DECIZIA nr. 153 din 30 martie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 11 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene și ale art. 40 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene. Excepția a fost ridicată de Emil Chiran în Dosarul nr. 235/93/2019 al Tribunalului Ilfov – Secția civilă și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.221D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată. În acest sens, invocă Decizia Curții Constituționale nr. 83 din 3 martie 2022. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 9 octombrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 235/93/2019, Tribunalul Ilfov – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 11 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene și ale art. 40 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene. Excepția a fost ridicată de Emil Chiran într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații privind drepturi de asigurări sociale. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține că Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989 nr. 341/2004, modificată și completată ulterior, prevede la art. 4 alin. (1)-(5) faptul că fiecare categorie de revoluționari primește indemnizația în coeficient calculat pe baza coeficienților de multiplicare aplicați asupra câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului pentru care se face plata. Această lege nu face nicio discriminare între categoriile de beneficiari. Dispozițiile de lege criticate însă realizează o discriminare între categoriile de revoluționari. Astfel, există revoluționari care își primesc indemnizația în cuantum cuvenit, or acest cuantum nu poate fi decât cel menționat la art. 4 din Legea nr. 341/2004, iar alte categorii de revoluționari sau beneficiari ai Legii nr. 341/2004 își primesc indemnizația plafonată la cuantumul aflat în plată. … 6.În susținerea criticii de neconstituționalitate, autorul excepției invocă dispozițiile art. 16 alin. (1) din Constituție și pe cele ale art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind egalitatea în drepturi și interzicerea discriminării, precum și Decizia Curții Constituționale nr. 433 din 29 octombrie 2013, în ceea ce privește principiul egalității în drepturi. … 7.Autorul excepției susține că tratamentul juridic diferit este discriminatoriu, neexistând criterii obiective și rezonabile care să îl justifice. … 8.Totodată, arată că i s-a produs o diminuare nejustificată a patrimoniului și consideră că plafonarea cuantumului indemnizației prevăzute de Legea nr. 341/2004 din anii 2015-2021, la care se adaugă perioada de suspendare sine die a plății acestei indemnizații, afectează proporționalitatea măsurii. În acest sens, invocă jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, și anume Hotărârea din 16 septembrie 1996, pronunțată în Cauza Gaygusuz împotriva Austriei, Hotărârea din 22 octombrie 1996, pronunțată în Cauza Stubbings și alții împotriva Regatului Unit și Hotărârea din 18 februarie 2009, pronunțată în Cauza Andrejeva împotriva Letoniei. … 9.În final, autorul excepției arată că emiterea unor ordonanțe de urgență succesive timp de 10 ani, prin care se plafonează cuantumul indemnizației prevăzute de Legea nr. 341/2004, cu încălcarea jurisprudenței Curții Constituționale și a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, afectează proporționalitatea măsurii și creează incertitudine cu privire la aceste drepturi din cauza afectării caracterului previzibil al normelor de lege. În acest sens, invocă și Decizia Curții Constituționale nr. 444 din 28 iunie 2018, paragraful 31. … 10.Tribunalul Ilfov – Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate a prevederilor de lege criticate este neîntemeiată … 11.În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 12.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:13.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 14.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015, ale art. 11 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1035 din 22 decembrie 2016, ale art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 973 din 7 decembrie 2017, și ale art. 40 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1116 din 29 decembrie 2018. Curtea constată că dispozițiile art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 au fost abrogate prin art. 44 alin. (1) pct. 20 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017. De asemenea, constată că celelalte dispoziții de lege criticate au avut o aplicare limitată în timp. Cu toate acestea, având în vedere cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit cărora sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, Curtea urmează să analizeze și aceste dispoziții de lege, care au următorul conținut:– Art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015: (2) În anul 2016, indemnizațiile stabilite în baza Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, se acordă în cuantumul cuvenit sau aflat în plată în luna decembrie 2015.“; … – Art. 11 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016: „În perioada 1 ianuarie-28 februarie 2017, indemnizațiile stabilite în baza Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului – Lupeni – august 1977 nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, se acordă în cuantumul cuvenit sau aflat în plată în luna decembrie 2016.“; … – Art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017: „În anul 2018, indemnizațiile stabilite în baza Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului – Lupeni – august 1977 nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, se acordă în cuantumul cuvenit sau aflat în plată în luna decembrie 2017.“; … – Art. 40 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018: „În perioada 2019-2021, indemnizațiile stabilite în baza Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului – Lupeni – august 1977 nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, se acordă în cuantumul cuvenit sau aflat în plată în luna decembrie 2018.“ …  … 15.Autorul excepției susține că aceste dispoziții de lege sunt contrare prevederilor constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului și ale art. 124 alin. (3) referitor la înfăptuirea justiției. De asemenea, susține că sunt încălcate dispozițiile art. 1 și 6 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind proprietatea, precum și semnarea acestui protocol de către statele părți, ale art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitor la interzicerea discriminării și ale art. 2 din Pactul Internațional cu privire la drepturile civile și politice în ceea ce privește interzicerea discriminării. … 16.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, în esență, critica de neconstituționalitate vizează plafonarea anumitor indemnizații de revoluționar, prevăzute de Legea nr. 341/2004, prin acte normative adoptate de legiuitorul delegat. … 17.Curtea constată că dispozițiile legale care formează obiectul excepției de neconstituționalitate au mai fost supuse controlului exercitat de instanța de contencios constituțional în raport cu critici similare, prin Decizia nr. 536 din 15 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 976 din 13 octombrie 2021, Decizia nr. 768 din 22 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 146 din 12 februarie 2021, Decizia nr. 22 din 21 ianuarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 22 mai 2020, și Decizia nr. 317 din 19 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 764 din 1 august 2022, Curtea respingând, ca neîntemeiate, criticile formulate. … 18.Astfel, prin deciziile mai sus menționate, Curtea a reținut că indemnizația de revoluționar are un caracter reparatoriu, iar legiuitorul are deplina competență de a stabili condițiile și criteriile de acordare a acesteia, în temeiul art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală. De asemenea, Curtea a constatat că, deși temeiul moral al acordării acestor beneficii, izvorât din sentimentul de recunoștință pentru cei care, prin jertfa și contribuția proprii, au condus la căderea regimului comunist și la instaurarea democrației, este incontestabil, acesta nu constituie totuși, potrivit Constituției, o obligație de reglementare a statului, în acest sens neputându-se vorbi astfel despre existența unui drept fundamental la obținerea unor indemnizații de revoluționar. … 19.Totodată, aceste tipuri de indemnizații au caracter reparatoriu, fără consacrare constituțională, astfel încât legiuitorul le poate acorda sau nu, dar în momentul în care a decis acordarea unor astfel de indemnizații pe o anumită perioadă are, de asemenea, dreptul de a stabili frecvența și modalitatea concretă în care va face aceasta. Nefiind drepturi constituționale, legiuitorul poate opta și pentru retragerea lor în viitor. … 20.Cu privire la critica raportată la art. 16 alin. (1) din Constituție, Curtea a constatat că este neîntemeiată, având în vedere că situația diferită în care se pot găsi anumite categorii de persoane în funcție de data obținerii dreptului la indemnizația prevăzută de Legea nr. 341/2004, prin aplicarea principiului tempus regit actum, nu are semnificația unei discriminări. … 21.Având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. … 22.În ceea ce privește invocarea, în cauză, a prevederilor constituționale ale art. 124 alin. (3) referitoare la independența judecătorilor, Curtea apreciază că acestea nu sunt incidente în cauză. De altfel, nici autorul excepției nu motivează modul în care dispozițiile de lege criticate ar încălca acest text din Constituție. … 23.Aceleași concluzii se impun și în ceea ce privește dispozițiile art. 6 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 24.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Emil Chiran în Dosarul nr. 235/93/2019 al Tribunalului Ilfov – Secția civilă și constată că dispozițiile art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 11 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene și ale art. 40 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Ilfov – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 30 martie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Patricia-Marilena Ionea––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește