| Valer Dorneanu |
– președinte |
| Marian Enache |
– judecător |
| Petre Lăzăroiu |
– judecător |
| Mircea Ștefan Minea |
– judecător |
| Daniel Marius Morar |
– judecător |
| Livia Doina Stanciu |
– judecător |
| Simona-Maya Teodoroiu |
– judecător |
| Varga Attila |
– judecător |
| Andreea Costin |
– magistrat-asistent |
|
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 47-50 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Ion Netotu în Dosarul nr. 34.377/300/2016 al Judecătoriei Sectorului 2 București – Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.300D/2017. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, în principal, pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere că autorul acesteia nu motivează contrarietatea dispozițiilor legale criticate cu prevederile constituționale. În subsidiar, pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere că în această materie există precedent constituțional și nu există temeiuri pentru reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale. …
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 29 martie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 34.377/300/2016, Judecătoria Sectorului 2 București – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 47-50 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Ion Netotu într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de recuzare. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că art. 47-50 din Codul de procedură civilă încalcă art. 1,art. 11,art. 20 și art. 21 din Constituție. … 6.Judecătoria Sectorului 2 București – Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 8.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, întrucât nu este motivată. În subsidiar, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 9.Avocatul Poporului consideră că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. …
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 47-50 din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins:– Cererea de recuzare. Condiții: +
Articolul 47(1)Cererea de recuzare se poate face verbal în ședință sau în scris pentru fiecare judecător în parte, arătându-se cazul de incompatibilitate și probele de care partea înțelege să se folosească.(2)Este inadmisibilă cererea în care se invocă alte motive decât cele prevăzute la art. 41 și 42.(3)Sunt, de asemenea, inadmisibile cererea de recuzare privitoare la alți judecători decât cei prevăzuți la art. 46, precum și cererea îndreptată împotriva aceluiași judecător pentru același motiv de incompatibilitate.(4)Nerespectarea condițiilor prezentului articol atrage inadmisibilitatea cererii de recuzare. În acest caz, inadmisibilitatea se constată chiar de completul în fața căruia s-a formulat cererea de recuzare, cu participarea judecătorului recuzat. … – Abținerea judecătorului recuzat: +
Articolul 48(1)Judecătorul împotriva căruia este formulată o cerere de recuzare poate declara că se abține.(2)Declarația de abținere se soluționează cu prioritate.(3)În caz de admitere a declarației de abținere, cererea de recuzare, indiferent de motivul acesteia, va fi respinsă, prin aceeași încheiere, ca rămasă fără obiect.(4)În cazul în care declarația de abținere se respinge, prin aceeași încheiere instanța se va pronunța și asupra cererii de recuzare. … – Starea cauzei până la soluționarea cererii: +
Articolul 49(1)Până la soluționarea declarației de abținere nu se va face niciun act de procedură în cauză.(2)Formularea unei cereri de recuzare nu determină suspendarea judecății. Cu toate acestea, pronunțarea soluției în cauză nu poate avea loc decât după soluționarea cererii de recuzare. … – Compunerea completului de judecată: +
Articolul 50(1)Abținerea sau recuzarea se soluționează de un alt complet al instanței respective, în compunerea căruia nu poate intra judecătorul recuzat sau care a declarat că se abține. Dispozițiile art. 47 alin. (4) rămân aplicabile.(2)Când, din pricina abținerii sau recuzării, nu se poate alcătui completul de judecată, cererea se judecă de instanța ierarhic superioară. … … 13.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5) referitoare la previzibilitatea legii, art. 11 privind dreptul internațional și dreptul intern, ale art. 20 referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului, precum și celor ale art. 21 privind accesul liber la justiție. … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă faptul că autorul acesteia s-a limitat doar la invocarea încălcării normelor constituționale menționate, fără să arate însă, în mod concret, în ce anume constă pretinsa contrarietate a acestora față de reglementarea legală criticată. Or, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sesizările adresate Curții Constituționale trebuie motivate, întrucât instanța de contencios constituțional nu se poate substitui autorilor excepției în ceea ce privește identificarea și formularea unor motive de neconstituționalitate. … 15.În acest sens, se reține că prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea a statuat că orice excepție de neconstituționalitate trebuie să aibă o anumită structură inerentă și intrinsecă ce va cuprinde 3 elemente, și anume: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. În condițiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Astfel, motivarea, în sine, a excepției, ca element al acesteia, nu este neapărat un criteriu material sau cantitativ, ci, dimpotrivă, ea rezultă din dinamica primelor elemente. Prin urmare, materialitatea motivării excepției nu este o condiție sine qua non a existenței acesteia. De aceea, Curtea a constatat că în situația în care textul de referință invocat este suficient de precis și clar, astfel încât instanța constituțională să poată reține în mod rezonabil existența unei minime critici de neconstituționalitate, ea este obligată să analizeze pe fond excepția de neconstituționalitate și să considere deci că autorul acesteia a respectat și a cuprins în excepția ridicată cele trei elemente menționate. … 16.Raportat la cele mai sus menționate, Curtea reține că în cauza de față doar indicarea temeiurilor constituționale nu este suficientă pentru determinarea, în mod rezonabil, a criticilor vizate de autorul excepției. Simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanța de control constituțional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă, în condițiile în care art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 precizează că „Sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți“. … 17.Prin urmare, având în vedere caracterul general al dispozițiilor constituționale invocate, precum și lipsa explicitării pretinsei relații de contrarietate a prevederilor legale criticate față de acestea, nu se poate identifica în mod rezonabil nicio critică de neconstituționalitate, astfel încât excepția formulată într-o atare manieră este inadmisibilă. … 18.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, …
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 47-50 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Ion Netotu în Dosarul nr. 34.377/300/2016 al Judecătoriei Sectorului 2 București – Secția civilă.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 2 București – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 14 martie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Andreea Costin––
