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, magistrații-asistenți de la Curtea Constituțională și personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și foștii judecători și procurori financiari și consilierii de conturi de la secția jurisdicțională care au exercitat aceste funcții la Curtea de Conturi pot beneficia de pensia de serviciu. La acordarea acestui beneficiu, legiuitorul a avut în vedere importanța pentru societate a activității desfășurate de această categorie socioprofesională, activitate caracterizată printr-un înalt grad de complexitate și răspundere, precum și prin incompatibilități și interdicții specifice. Condiția privind exercitarea profesiei de magistrat o perioadă determinată este legitimată de necesitatea reglementării unei perioade de timp relevante și suficiente în vederea atingerii scopului legitim urmărit de legiuitor. Prin determinarea acestei perioade, legiuitorul a intenționat, pe de o parte, să recompenseze stabilitatea persoanelor în munca desfășurată în acest domeniu, dar și, pe de altă parte, să încurajeze și să obțină, în cadrul sistemului judiciar, stabilitatea personalului angajat, pentru ca, în final, actul de justiție să se realizeze în condiții cât mai bune. Sub acest aspect, pensia de serviciu reprezintă un beneficiu, o recompensă acordată persoanelor care și-au dedicat integral sau cea mai mare parte din viața lor profesională justiției (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 253 din 4 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 664 din 27 iulie 2020, paragraful 15). … 22.Curtea a mai reținut, la paragrafele 17 și 18 ale Deciziei nr. 501 din 30 iunie 2015, că prevederile art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004 menționează condiția de vârstă (la împlinirea vârstei de 60 de ani) și funcțiile considerate utile pentru calculul pensiei de serviciu, respectiv: judecător, procuror, magistrat-asistent, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, judecător ori procuror financiar, consilier de conturi la secția jurisdicțională a Curții de Conturi. De asemenea, Curtea a reținut că persoanele care se pensionează din funcția de judecător sau de procuror, rămânând în această funcție până la îndeplinirea tuturor condițiilor de pensionare, și cele care, deși au trecut într-o altă activitate, au în funcția de judecător sau de procuror o vechime de 20 de ani sau chiar de 25 de ani se află, în mod evident, într-o situație diferită față de persoanele care la data îndeplinirii condițiilor de pensionare sunt încadrate în alte funcții, iar în funcția de judecător sau de procuror nu au realizat o vechime de cel puțin 25 sau 20 de ani.  … 23.Cu privire la critica raportată la dispozițiile art. 1 alin. (4) din Constituție, Curtea constată că autorul excepției de neconstituționalitate nu a motivat în ce mod dispozițiile criticate contravin principiului separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale, astfel că această critică nu poate fi analizată. … 24.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Alexandru Constantinescu în Dosarul nr. 3.176/90/2018 al Curții de Apel Pitești – Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 82 alin. (4) și (5) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Pitești – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 21 martie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește