DECIZIA nr. 156 din 14 martie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 322 pct. 4 teza a doua din Codul de procedură civilă din 1865, excepție ridicată, din oficiu, de Tribunalul Dolj – Secția I civilă în Dosarul nr. 3.395/63/2015 al acestei instanțe și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.739D/2017. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere că în această materie există precedent constituțional și nu există temeiuri pentru reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Decizia civilă nr. 15 din 18 ianuarie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 3.395/63/2015, Tribunalul Dolj – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 322 pct. 4 teza a doua din Codul de procedură civilă din 1865, în măsura în care nu permit revizuirea unei hotărâri judecătorești care nu evocă fondul, pronunțată în temeiul unui înscris declarat fals în cursul sau în urma judecății. Excepția a fost invocată, din oficiu, de instanța de judecată într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de revizuire formulate împotriva unei decizii civile prin care s-a respins, ca inadmisibil, un recurs. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile art. 322 pct. 4 teza a doua raportate la art. 322 teza introductivă din Codul de procedură civilă din 1865 – ipoteza referitoare la hotărârile pronunțate în recurs prin care se evocă fondul – încalcă principiul statului de drept potrivit căruia dreptatea este o valoare supremă garantată constituțional. Se încalcă și principiul egalității în drepturi, deoarece se creează o situație de inegalitate în privința accesului liber la justiție între două categorii de justițiabili aflate în situații juridice identice, câtă vreme recursurile acestora au fost respinse, deopotrivă, prin hotărâri care nu evocă fondul. Așadar, sunt privilegiați justițiabilii cărora Curtea Europeană a Drepturilor Omului le-a constatat încălcarea unor drepturi fundamentale, pentru că au deschisă calea de atac a revizuirii și în situația în care hotărârea a cărei revizuire se dorește nu evocă fondul. Însă justițiabilii ale căror hotărâri din recurs continuă să producă efecte juridice, cu toate că organele de cercetare penală interne au constatat că acestea se sprijină pe înscrisuri în care au fost consemnate date nereale, sunt discriminați prin refuzul accesului la aceeași instanță de revizuire. … 6.Se mai menționează faptul că noua lege procesual civilă, prin art. 509 alin. (2) din Codul de procedură civilă, a introdus ipoteza revizuirii unor hotărâri pronunțate în recurs care nu evocă fondul, în cazul în care condamnarea definitivă vizează un judecător. Această modificare este motivată de faptul că deznodământul procesului a fost decis de judecătorul condamnat. Același raționament poate fi aplicat și în cazul înscrisului fals sau care conține date nereale, întrucât acesta a determinat deznodământul procesului. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 8.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 9.Avocatul Poporului consideră că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 322 pct. 4 teza a doua din Codul de procedură civilă din 1865, text de lege care, având în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 66 din 31 ianuarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 142 din 25 februarie 2008, are următorul cuprins: „Revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri date de o instanță de recurs atunci când evocă fondul se poate cere în următoarele cazuri: […] 4. dacă un judecător, martor sau expert, care a luat parte la judecată, a fost condamnat definitiv pentru o infracțiune privitoare la pricină sau dacă hotărârea s-a dat în temeiul unui înscris declarat fals în cursul sau în urma judecății ori dacă un magistrat a fost sancționat disciplinar pentru exercitarea funcției cu rea-credință sau gravă neglijență în acea cauză; în cazul în care, în ambele situații, constatarea infracțiunii nu se mai poate face printr-o hotărâre penală, instanța de revizuire se va pronunța mai întâi, pe cale incidentală, asupra existenței sau inexistenței infracțiunii invocate. La judecarea cererii va fi citat și cel învinuit de săvârșirea infracțiunii.“ … 13.Prin Decizia nr. 66 din 31 ianuarie 2008, Curtea a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. I pct. 55 din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea și completarea Codului de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 14 iulie 2005, prin care s-a eliminat din cuprinsul art. 322 pct. 4 din Codul de procedură civilă textul în conformitate cu care „[…] În cazul în care, în ambele situații, constatarea infracțiunii nu se mai poate face printr-o hotărâre penală, instanța de revizuire se va pronunța mai întâi, pe cale incidentală, asupra existenței sau inexistenței infracțiunii invocate. La judecarea cererii va fi citat și cel învinuit de săvârșirea infracțiunii“, sunt neconstituționale. … 14.Dispozițiile legale criticate au fost abrogate prin art. 83 lit. a) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012. Având în vedere prevederile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012, potrivit cărora „Dispozițiile Codului de procedură civilă se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acestuia în vigoare“, precum și Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează a analiza dispozițiile legale criticate. … 15.Instanța de judecată apreciază că dispozițiile legale criticate contravin prevederilor art. 1 alin. (3) privind valorile supreme ale statului de drept, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiție și art. 124 privind înfăptuirea justiției. … 16.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă faptul că dispozițiile legale criticate au mai format obiect al controlului de constituționalitate prin raportare la critici similare cu cele formulate în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 627 din 4 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 16 din 9 ianuarie 2015, paragrafele 20-25, Curtea a reținut că revizuirea este o cale de atac de retractare, nedevolutivă, reglementată de art. 322-328 din Codul de procedură civilă din 1865 și care vizează remedierea procesuală a erorilor de judecată care au condus la stabilirea greșită a situației de fapt prin hotărârea atacată. Obiectul revizuirii îl constituie hotărârile rămase definitive în instanța de apel sau prin neapelare și hotărârile date în recurs, prin care se evocă fondul. Motivele revizuirii sunt limitate la cele prevăzute de art. 322 din Codul de procedură civilă din 1865. … 17.În ceea ce privește categoria hotărârilor judecătorești care pot fi supuse revizuirii, legiuitorul a stabilit că acestea sunt reprezentate de hotărârile judecătorești prin care s-a rezolvat fondul cauzei sau de hotărârile pronunțate de instanțele de recurs prin care se evocă fondul. Prin dispozițiile art. 322 teza introductivă din Codul de procedură civilă din 1865, legiuitorul a impus o condiție ce trebuie îndeplinită pentru a putea promova calea extraordinară de atac a revizuirii. Astfel, revizuirea unei hotărâri date de o instanță de recurs se poate cere atunci când aceasta evocă fondul, ceea ce implică fie stabilirea unei alte stări de fapt decât cea care fusese reținută în faza de judecată anterioară, fie aplicarea altor dispoziții legale la împrejurările de fapt ce fuseseră stabilite, în oricare dintre ipoteze urmând să se dea o altă dezlegare raportului juridic dedus judecății decât cea dată până la acel moment. Hotărârile instanțelor de recurs care evocă fondul sunt acelea prin care instanțele admit recursul și, rejudecând cauza dedusă judecății, modifică în tot sau în parte hotărârea recurată, nefăcând astfel obiectul cererii de revizuire deciziile prin care recursul a fost respins. Curtea a mai reținut că revizuirea este o cale extraordinară de atac promovată în scopul îndreptării erorilor de fapt. Pentru acest motiv, ce ține de specificul căii de atac, textul de lege criticat se referă la hotărâri pronunțate în recurs prin care se evocă fondul.  … 18.De asemenea, Curtea a mai statuat că interesul legat de stabilitatea hotărârilor judecătorești definitive, precum și a raporturilor juridice care au fost supuse controlului instanțelor prin hotărârile respective a impus ca legea să stabilească riguros și limitativ cazurile și motivele pentru care se poate exercita această cale de atac, precum și modul în care acestea pot fi probate. … 19.Referitor la motivul de revizuire reglementat de pct. 4 al art. 322 din Codul de procedură civilă din 1865, Curtea a reținut că acesta are în vedere trei ipoteze: soluția dată din hotărârea atacată este rezultatul lipsei de obiectivitate a judecătorului sau al comportării martorului care a mințit sau a expertului care a denaturat adevărul în raportul său; hotărârea atacată s-a bazat pe un înscris declarat fals în cursul sau în urma judecății și ipoteza sancționării disciplinare a unui magistrat pentru exercitarea funcției cu rea-credință sau gravă neglijență. … 20.Curtea a reținut că prin înscris fals, în sensul art. 322 pct. 4 din Codul de procedură civilă, trebuie să se înțeleagă nu numai înscrisul reținut ca fals odată cu stabilirea săvârșirii unei infracțiuni, ci și acela al cărui conținut nu corespunde realității, chiar și atunci când prin operațiunea de alterare a realității nu s-a comis o infracțiune, iar instanța de revizuire urmează să stabilească ea dacă înscrisul în temeiul căruia s-a dat hotărârea are sau nu un conținut real. Astfel, ivirea unor situații în care urmărirea sau condamnarea nu este din punct de vedere legal posibilă nu justifică inadmisibilitatea cererii de revizuire, deoarece altfel ar însemna ca erorile judiciare a căror înlăturare se urmărește să rămână în ființă, ceea ce este de neconceput. Instanța de revizuire are obligația de a stabili ea însăși dacă înscrisul în temeiul căruia s-a dat hotărârea are sau nu conținut real, precum și motivele pentru care nu s-a aflat până la introducerea cererii de revizuire care este realitatea. … 21.Curtea a mai subliniat faptul că dispozițiile art. 322 pct. 4 din Codul de procedură civilă din 1865 constituie norme de procedură care dau expresie prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora legiuitorul este liber să stabilească competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată, evident, cu respectarea celorlalte prevederi și principii constituționale. Curtea a mai reținut că instanța de revizuire se pronunță mai întâi, pe cale incidentală, asupra existenței sau inexistenței unei infracțiuni privitoare la pricină, infracțiune săvârșită de un judecător, martor sau expert care a luat parte la judecată, ori asupra existenței sau inexistenței infracțiunii de fals, în cazul în care hotărârea revizuită s-a dat în temeiul înscrisului rezultat al infracțiunii de fals. … 22.În continuare, în ceea ce privește critica de neconstituționalitate raportată la art. 16 din Constituție, Curtea a reținut că textul legal criticat se aplică, în egală măsură, tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei legale. Astfel, în cazul prevăzut de art. 322 pct. 9 din Codul de procedură civilă din 1865, persoanele care au obținut o hotărâre favorabilă a Curții Europene a Drepturilor Omului, prin care s-a constatat încălcarea unor drepturi și libertăți fundamentale, au deschisă calea de atac a revizuirii și în situația în care hotărârea a cărei revizuire se dorește nu evocă fondul. O asemenea configurare particulară a revizuirii a rezultat din faptul că România este parte la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, fiind obligată să respecte atât Convenția, cât și interpretările date de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa. Persoanele aflate în ipoteza normei art. 322 pct. 4 din Codul de procedură civilă promovează calea de atac a revizuirii în vederea îndreptării unei erori de fapt având drept scop restabilirea adevărului pe fondul cauzei, și nu în privința incidentelor ce vizează aspecte procedurale ale cauzei. … 23.Referitor la invocarea încălcării art. 1 alin. (3), art. 21 și art. 24 alin. (1) din Constituție, Curtea a constatat că nici aceasta nu poate fi reținută, deoarece dispoziția legală criticată reprezintă normă de procedură, iar, în conformitate cu art. 126 și art. 129 din Legea fundamentală, procedura de judecată și exercitarea căilor de atac sunt stabilite prin lege. Legiuitorul are libertatea de a stabili condițiile în care părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, cu respectarea normelor și principiilor consacrate prin Legea fundamentală. … 24.Dispozițiile art. 322 pct. 4 din Codul de procedură civilă din 1865 nu încalcă niciun drept al părților în proces, ci, dimpotrivă, asigură soluționarea litigiului, cu respectarea garanției privind aflarea adevărului. Prin reglementarea acestui caz de revizuire, părțile sunt la adăpost de suspiciunea de denaturare a adevărului datorată condamnării definitive a judecătorului, martorului sau expertului pentru o infracțiune privitoare la pricină, falsificarea înscrisurilor, neglijență ori abuzul magistraților în acea cauză. Ca atare, principiul unicității, imparțialității și egalității justiției prevăzut de art. 124 din Constituție, precum și dreptul la un proces echitabil prevăzut de art. 21 alin. (3) din Constituție și de art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale sunt respectate. … 25.În ceea ce privește critica potrivit căreia actualul Cod de procedură civilă a introdus prin art. 509 alin. (2) ipoteza revizuirii unor hotărâri pronunțate în recurs care nu evocă fondul, în cazul în care condamnarea definitivă vizează un judecător, Curtea a reținut că dispoziția legală menționată instituie o excepție pentru motivele de revizuire prevăzute la alin. (1) pct. 3, dar numai în ipoteza judecătorului, respectiv sunt supuse revizuirii și hotărârile care nu evocă fondul. Excepția este explicabilă prin aceea că, pe de o parte, condamnarea judecătorului creează cel puțin aparența faptului că nu a avut loc un proces echitabil, în sensul art. 21 alin. (3) din Constituție, iar, pe de altă parte, limitarea excepției la cazul condamnării judecătorului își are rațiunea în aceea că deznodământul procesului a fost decis de acesta. … 26.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în decizia menționată își păstrează valabilitatea și în cauza de față. … 27.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată, din oficiu, de Tribunalul Dolj – Secția I civilă în Dosarul nr. 3.395/63/2015 al acestei instanțe și constată că dispozițiile art. 322 pct. 4 teza a doua din Codul de procedură civilă din 1865 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Dolj – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 14 martie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Andreea Costin––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește